1)Doctrina economica reda,printr-o prima aproximare,teoria economica activa.

Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii careau fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele zespective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul uneiintreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International.Principiile de baza ale studierii DE:obiectivitatea cunoasterii stiintifice-originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TEDoctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are cascop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec.Promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii. . Ea prezint sistematic idei, teorii, doctrine, paradigme, coli i curente de gndire economic din decursul istoriei, confruntrile dintre ele.Gindirea economica este comentata ca o realitate istorica privita prin prisma conteporaneitatii. Metoda de cercetare a doctrinelor econ cea mai des utilizata este metoda istorica. Aceasta presupune examinarea si redarea istorica a ideilor si teoriilor econ, interpretarea lor in contextual realitatii, in cadrul econ-social si politic. 1 conform obiectului gindirii economice : gindirea economica antica-mileniul 2 pina la Hristos pina la mij. mileniului 1 dupa Hristos.Gindirea economica medieval-mij.mileniului 1 pina la mijmileniului 2 dupa Hristos.Gindirea economica moderna-din dec.16 pina in sec 19.Gindirea economica contemporana-sec.2021 2. Curentele de gndire economic: coninut, caracteristici, factori determinani ai dezvoltrii acestora. Prin Curentul de gndire economic -Se ntelege un ansamblu de teorii, ideologii si doctrine economice care explica si promoveaza un anumit gen de viata economica, dar de pe pozitiile si interesele anumitor grupuri sau forte sociale.Orice curent sau orientare de gndire economica se fundamenteaza pe o doctrina dominanta. Teoriile, ideologiile si doctrinele economice pot fi elaborate si sustinute de mai multi economisti constituiti n scoli de gndire economica axate pe principii si teze fundamentale similare Ex. scoala clasica, scolile neoclasice etc. -liberalismul economic:,doctrina neoliberalista,doctrina clasica,doctrina neoclasic -socialismul economic:,socialismul utopic,socialismul mic burghez, marxist,scolile marxiste(leninismul) -institutionalismul economic:,scoalaistorico germana,doctrina nationalismului economic,neoinstitutionismul (6070),neoinstitutionalismul comtemporan -keynesismul:doctrina keynesista,doctr neokeynesista,doct postkeynesista Trei factori importanti care influenteaza dezvoltarea gindirii economice sint personalitatea, religia si natiunea.ideile economice de gindire a acestor curente nu dispar, ele sunt generate, pot fi uitate si apoi redescoperite. Fiecare noua doctrina apare doar atunci cind precedent se discrediteaza. 3.Gindirea economica in antichitate si in evul mediu. Doctrina justitiei sociale. A)Viata economica in Antichitate era subordonata in temei atingerea anumitor scopuri politice, religioase, morale, de alta natura, numai nu economice. Evident, in asemenea conditii stiinta economica purta un caracter secundar in raport cu asa domenii de cunoastere cum erau filozofia si stiintile naturii. Cea mai veche civilizatie, de la care s-au pastrat izvoare scrise, datind cu mileniul III , este cea indiana. B) La inceputul acestei perioade, societatea europeana este

scufundata in mlastinea unei profunde crize politice, economice si culturale, criza amlificata de migratia popoarelor extraeuropene.Inceputul celui de-al doilea milenium, paralel cu cresterea prestigiului bisericii crestine, apar anumite centre de cultura, manastiri si universitati, in care incepe a bate pulsul unei noi vieti. de data aceasta.Initial canonistii si scolaticii repun in circulatie un sir de idei ale marilor filosofi din Antichitate, in special ale lui aristotel, idei, care sunt expuse prin prisma invataturii biblice. Aristotel, el asemeni lui Platon, considera divizarea oamenilor in sclavi si liberi drept fenomen vesnic. E un adept al amestecului statului in economie. Aristotel distinge doua forme ale bogatiei - una din ele consta din bunurile necesare satisfacerii nevoilor de toate zilele, alta - din acumularea de bani. Platon purcede la elaborarea modelului unui stat "ideal", analizind si asa fenomene economice cum ar fi diviziunea muncii, proprietatea, banii, economia naturala si economia de schimb. potrivit lui Platon cea mai importanta lege economica este diviziunea muncii.fiindca producatorul specializindu-se confectioneaza bunuri materiale mai usor, intr-o cantitate mai mare, de o calitate mai buna. Toma dAquino El si-a expus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in Suma teologica. d'Aquino considera ca averea nu contine nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa n societate, cu ierarhia acesteia. El intareste caracterul divin al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si munca intelectuala superioara, nobila. Caracterul doctrinei justitiei sociale, la temelia careia se afla principiul crestin al "dreptatii comutative", potrivit careia orice drept implica si o obligatie, este determinat de faptul ca atit stiinta, cit si invatamintul erau in intregime dominate de Biserica - cel mai mare proprietar si intreprinzator al epocii. In viziunea autorilor medievali toti oamenii sunt egali in fata lui Dumnezeu si ei trebuie sa duca un mod de viata moderat, sa fie buni la suflet si sa condamne abuzurile, zgincenia.

4. Mercantilismul. Din franceza mercantile negustoresc. Merc antilism doctrina prestiintifica,formata in perioada asa zisei acumularii primitive a capitalului. El a aprut i s-a dezvoltat subimpulsul economiei de schimb in cadrul creia, capitalul comercial a jucat cu rol esenial. Se considera c doctrina economic mercantilist se intemeiaz pe trei idei caracteristice:1.forma ideal sau esenial a bogiei sunt banii, respectiv metalele preioase din care erauconfecionai acetia, preocupndu-se de acumularea unei cantiti cit mai mari de aur i argint;2. scopul oricrei activiti lucrative, inclusiv al comerului, il reprezint profitul care aparein procesul circulaiei mrfurilor ca rezultat al diferenei dintre preul de vinzare i cumprare al bunurilor.3. cea mai profitabil sfer de activitate era, dup prerea lor, comerul exterior pentru casigura aducerea in graniele rii a metalelor preioase i realizarea celor mai ridicate profituri.Primii au declarat ca bogatia e laudabila.Preocuparea principala a statului si indivizilor trebuie sa fie avutia.Trasaturi-considerarea banilor(precum si a aurului si argintului)drept esenta bogatiei;promovarea eueni politici externe active in scopul stabilirii balantei monetare faorabile;incurajau dezvoltarea industriei,stimularea importului de amt prima si exp de produse manufacturale. Politica economica-justifica interventia masiva a statului:taxe vamale,incurajarrea producerii marfurilor de export. Aportul-in general mercantilistii sau axat pe oferta,cu scopul de a exporta surplusul de produse si pt a procura valuta necesara.Ei nu au reusit sa separeu aspectele economice de cele politice.Totusi putem considera mercan ca un pas important in dezvoltarea epocii.el a fost o prima incerceare de descifrare a scopului miscarii capitalului,de analiza a circulatiei marfurilor si economii de schimb. Au formulat teoria cantitativa a banilor,notiunea de politca protectionista.,au grabit transforarea economieie nationale in economie de schimb,la formarea pietlor nationale.

macroeconomic din istoriaeconomiei politice care reda dub forma unor combinatii sinoptice(zigzag) modul de repartitie al avutiei nationale intre clasele sociale existente in Franta in sec 18.

