Sunteți pe pagina 1din 14

REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE IN

PERIOADA INTERBELICA
 DEFINIREA TERMENILOR
Regimuri Democratia reprezinta puterea poporului . Termenul de

politice in democratie a fost inventia Greciei antice si reprezinta demos-


popor iar krathos-putere . Grecii au aplicat ceea ce se numeste
perioada democratie directa , dând dreptul fiecarui cetățean de a participa

interbelica la conducerea statului , indiferent de condiția sociala , primind in


schimb o remunerație.
   În ceea ce privește perioada interbelică, în Europa nu există un
regim politic unitar, ci dacă privim acest aspect observăm o
anumită diversitate.
   Europa Occidentală este predominant îndreptată înspre
afirmarea unui regim democratic constituțional, în timp ce
în Europa Centrală și de Est se afirmă un regim de
CE ESTE tip autoritar.
DEMOCRATIA    De altfel, în unele state, nemulțumite de hotărârile Conferinței
INTERBELICA? de Pace de la Paris (1919-1920) se va promova o politică
revizionistă; pe acest fond popular vor avea acces spre puterea
politică o serie de partide care au o ideologie extremistă. Cu
timpul, aceste partide după ce acaparează puterea politică vor
pune bazele unor regimuri politice totalitare.
   
 În statele învingătoare în Primul Război Mondial se
consolidează democrațiile parlamentare. În Anglia principalele

STATE partide politice care-și vor disputa puterea sunt: Partidul


Liberal, Partidul Conservator și Partidul Laburist. În Statele
DEMOCRATI Unite, pe de altă parte, există două partide principale - Partidul

CE Republican și Partidul Democrat. Franța este guvernată de o


serie de coaliții eterogene, observându-se o stabilitate politică
în timpul guvernărilor lui Raymond Poincaré.
 ANGLIA
 În pofida crizelor economice și politice apărute după război democrația de
consolidează. Alături de liberali și de conservatori, pe scena politică
britanică apare Partidul Laburist. Alegerile din 1920 sunt câștigate de
George Lloyd, care conduce un guvern de coaliție alcătuit din
conservatori și liberali. În Marea Britanie s-a practicat alternanța la

REGIMURI guvernare.

 S.U.A. – “creditorul lumii”


DEMOCRATI  Politica interna : prosperitatea cetăţeanului american (credite pentru
CE bunuri de consum şi mărirea salariilor)

 Viața politică americană este dominată de republicani și democrați.


Regimul politic este unul prezidențial, puterea președintelui este
controlată de un parlament bicameral. 

 SUA revine la izolaţionism la sfârşitul Primului Război Mondial. 


 Franța
 Viața politică este mai tumultoasă prin existența
unui număr mare de partide având drept consecință
REGIMURI o instabilitate politică. Existența unui număr mare
DEMOCRATI de coaliții (Blocul Național și Uniunea Națională)
CE au scopul de a bloca accesul la putere al extremelor
politice.
 Sfârșitul Primului Război Mondial a reprezentat o victorie a
democrației: marile imperii multinaționale s-au destrămat, noile
state apărute au adoptat regimuri politice democratice (Polonia,
VICTORIA Cehoslovacia, Regatul Sârbo-Croato-Sloven). Adoptarea votului

DEMOCRATI universal și reformele agrare au consolidat