5. Fiziocratismul ca teorie i politic economic. Tabloul economic de Fr. Quesnay. Fiziocratie inseamnca puterea naturii sau ordinea naturala.Au fondat scoala liberealismului economic,au criticat ideile meercantilistilor,au demonsetreat ca izvorul bogatiei este productia materiala si nu sferae comertului.au lansat concepte ca ordine naturala,produs net,etc. conceptii de baza: 1.teoria produsului net-izvorul bogatii trbuie cautat numai in agricultura unde se obtine un urplus de bunuri materiale,produs net.Industria si comertul ramuri sterile.Produsul net nu e un rezultat al muncii i un dar al naturii. 2.Conceptia laissez fairre-deavoltata de clasici,cea a neamesteecului sttului in economie,libertate economica e un drept legitim,drept dat de dumnezeu. 3.divizarea societatii in clase.Primii care au analizat fenomene economice in termen de clase.Clasa proprietarilorregi,nobili.Clasa sterila-meseriasi,negustori. 4.Teoria despre capital-Quesnay a divizat capitalul in agricukltura,arata ca nu banii ca atare,ci mijloacele de productie care sint procurate pe bani constituie capitalul. Ei au apreciat ca agricuktura este singura ramura productiva si singura capabila sa aduca venit.Au fondat un regim bazat pe libertate si proprietate. Tabloul economic a lui Quesnay este primul model

6. Caracteristicile doctrinei liberaliste clasice. Concepia liberalitilor-optimiti i sintezele realizate de J. S. Mill. Liberalismul clasic in conceptie,teorie,doctrina si miscare sa constituit treptat in sex 17-18.A inceput cu Petty,a continuat cu fiziocratii,atingind culmile cu A.smith si D.Ricardo si sintetizat in operele lui J.Mill. Reprezinta prima mare paradigma a istoriei gindirii economice. Prin urmare este cercetat rolul economic al muncii, importana diviziunii muncii i a celorlalte mijloace de sporire a productivitii ei. Se ncearc explicarea bazelor formrii preurilor, legea valorii i a surplusului de valoare, precum i: salariul, profitul, renta ca venituri ale claselor sociale. j.B.Say liberalist optimist elaboreaza legea debuseelor care consta in ceea ca produsele se schimba pe produse,adica pentru orice ofera de marfuri se creaza cerea respectiva.El a refuzat posibilitatea aparitilor crezelor,privindule ca un fenomen trecator. Caracteristile principale sunt: libertatea economic i libera iniiativ, ca motor al dezvoltrii economice; - statul minimal i proprietatea privat, ca garanie a ordinii sociale; - legile, ordinea natural i virtuile autoreglatoare ale pieei; - slujirea interesului individual, ca baz a armoniei sociale; - concurena nengrdit ca surs a succesului; - universalitatea acestor principii. Sint4ezele lui Mill(filosof britanic,elaborat conceptia despre libertate) -un echilibru intre metoda deductive si cea inductive -eo sinteza a ideilor liberalistilor clasici pesimisti si optimisti -o punte itre teoria economica clasica si neoclasica -un compromis intre ideile liberalista clasice si socialiste.

7. Sistemul de gndire economic elaborat de Adam Smith: fundamente micro- i macroeconomice. Adam smith ginditot de eorigine scotiana,a publicat Avutia natiunilor(1776)-considerata biblia liberalismului classic.Ina ceasta lucrare a reusit sa aducne toate cunostintel adunate pina la el in domeniul economic.A faut o analiza critica si analitica.Contine 5 volume.Ideea central a lucrarii este definirea avutiei si bogatii a natiunii si analiza factorilor ce duc la spoririea sau cresterea ei.Doctrina fiziocrata ia marit convingerile iar politica mercantilesta era foarte criticata de el.Ofera o analiza corelata a industriei comertukui si agriculturii,unde el pune accentual nu pe intersul partinic si pe cel general al societatii. Cei mai importanti factori de crestere a bogatiei este im primul rind diviziunea muncii. ea asigura cresterea iscusintei, maiestriei si agerimii fiecarui lucrat cit si economisirea timpului pierdut prin trecerea de la o operatie la alta. Diviziunea muncii avind loc atit in industrie, cit si in agricultura. . Smith a plasat in prim-plan cenceptul de "homo economicus", care minat de interesul sau personal,egoist si ingust, este ghidat de o "miina invizibila". A abordat probleme de economie,politica si istorie economica cit si problem de finante. Fundamente microeconomice (analiza factorilor ed productie si veniturilor acestora): -salariul(a elaborate fondul salarial) -dobinda si profitul(venitul propreitarului) -renta 8.Ideile economice ale liberalitilor pesimiti D. Ricardo i T. Malthus. Pesimismul se trage din perioada primei revolutii industriale,cind au inceput sa apara un sir de manifestari egativisete ale masinismului. D.Ricarodo cel mai cunoscut liberalist dupa A.smith.Conceptiile lui constituie largirea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor,preucm si ale lui A.Smith.Principalele componente ale gindirii lui sunt: -teoria valoare-munca(valoarea marfii e determ de cantitatea de munca icorporata;valoarea produs al muncii) -teoria rentei funciare(parte a produsului net creat de muncitor;odata cu cresterea pop,oamenii cultiva pam mai nefertil astfel rata rentabilitatii scade.insa renta se obtine i pe cele mai nefertile paminturi din cauza caracterului limitat al pamintului) -teoria repartitiei veniturilor(se face conform apartenetei la clasa,depinde de pretul alimentelor)profitul e venitul din care sa scazut renta si salariul) -teoria costurilor comparative(temelia politicii liberului schimb,adica ca fiecare tara se paote specifica pe exportul produselor pe care le obtine cu cheltuieli minime si sa import pe cele care le obtine cu cheltuieli maxime. T.Malthus eseu al principiului populatiei,preot profesor universitar.Sustine ca in timp ce populatia creste in progresie geometrica,bunurile necesare vietii cresc in proportii aritmetica.Opteaza petru limitarea cresterii populatiei si critica legea privind intretinerea aracilor,considerind ca foamete ramine cel mai eficient instrumetn al naturii.Critica legea lui say.Considera populatia saraca clasa parazitara si intetinerea careia va duce numai la inmultirea acesteia.Recunoaste meritele lui Ricardo ca valoarea este creata de munca.

9. Doctrina nationalismului economic:continut si factorii determinanti. Ideile liberalilor clasici au favorizat o dezvoltare economika fara precedent. Prin inkurajarea interesului personal si a goanei dupa profit, autorii klasici au creat konditii pentru stimularea cresterii productiei kit si a imbunatatirii calitatii marfurilor fabricate transformind inbogatirea intr-un scop in sine, iar economia intr-o forta dominanta in societate. Autorii clasici aparau principiile liberului skimb afirmind: comertul international in orce imprejurari, este avantajos pentru toata lumea. In realitatea insa intrukit tarile tarile se aflau la niveluri diferite de dezvoltare economika , cirkulatia libera a marfurilor intre tari o favoriza in mod special Anglia, devenita atelierul lumii. Patria nationalismului econimc se considera a fi Germania, acest fenomen are cel putin 2 explicatii, in primul rind, la mijloc se afla anumite trasaturi speciale nationale, nemtii sint predispusi la colectivism, dau prioritate intereselor colective, nationale. In al 2 rind, situatia concreta, in care se afla atunci Germania, obiectiv o impunea sa imbratiseze nationalismul economic.

10. Protecionismul economic: viziunea lui Fr. List, varianta nord-american, concepia lui M. Manoilescu In pe3rioada de triunf a liberalismului classic apare,in prima jum a sec 19 o doctrina diametral opusa numita Doctrina protectioismului economic,cel mai stralucit reprexentat a fost Fr List,ginditor de origine germana,fara studii superioare de speecialitate.Lucrarea sa cea mai de seamasistemul de economie politica care a fost u manifest impotriva liberalismului classic.Sistemul sau de gindire sa format in perioada cind franta si Anglia se aflau in prerioada de inflorire iar Germania se afla intro situatie dezasruasa economica.Inovatia fundamental pe care o adduce eList este analiza problemelor economcie de la individ la natiune.Intilnim 3 directii majore: -critica lib classic -fortele productive ale natiunii -dezvoltare industrial si protectionsm educator el se orienta spre elaborarea unui system economic,cocentrinduse numai spre tara sa.A respins conceptia ordinii natural si a adoptat concceptia ordinei pozitiviste,facind interventia statului ft important apt dez economica.In conceptual sau nu homo economicusele eleementul de baza in econ ci statul.In conceptia sa avutia era determinate de fortele productive ale unei tari ci nu de capital sau productia ei.Preferinta lui List pentru munca intelectuala decit cea fizica.El opta pt industrializarea tarilor.dupa Listputerea este mai importanta ca bogatia.El impune practicarea politicii protectioniste care prevede implimentarea taxelor vamale(in afara agricultrii) b)Tezele lui List privind Protectionistul au avut mare audienta in tara noastra,fiind tradusa in 1887 dar in present ele sunt depasite pe de o parte de ideeile lui Manoilescu,pe de alta parte de realitatiele economice sociale si politice. cManoilescu a fost un economist autodidact. El dispunea de o bogat cultur umanist el s-a situat pe poziii protecioniste apropiate, n general, de cele ale curentului naionalismului economic. Manoilescu a aparat interesele burgheziei si elitei, marele economis romin considera burghezia industrial drept forta cea mai importanta a progresului economic.. ., el sustinea ca economia politica trebuie sa studieze nu comportamentul agentilor econimici individuali ci economia nationala. Mai concret fortele nationale productive in primul rind munka si capitalul.Meritul lui Manoilescu consta in faptul ca el a elaborate o teorie generala a protectionismului care include atit industria kit si agricultura. Protectionismul lui Manoilescu este permanent si aplicat in toate tarile, el elaboreaza o noua teorie a protectionismului, bazata pe niste calculi concrete ca productivitatea muncii pe cap de locuitor in industrie este cu mult mai inalta dekit in agricultura. bVarianta nord americana: cele mai prospere natiuni in zilele noastre- SUA, Germania si Japonia au promovat pe parcursul a mai multe decenii politica celui mai dur si mai categoric protectionism. Protectionismul american are in centrul preocuparilor sale apararea intereselor nationale si critica principiului liberului skimb, Carey sustinea ca autorii clasici englezi propuneau o astfel de diviziune internationala a muncii, care conducea la divizarea tarilor in agrare si industriale, si admintea in unele cazuri si o imbinarea a protectionismului ku liberul schimb, Carey sustinea ca statul trebuie sa promoveze o politica protectionista nu doar in mod temporar, ci permanent. 11. Doctrina economica socialista: evolutia si reprezentanti. Caracteristicile socialismului utopic si ale socialismului micburghez.

A)Doctrina economica socialista- inca din antichitate, Platan si Aristotel au criticat abuzurile individualismului si au condamnat bogatia excesiva a unora si saracia altora. A. Smith si D. Ricardo considerau ca o diferenta categorica a producatorilor, imbogatirea unora si saracirea temporara a altora, in conditiile libertatii agentilor econimici, este inevitabila si fireaska, astfel o reactive violent contra unei asemea realitati era inevitabila, si exista necesitatea unei doctrine care sa justifice insusirea rezultatelor muncii catre muncitori si care sa arate cum se poate face acest lucru. Asa a aparut doctrina socialista. In linii mari esenta doctrine economice socialiste se reduce la condamnarea capitalismului, in primul rind a temeliei lui econimiceproprietatea private, si inlocuirea ei prin proprietatea colectiva. Reprezentanti: Saint Simon,R.owen,c.Fourier-soc utopic, Sismondi- socialismul mic burghez, Karl Marx- socialismul stiintific, V. Lanin Leninismul. Socialismul premarxist, (utopic si mic burghez) a pus in centrul societatii propuse de ei ideea infaptuirii echitatii si dreptatii sociale B)Socialismul utopic-dup cum a spus Engels(filosof politic german si partener lui Marx), este ca o intruchipare a adevrului absolut, a raiunii i a dreptii eterne.Socialistii utopici de regula foloseau teoria clasicilor pentru a critica capitalismul si a justifica necesitatea unor transformari social-economice mai mult sau mai putin radical. Socialistii utopici au fost primii care au demonstrat caracterul trecator al capitalismului si au cerut inlocuirea lui cu o alta societate, mai echilibrata, fara exploatarea omului de catre om, fara mizeria unora si belsugul altora. Ei afirmau ca in societatea viitoare vor fi lichidate proprietatea private si anarhia in productie, toti membrii societatii vor avea obligatia de a munci, ca urmare a disparitiei claselor, va disparea si statul. R.Owen-socialism asociativ,daca schimbam mediul putem schimba omul. C.fourier-hotel sufficient de mare ca sa locuiasc aperosne in el(preluat apoi de Russia sec 20 C)Socialismul mic-burghez: prorietatea mare privata face pe unii saraci si pe altii bogati dar daca proprietatea e comuna atunci e implicare prea mare a statului in economie si dispare libertatea,si solutia ii proprietarea mica private , ideile lor is ca o frontiera intre liberalismul clasic si socialismul utopic.Simon de Sismondi este un reprezentat a socialismului mic-burghez. Socialismul mic-burghez, care a neles anumite greuti ale clasei muncitoare i care a preconizat ntoarcerea la sistemul corporativ. Socialismul burghez, care cuprinde reformitii care afirm c burghezia este burghezie n interesul clasei muncitoare. ntre ei este inclus P. J. Proudhon cosiderat parintele anarhiei.(anarhiefara coducatori).

12. Sistemul de gindire economica elaborat de K.Marx: specificul metodologiei, fundamentele micro- si macroeconomice. K. Marx (filosof,economis si politic german)este un continuator al economiei politice clasice,el este un classic care nu apara capitalismul ci-l ataca. Conceptia marxista nu este ceea a ordinii natural ci a ordinii sociale, Economia se face prin oameni, prin vointa si dorinta lor, de aceea legile ce-o dirijeaza nu pot fi vesnice, ele se modifica mereu, el efectueaza o analiza de ansamblu, atit a societatii kit si a economiei, In cazul cercetarii Marx porneste de la compus spre simplu, Marx spune ca economia politica nu se poate limita la descrierea si explicarea fenomenelor sociale, ea are functia de a contribui in mod nemijlocit la transformarea ei, Anume aceata idea a si adus la fortatea proceselor economice si a revolutiilor. La temelia doctrine economice marxiste se afla 3 concepte fumdamentale, valoarea, plusvaloarea si acumularea capitalului. El a analizzat 3 categorii de venituri (forme ale plusvalorii): salariul, profitul, renta. 13. Scolile marxiste: caracteristicele si reprezentanti. Specificul si consecintele leninismului. Ramurile scolilor marxiste: 1)Ortodoxismul Marxist condus de germanul Karl kautsky 2)Leninismul 3)Revizionismul Marxist de Bernstein. B)V. Lenin (fost revolutionary rus) a fost primul care a argumentat necesitatea aplicarii invataturii economice marxiste la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilor slab dezvoltate. Lenin elaboreaza o proprie teorie imperialista, potrivit careia acesta este ultimul stadiu in dezvoltarea capitalismului, dupa care azi mine va invinge revolutia socialista. Lenin concretizeaza totodata un sir de teze despre proprietate, despre stat, principiile de functionare a economiei socialiste. Un loc important in teoria leninista este acordat statului care trebuie sa dirijeze nu numai procesele politice, ci si economice. Salariul, preturile si dobinda,kit si alte categorii economice, sunt fixate de stat. Abia in communism se presupunea disparitia statului. Pina atunci rolul lui urma sa creasca mereu. 14. Doctrina liberalismului neoclasic: scoala psihologica austriaca. Neoclasicismul a fost o reactive de interiorul curentului libersalist fata de doctrina clasica. Neoclasicii,introduc in circuitul stiintific economic un sir de elemente de analiza preluate din psihologie si matematica. Intemeietorul scolii austriece este K. Menger. Anume lucrarea sa principal intitulata Fundamentele economiei politice a si declansat in Austria revolutia marginalista. Prin elaborarea teoriei valorii intemeiate pe utilitate, Menger impune o noua viziune asupra economiei. O atentie deosebita in cercetarile sale stiintifice acorda capitalului si dobinzii. Potrivit marginalistilor de la viena valoarea unui bun oarecare nu este nici cantitate nicisubstanta, ea-I o apreciere subiectiva data de pe pozitiile nevoilor individului. De aici rezulta ca valoarea nu exista in afara constiintei oamenilor. Teoria psihologica a dobinzii il are ca autor pe BohmBawerk. Redukind profitul la un fel de dobinda, el imparte bunurile in bun present si bun viitor. Un bun present valoreaza mai mult ca acelasi bun in viitor. Pe masura ce se indeparteaza de noi, valoarea bunului scade intruna. Intrukit

valoarea aceluiasi bun in viitor va fi mica, diferenta dintre valoarea lui prezenta sic ea viitoare trebuie compensate intrun fel. Aceasta si este numita misiunea dobinzii. 15. Doctrina liberalismului neoclasic: scoala matematica elvetiana. Fondatorul acestei scoli este francezul Leon Warlas. Temele central dezvoltate de scoala sunt, teoria valoare-utilitate, modelul concurentei pure si perfecte, utilizarea matematicii in economie, teoria echilibrului general, logica economiei pure (teoria determnarii preturilor in conditiei concurenta libera perfecta). Concurenta pura si perfecta poate exista doar atunci kind sunt prezente simultan 5 premise: 1 atomicitatea participantilor la tranzactie, 2 omogenitatea produselor-adika produselor skoase pe piata sunt identice, 3fluiditatea pietei-in sensul intrarii libere a noilor producatori pe o piata sau alta, 4- mobilitatea perfecta a factorilor de productie, adica trecerea lor libera din o ramura in alta, pentru a obtine un profit kit de mare posibil, 5- transparent pietii, in sensul ka toti agentii economici poseda toata informatia privitoare la cantitatile cerute si oferite, la preturi si la calitatea marfurilor. Originalitatea si aportul principal al scolii de la Lausenne, a lui Warlas in special consta in elaborarea teoriei echilibrului general. Echilibrul general vizeaza proportionalitatea intre produse, servicii, capitaluri si venituri in cadrul intregii economii si se stabileste intre 3 piete principale: a produselor, a serviciilor si a capitalului.

16. Doctrina liberalismului neoclasic fa de doctrina liberalist clasic: trsturi comune i deosebiri. coala neoclasic britanic (A. Marshall). Asemanari:Recunaosterea ordinii natural,proprietare private cea mai reusita forma de organizare a vietii economice,recunoqstera miinii invizibile(autoreglare),neamestecul statului,concurenta considerate drept factor essential al progresul. Deosebiri:1)Daca clasicii pornesc de la productie,punind accent pe acumulkarea capitalului,neoclasicii studiaza circulatia marfurilor,repartizarea si utilizarea rationala a resurselor.2)Neoclasicii muta accentual din domeniulk obiectiv spre cesubiectiv.3)Neoclasicii invinui pe Smith si Ricardo de ideologizarea stiintei de economie si tind spre o stiinta pura,separate de economia sociala(din economy in economics).4)Daca la clasici fiecare bun are aceeasi utilitate,la neolasici pretul e detereminat de utilitatea finala,5)neoclasicii introduce notiuni ca cost marginal,salariu marginal etc.La clasici se elaboreaza teoria valaoremunca,neoclasici teoria valaore-utilitate. 6)Clasicii analizeaz procesele i fenomenele n termeni de clas, marginalitii considernd c societatea este compus nu din clase diferite dar din productori i consumatori. Alfred Marshall un economist englez, este ntemeietorul tradiiei marginale care domin tiina microeconomiei de astzi.Este considerat drept parintele economiei engleze. Marshall respinge conceptual clasicilor cu privire la Homo economicus ca fiind prea general, si nu corespunde realitatii.El studiaza comportarea preturilor in conditiile concurentei imperfecte , situatie ce corespunde realitatii. . El este autorul teoriei preturilor fara valoare, potrivit careia pretul este stabilit prin concursul a 3 factori:cheltuielile de productie, utilitatea marginala, cererea si oferta. Marshall aincercat sa explice unele fenomene economice prin actiunea legilor lui Darwin, considerind ca economia este un compartiment al biologiei. In celebra sa opera Marshal spune ca valoarea este fundamentala pe utilitatea finala sip e cheltuelile de productie Teoria salariului: clasicii au formulat teoria potrivit careia salariul se fixeaza la nivelul minimului mijloacelor de experienta. Marshall spune ca salariul depaseste nivelul minimului mijloacelor de existent, ridikindu-se la inaltimea unui anumit confort, inaltime determinate de dezvoltarea productiei material. Marshal a formulat teza despre legatura direct proportional dintre productivitateamuncii si marimea salariului. 17. Paradigma elaborata de J.M.Keynes. Modelul Keynesist. John Maynard kaynes ,economist britanic,professor de economie politica Cambridge A)Doctrina keynesiana isi trage radacinile din acea realitate economica concreta, care a existat in perioada interbelica, in special in anglia kind situatia economica continua sa se inrautateasca, crizele adinci si, somajul, inflatia,punind sub semnul intrebarii insasi viabilitatea capitalismului. Intru-un cuvint insusi regimul capitalist parea sad ea faliment, sa se prabuseasca sub povara neputint.Paradoxal dar doctrina neoclasica considerate a fi perfecta, devenea daunatoare.Asa ca misiunea de a elabora o noua doctrina ii revine lui Keunes. El a pus temelia doctrinei capitalismului organizat, savirsind, una din cele m ai importante revolutii din ghindirea economica. Keynes respinge conceptia unei ordini natural.El plaseaza la temelia doctrine sale inclinatiile psihologice ale oamenilor.Savantul englez sustine ca aceste

inclinatii se manifestanu numai la nivelul individului ci si al grupurilor sociale si chiar a natiunii intregi. Preocuparea fundamental a lui Keynes a fost aceea de a stabili o corelaie ntre dezvoltarea economic a societii i nivelul ocuprii resurselor de munc disponibile, de a oferi soluii pentru nlturarea omajului.Pentru aceasta el a folosit un model economico-matematic descript compus din:]Variabile endogene (determinate), indicatori globali care caracterizeaz nivelul activitii economice la scara economiei naionale (cea mai important fiind cererea efectiv de mrfuri) ;exogene (determinante), rate cu privire la comportamentul agenilor economici (nclinaia spre consum, eficiena marginal a capitalului, rata dobnzii); Relaiile dintre variabile au fost redate cu ajutorul unor ecuaii i inegaliti, precum i interdependena dintre ele, redat cu ajutorul unor funcii (funcia ocuprii, a ofertei, a cererii etc.).Keynes admite i recunoate existena omajului involuntar tema principal a investigaiilor lui i scopul final al analizei este de a descoperi ce anume determin volumul ocuprii minii de lucru. Keynes ajunge la concluzia c dac suma consumului final global (C) i a investiiilor globale (I) este egal cu venitul global (Y), atunci este echilibru C(consumul final global)+I(investitiile globale)=Y(venitul global) ==echilibru economiei

18.Politica economica dirijista preconizata de J.M.Keynes.Etapele keynesismului. A)Esenta dirijismului preconizat de J.Keynes consta n interventia moderata statului n economie,n realizarea unei coordonate ntre consum si investitie pentru a realiza un volum al productiei corespunzator ocuparii optime a fortei de munca.J.Keynes a condamnat interventia excesiva a statului n economie,socializarii activitatii economice, sub forma socialismului de stat sau nationalizarea ntreprinderilor.J.Keynes arata ca nu este important ca statul sa preia n proprietate mijloacele de productie, ci rolul sau sa constea n stabilirea volumului global al resurselor necesare continuarii productiei si asigurarea retributiei proprietarilor acestora.;n practica politica economica promovata de dirijism a generat consecintepe termen lung si pe termen scurt.Pe termen scurt politica dirijista formulata de J.Keynes a contribuit la reducerea somajului, la atenuarea dezechilibrelor, la amnarea sau atenuarea unorcrize.Pe termen lung politica dirijista a avut efecte complexe si contradictorii.Astfel timp de cteva decenii dirijismul a condus la cresteri economice, dupa careau nceput sa se manifeste efecte indirecte, neasteptate cum ar fi inflatia. Ea afost generata de cresterea cheltuielilor publice si orientarea investitiilor ndomeniul militar. La acestea se aduna si scaderea puterii de cumparare si reaparitiasomajului. Cnd aceste efecte secundare au nceput sa fie dominante fata de avantajele initiale produse de dirijism a aparut critica anti dirijista si antikeynesista,aparnd noi curente ca neoliberalismul, teoria asteptarilor rationale sau teoria cresterii zero.

19. Neokeynesismul ca teorie si politica economica. Postkeynesismul. A)Neokeynesismul constituie un ansamblu de teorii si politici economice inspirate din opera lui keyns unde distingem un neoneokeynesism america si altul francez. Aparitia neokeynesismul este conditionata de caracterul evolutiei economiei capitaliste in perioada postbelica. Statul devine principalul agent economic. CEi mai de seama reprezentanti ai neokeynesismului sunt: Samuelson, Harrod, Domar, Hansen etc. Neokeynisistii au acordat o atentie analizei productie.Dintre cele mai importante realizari a lor a fost teoria dinamicii economice, teoria sintezei neoclasice, teoria producerilor prin intermediul marfurilor. Neokeynisistii analizeaza probleme practice, cum ar fi (inflatia, bugetul, formarea capitaluiui). Neokeynisismul american, cel mai de seama reprezentant este Hansen, pt el principalul instrument de reglementare a proceselor economice este Bugetul de Stat. Statul are posibilitatea de a asigura atit echilibrul economic, cit si dezvoltarea economica. Neokeynisismul francez, principala particularitate consta in interventia statului in economie fara a neglija rolul pietii si al concurentei. Franata a fost prima tara occidentala care a inceput sa elaboreze planuri de dezvoltare economica. Una dintre realizarile importante ale neokeynisistilor este numita curba lui Phillips ce distinge raportul dintre inflatiesomaj.Phillips a ajuns la concluzia ca din doua rele,mai bine de ales somajul.Cu cit somajul e mai mare cu atit preturile cresc mai putin. B) La hotarul deceniilor 7 - 8 in economia tarilor occidentale s-au accentuat un sir de fenomene negative, cum ar fi prezenta simultana a inflatiei, somajul si stagnarii economice. Keynesismul si neokeynesismul, ca teorie si politica economica, intra in criza, ceea ce a si generat o renastere a ideilor liberalismului economic. Postkeynisistii impartasesc intru totul ideea unei interventii insemnate a statului in economie. Robinson - cea mai celebra femeia economist , potrivit opiniei sale , concurenta imperfecta constituie neajunsul cel mai de seama a sistemului economic capitalist. In conditiile concurentei imperfecte economia functioneaza fara a realiza posibilitatile maximale de folosire a bratelor de munca si de producere a marfurilor, precum si de prestare a serviciilor. Principalele investigatii alepostkeynesistilor sunt: a)analiza dinamicii dezvoltarii economice; b)rolul repartitiei in functionarea economiei de piata si consecintele ei asupra dezvoltarii economice; c) rolul banilor in economia contemporana. Deasemenea ei efectueaza o analiza a macroeconomiei. Postkeynisismul respinge teoria valoare-utilitate si teoria productivitatii marginale.

20. Scoala istorica germana: contributia si etapele dezvoltarii. Scoala istorica germana a savirsit o revolutie in stiinta economica, respingind metoda deductiva a economistilor clasici si inlocuind-o cu metoda istorica a comparatiei. In evolutia sa, scoala istorica a trecut prin doua etape: "vechea scoala istorica" in frunte cu Roscher, Hilderand si Knies, dar apogeul sau l-a atins sub demunirea de "noua scoala istorica" reprezentata de Schmoller, Sombart si Bucher. Desi a intrat in istorie ca scoala germana, ea a avut si adepti in alte tari, in primul rind in Anglia si Franta. Specificul scolii consta in folosirea unor noi principii metodologice la analiza fenomenelor economice. Reprezentantii scolii istorice criticau pe clsici pt faptul de a se fi limitat in cercetarile lor numai in domeniul pur economic, ignorind un sir de fenomene ce influenta activitatea omului, cum ar fi politica, morala, obiceiurile, psihologia etc. daca clasicii sustineau ca motivul activitatilor economice este setea de imbogatire, istoricii insista asupra pluralitatii motivelor ce stau la temelia actiunilor oamenilor. Punctul principal al criticii istoricilor l-a constituit conceptul scolii clasice despre legile economice. ei sustineu ca viata economica este supusa actiunii unei legi universale. reprezentantii scolii istorice neaga existenta unor legi economice obiective, eterne si universale. Ei afirma ca "nu poate exista un singur ideal economic pt toate popoarele, tot asa cum hainele nu se cos toate dupa aceeasi masura". scoala istorica se prezinta mai mult ca o miscare de gindire decit ca o doctrina economica. scoala istorica respinge nu numai doctrina clasica, ci si pe cea marxista, mai cu seama ideea transformarii revolutionare a lumii. Problemele economice, sociale si politice spunea istoricii, trebuie solutionate pe calea reformelor.

21. Institutionalismul economic: caracteristicele si etapele dezvoltarii. Specificul institutionalismului negativist(Th.Veblen). A) Institutionalismul a aparul la sfirsitul secolului trecut in SUA si a devenit un curet mondial, capatind o larga raspindire in Franta, Suedia, Germania si Anglia.Institutionalismul are urmatoarele trasaturi: a)atitudine critica fata de un sir de aspecte negative teoretice clasice si neoclasice; b) clasificarea institutiilor drept forta motrice a dezvoltarii social-economice; c) justificarea amestecului statului in economie in scpul evitarii crizelor; d) infaptuirea unei analize preponderent macroeconomice; e) promovarea ideii primatului socialului in raport cu economicul. Institutiile: statul, biserica,, familia, sindicalele, partidele politice etc sunt niste fenomene cu caracter stabil, care exercita o influienta decisiva asupra vietii economice. Anume ele si constituie, potrivit teoreticienilor doctrnei respective, forta motrice a dezvoltarii societatii. Institutionalistii au fost primii critici ai monopolurilor.Ei au cerut un amestic masiv ai statului in domeniul economic, pt a lichida anarhia din productie dar si pt a lupta cu jaful. Istitutionalistii au promovat ideea prioritatii socialului asupra economicului. comportamentul omului este determinat nu numai de factorii economici, ci si de cei sociali, psihologici, politici. B) Etape: 1. 1900-1940 Institutionalism negativist sau protestatar (critica capitalismului si a liberalismului economic) Th.Veblen, W.Mitchell 2. 1945- 1960 Schimbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui. J.M.Clark, A. A.Berie 3.1960-1970 Largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. J.Galbraith Veblen a fost profesor de economie la universitatea din Chicago.Opera sa principala este intitulata "Teoria clasei inactive" , in opera sa a aprins faclia institutionalismului. Clasicii si neoclasicii sustineau ca in activitatea lor economica omul este ghidat de dorinta obtinerii unui profit cit mai mare.Veblencritica conceptul si argumenteaza teza ca intreprinzatorul normal este impulsionat in activitatea lui nu atit de dorinta rationala a inmultirii profitului la maximum, cit mai ales de un sir de instincte: instinctul paternitatii, instinctul curiozitatii.El respinge notiunea de "legi economice eterne" afirmind ca viata nu-i altceva decit o lupta continua pt existenta. Teoria clasei fara ocupatie - in viziunea lui Veblen acesta clasa inactiva este una din principalele institutii daunatoare ale societatii capitaliste , deoarece ea duce un mod de viata parazitar, El afirma ca comportamentul individului modern nu se deosebeste cu nimic de cel al omului din societatea primitive. Institutionalismul propavaduit de Veblen este numit negativist, deoarece pune accentul pe critica realitatilor capitaliste si a teoriei clasicilor si neoclasicilor. 22. Institutionalismul economic pozitivist. Neoinstitutionalismul anilor 1960- 1970 (Fr.Perroux, J.K.Galbraith). A)In anii 30 apare institutionalismul pozitivist avindui ca teoriticieni pe Clark, Berle. Ei pun accent pe transformarea vechiului capilasism intr-un capitalism popular Berle declara ca in secolul XX a avut loc o mare revolutie , o revolutie capitalista, esanta careia consta in inlocuirea proprietetii individuale capitaliste prin proprietatea sociala capitalista. In

capitalismul liberei concurente nu exista decit proprietate individuala iar conflictul principal in societate are loc intre muncitorii salariati si proprietarii individuali, ultimii urmarind scopul maximizarii profitului. Incepind cu anii 50 ai sec XX , pe linga proprietatea individuala devin tot mai raspindite proprietatea cooperatista si proprietatea publica, forma principala a intreprinderii devine societatea pe actiuni. Ca rezultat are loc o difuziune a proprietatilor, o trecere de la economia individuala la economia mixta. Scoala sociologica franceza: Fr. Peroux In economia contemporana asupra activitatii ec., o influenta tot mai mare exercita statul si marele corporatii. Teoria economiei dominante Peroux considera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. contemporane. El se refera nu numai la cadrul agentilor economici. Si economiile nationale se divizeaza in dominante si dominate. Neoinstitutionalismul: J.K.Galbraith Noul stat industrial Stiinta economica si interesul public Respinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in programarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia de planificare a economiei. Tehnostructura-o noua institutie cheie (Grup format din cei mai influenti manageri, care poseda cunostintele si experienta necesara si conduc in realitate intreprinderile). 23. Neoinstituionalismul economic contemporan: specificul abordrii, teorii, reprezentani laureai ai Premiului Nobel. Noul institutionalism se prezinta a fi un sistem legal formal si informal. Spre deosebire de Veblen, noii institutionalisti n-au creat in intregime un nou sistem de gandire ci au creat mini teorii. Cei mai importanti institutionalisti sunt: Douglas North si Ronald Coase(lauriati ai premiului nobel). Nortah a fost mai aproape de ideile lui Veblen. El foloseste sintagme precum stat-pradator ca sa explice de ce tarile lumii a treia au esuat in a se dezvolta in ciuda celor mai bune intentii ale lor. Concluzia sa este ca institutiile sunt eficiente in a face tarile ineficiente. Procesul de sinucidere este condus de un guvern care are beneficii de pe urma instituii ineficientei si a politicilor pradatoare. Coase se concentreaza pe institutiile legal formale si pe modul in care ele sunt folosite pentru a reduce costurile tranzitiei. El reactioneaza impotriva teoriei institutionliste a lui Veblen cu privire la obiceiurile care sunt adoptate treptat si pastrate chiar si dupa ce stimuli primari au disparut. Pentru Coase, institutiile sunt adoptate ca parte a costului tranzitiei care minimizeaza comportamentul. El tinde care un accord cu multe dintre rezultatele obtinute de Veblen in cadrul neoclasic fundamental. Daca cercetarea sa arata tendinta, institutionalismul poate fi co-optat si reabsorbit de economia ortodoxa

24.Neoliberalismul economic: esenta si rolul. In decursul a 4 decenii, gindirea si politica economica din tarile occidentale cu exceptia Germaniei Federale fusesera dominate de doctrina keynisiana, apoi revin teoriile clasice si neoclasice. In SUA, apoi Marea Britanie si Franta are loc un fenomen numit "contrarevolutie liberala". Astazi neoliberalismul pare sa fie cel mai influiest curent teoretic din Occident. Neoliberalismul este o reinnoire, o revalorificare a ideilor liberalismului economic atit la nivel de teorie, cit si la nivel de politica economica. Astfel neoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea de individualism economic, analiza a pietei si a pretului, reducerea impozitelor si a cheltuielilor publice, privatizarea. Neoliberalistii plaseaza la temelia ei urmatoarele principii: 1)respectarea "ordinii naturale" dar nu absolutizarea, ca in cazul liberililor clasici; 2)libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului; 3)concurenta fara monopoluri; 4)libertatea formariipreturilor; 5)stabilirea circulatiei monetare; 6)interventia limitata a statului in economie; Neoliberalii sustin ca scopul statului trebuie sa consta nu in limitarea libertatilor economice, ci din contra, in apararea lor, in crearea acelui cadru legislativ, care ar proteja piata si concurenta. 25.Scoala de la Freiburg: modelul econoomiei de piata sociala. Scoala ultraliberalista austrica (F.Von Hayer). A)Scoala de la Freiburg,figura centrala a acestei scoli a fost seful catedrei de economie politica de la Universitatea din Freiburg, Walter Eucken.Aportul principal al lui Eucken consta in elaborarea teoriei tipurilor ideale de economie, teorie ce include toate aspectele ordoliberalismului. Potrivit aceste teoriieconomia se reduce la 2 tipuri ideale: a)economia libera de piata; b) economia centralizata; Eucken si discipolii sai sustin ca este preferabila "economia libera de piata" ,deoarece ea asigura democratia, libertatea si bunastarea oamenilor. Celalalt tip, insa este ineficient si deschide calea dictaturii.El investigheaza, pe de o parte, ordinea sociala, iar pe de alta - intreaga varietate de ordin economici. Timp indelungata scoala de la Freiburg a fost recunoscuta drept centru al neoliberalismului international. B)Scoala austriaca contemporana ultraliberala este intr-un fel mostenitoarea celebrei scoli psihologice de la Viena. Adeptii acestei scoli ultraliberali si extremistii, sunt aparatori ai economiei de piata, respingind pina si ideea economiei mixte; sunt aparatori ai individualismului si ai "ordinii naturale", ei acorda o atentie deosebita analizei comportamentului consumatorului. in opinia lor, individul este figura centrala a sistemulti economic, iar statul nu face decit sa-i incurce.statul ar trebui sa se limiteze doar la elaborarea legislatiei. Hayer este figura princiapala a scolii austriece.In centru preocuparii teoretice ale lui s-au aflat problemele comportamentului individului in conditiile economiei de piata, statul de drept, sistemul preturilor, circuiturile economice. Hayer a aparat idei si principii deja cunoscute, descoperite si formultate, de ex. conceptul "miini invizibile" de A.Smith.

26.Scoala monetarista nord-americana(M.Friedman). Teoria ofertei(A.Laffer) si teoria anticiparilor rationale ale agentilor economici(R.Lucas). A) Monetarismul este nu numai o reactie teoretica fata de keynesism,ci si una practica. Pe timpul presedintilor SUA Kennedy si Johnson guvernul promova o politica economica de inspiratie keynesista, apoi cu venirea la putere a lui Reagan si Boush, caracterul politicii economice americane a fost determinat de adeptii scolii .Printre scolile monetariste se evidentiaza scoala din Chicago, mentorul caruia este economistlui Milton Friedman. Frediman s-a nascut la New York, adevenit laureat al premiului Nobel pt contributii insemnate la analiza istoriei si teoriei monetare. cele mai insemnate lucrari ale lui freiman sunt: "Capitalismului si libertate", "Istoria monetara a SUA", "Libertatea de a alege";M.Freiman afirma ca "teoria cantitativa a banilor in prezent se numeste monetarism". Monetaristii sunt adepti ai economiei de piata, piata in opinia lor, este cel mai perfect si mai eficient regulator al economiei. Monetaristii considera ca intre libertatile politice si economice exista cea mai strinsa interactiune. O alta idee aparata de monetaristi: inflatia este un fenomen pur monetar ce are la temelia sa o crestere anormala a cantitatii de bani in raport cu volumul. Monetaristii accepta un anumit amestec al statului in economie, statul trebuie sa promoveze o politica economica stabila. B) Oferta - cheia avutiei. in ultimul deceniu aceasta teorie a devenit atit de populara, incit se zice c-ar fi cazul sa se vorbeasca chiar de o revolutie a economiei bazate pe oferta. Autorii "economiei ofertei" sunt Laffer, Childer si Roberts. Teoria economiei bazate pe oferta constituie o reactie contra politicii interventioniste, precum si contra conceptului lui Keynes, potrivit caruia cererea de marfuri este factorul principal de care depinde atit nivelul productiei, cit si cel al utilizarii fortei de munca. Autorii "economiei de oferta" afirma ca nu consumatorul (cererea), ci intreprinzatorul (oferta) constituie punctul de plecare al oricarei dezvoltari economice, creind si distribuind veniturile, intreprinderile asigura realizarea bunurilor pe care le produc. c) Teoria asteptarilor sau anticiparilor rationale-este o varianta recenta a economiei politice liberale clasice desprinsa din curentul monetarist (neoliberal) initiata de economistii nordamericani R. Lucas (Chicago) Th. Sargent (Stanford), N. Wallace (Minnesota) si R. Barro (Harvard). Respingind keynesismul si dirijismul care n-au reusit sa asigure prosperitatea economiei pe termen lung, adeptii teoriei "ratex" considera ca deciziile trebuie luate in mod individual si ca pe baza mecanismului pietei se pot rezolva cel mai bine problemele economiei contemporane. Cresterea ratei somajului, inflatia si crizele s-ar datora, dupa parerea lor, unor anticipari gresite, facute de diferite categorii de oameni. Cele doua postulate de baza pe care este construita teoria "ratex" sint: intii, ideea ca indivizii cunosc si folosesc toate informatiile si teoriile economice pe care se intemeiaza masurile de politica economica, astfel incit ei pot sa ia decizii economice fiind pe deplin informati si capabili sa cintareasca in mod corect consecintele masurilor luate de catre stat; in al doilea rind, ei sustin flexibilitatea preturilor si a salariilor, deci capacitatea lor rapida de a se adapta la schimbari, asigurind echilibrul dintre cererea si oferta de marfuri, considerind, deci, ca toate felurile de piete (inclusipiata muncii) s-ar gasit in echilibru

27.Caracteristicele evolutiei gindirii economice romanesti. Ideile mercantiliste si fiziocrate promovate de D.Cantemir si N.Balcescu. A)Specificul gindirii economice romanesti este conditionat de un sir de imprejurari:asezarea geografica, psihologia nationala, destinul istoric. Prima particularitate a gindirii romane - imbinarea problemelor pur economice cu idealurile luptei de eliberare nationala. In centrul gindirii economice sa aflat ideea independentei, ideea natiunii. O alta problema specifica a fost cea a Unirii. Gindirea economica romanesca s-a vazut nevoita de la bun inceput sa se concentreze nu atit asupra unor probleme pur economice, cit mai ales asupra chestiunilor legate de existenta noastra ca neam, de protectia, de apararea roadelor muncii neamului. Fiind plasati geografic, invecinati cu niste popoare puse mereu pe jaf si pradaciune (cazaci, turci, goti) ne-am deprins sa punem accentul pe consum si nu pe acumulare. B) D.Cantemir a fost cea mai marcanta personalitate din cultura romaneasca medievala. Principalele probleme economice asupra carora a mediat aproape in toate scrierile sale, dar in special in "Descrierea Moldovei" sunt: a)problema comertului exterior si asigurarii unei balante comerciale active; b) consecintele nefaste ale dominatiei otomane pt economia Moldovei; c) originea proprietatii funciare boieresti si a relatiilor economice dintre boieri si tarani; d) politica fiscala promovata de stat si impactul ei; D.Cantemir a fost un ginditor care a analizat, condamind in acelasi timp, una dintre straniile calitati a moldovenilor, cea de a glorifica munca agricola si a trata cu dispret activitatea comerciala, aducatoare de profituri mari. Moldova duce mereu lipsa de bani scrie Cantemir, caci negustorii straini (turci, greci, evreii) au luat in miinele lor tot comertul Moldovei din pricina nepasarii populatiei noastre. Principala piedica in prosterarea economiei Moldovei este jugul otoman care nu numai ca saraceste tara, dar ii risipeste si viitorul. Nicolae Balcescu - istoric, economist, revolutionar si om politic. S-a pronuntat categoric in favoarea improprietaririi taranilor, ca prima conditie a modernizarii agriculturii si a prosperarii intregii economii. Asemeni fiziocratilor francezi, Balcescu afirma ca avutia unei tari este creata prin munca, agricultura este mijlocul cel mai important de sporire a ei, iar taranimea - principala forta sociala producatoare. Domeniile boieresti s-au format pe baza acapararii paminturilor aflate in proprietatea comunitatilor satersti. Balcescu lanseaza ideea unei conlucrari intre mica si marea proprietate si sustine ca domeniile feudale trebuie impartite in 3 parti egale. Doua parti urmeaza a fi impartite intre tarani cu dreptul de proprietate privata, cea de a 3 - lasata in stapinirea boierilor. 28.Gindirea economica romanesca in a doua jumatate a sec.XIX. Petre Aurelian - creator de sisteme. A)Asupra caracterului problemelor economice, aflate in atentia savantilor in aceasta perioada, au avut o influienta decisiva un sir de evenimente de prima importanta, cum ar fi: Unirea Moldovei cu Muntenia; abloirea iobagiei; cucerirea independentei Romaniei; In asemenea imprejurari, in centru controverselor teoretice s-au pomenit doua chestiuni majore: a) problema determinarii ramurii economice-cheie; b) problema politicii economice externe adecvate intereselor nationale. Principalele curente de gindire economica in acea perioada

au fost: curentul liberal, curentul conservator si curentul socialist. Curentul liberal exprima interesele burgheziei si ale unei mici paturi de mosieri, fapt care a conditionat divizarea lui in alte doua curente, in doua aripi liberale. Prima aripa promova ideea industrializarii Romaniei si a apararii industriei nationale prin masuri protectioniste. Cealalta aripa punea accentul in teorie si parctica pe argumentarea tezei ca Romania trebuie sa dezvolte in primul rind agricultura si comertul si sa promoveze in temei o politica liber-schimbista. Dionsie Pop Martian adept al primei aripi promova o politica protectionista si sustinea ca politica liberului schimb este absolut daunatoare Romaniei.. Bogdan-Petricescu Hasdeu a demonstrat cu argumente ca Romania trebuie sa fie o tara agricola. Principalii reprezentanti ai celei dea 2 aripa au fost: Nicolae Sutu, Ion Ghica, Ion Ionesc de la Bran. Sutu o formulat pt prima data teoria Moldova - agricola si s-a pronuntat in favoarea politicii liberului schimb. Ghica considera posibila doar o industrie de prelucrare a produselor agricole, dar fiind in acelasi timp un adversar al protectionalismului. Curentul conservator reprezinta in temei interresele mosierimii si acorda prioritate dezvoltarii agriculturii. Curentul socialista a fost un promotor al intereselor muncitorilor si al unei parti din taranime. B)Petre Aurelian a fost primul economist roman care a fondat o doctrina, plasind in centru doctrinei sale problema formarii complexului national unic, ale indistrualizarii, acordind o atentie deosebita politicii economice a statului. Aurelian a fost unul dintre cei mai de vaza promotori ai protectionalismului romanesc ce punea accent in activitatea sa pe ideea apararii independentei economice a tarii printr-o politica protectionista si prin dezvoltarea industriei nationale. el critica ideele liberalismului clasic si politica liberului schimb si sustine ca ea este avantajoasa numai pt tarile avansate si periculoasa si pagubitoare pt tarile in curs de dezvoltare. Numai avind o industrie dezvoltata Romania, ar fiposibila intretinerea de relatii economice echitabile cu alte tari.

29.Conceptia de gindire economica a lui M.Eminescu: caracteristici si insemnatate. Mihai Eminescu avea cunostinte integrale si temeinice in economie, si-a expus ideele sale economice intr-un numar enorm de articole in cele mai prestigioase publicatii ale timpului. Ideele economice ale lei Eminescu pot fi incadrate in sistemul teoretic al nationalismului economic. Una din cauzele vulnerabilitatii gindirii economice la poporul sau Eminescu o vede in caracterul preocuparii seculare "Romanii au fost popor de ciobeni". El avea o atitudine similara fata de comert, considerindu-l drept ramura neproductiva, considerind ca una din armele eficace de aparare o intereselor economice nationale ar fi respectarea traditiilor, datinilor si obiceiurilor populare. Eminesc isi dadea bine seama de avantajele industrializarii, dar considera ca pt moment prioritate trebuie acordata agriculturii. O data cu obtinerea independentei politice, marile imperii vecine incercau sa subjuge economia Romaniei. Garantia libertatilor politice Eminescu o vedea in marea proprietate funciara. teama de concurenta straina, de invazia marfurilor si capitalurilor accidentale, de ocuparea functiilor economice vitale de catre straini era motivul principal care ladeterminat pe Eminescu sa evolueze spre protectionalism.

30.Cindirea economica romanesca in perioada interbelica(V.Madgearu, M.Manoilesc) si in perioada contemporana (N.Georgescu-Roegen, P.Bran). Preocuparile teoretice si metodologice ale economistilor romani interbelici:geneza economiei de piata in Romania;trasaturile si perspectivele ei de dezvltare;-locul romaniei in economia mondiala.In primul deceniu interbelic(1919-1929) in atentia economistilor romani se sfla problema agrara,strategiile de dezvoltare industrial si agrara. In per crizei econ (1929-1933) principalele teme de dezbateri au fost-scaderea volumului productiei,creterea somajului,politica comerciala interna si externa.In (19331939) preocupati de:-rolul economic al statului.Pornind de la realitatile economice interne dar tinind seama de rezultatele cercetarilor stiintifice economice au ajuns la reflectii valoroase.Printre cele mai inportante confruntari de idei sunt: -formarea si evolutia economiei de piata(intre V.Madgearu, Zeletin si M.Manoilescu) -trasaturile si perspectivele de dezvoltare ale economiei romanesti interbelice(Madgearu,Manoilescu si Tasca).Aceste confruntati de idei au dus la un nivel theoretic ridicat,au contribuit la atit mai buna precizare a pozitiilor doctrinaire cit s popularizarea in rindul opiniei publice.Nivelul de competenta a econmistilor romani au dus dezvoltarea invatamintului si cercetarii. N.Georgescu-Roegen-matematician,statician si economist roman-american.Nominalizat la premiul nobel.a fost unul di fondatorii Economiei Ecologice,Orogramul minimal bioeconomic-a incercat sa former bioeconomia(un nou stil de gindire economica dialectica). Paul Bran primul rector al ASEM. Ca savant:expert in finante dar a devenit celebru pt studiul sau in economia politica (succesorul lui roegen).Teoria valorii Entropice:activitatea economica nu creaza ci doar transforma valoare-natura si informatia sunt esentiale in formarea valorii bunurilor produse. Ca professor-a elaborate manual foarte populare printer student;Finantele intreprinderii,Relatii financiare si monetare international.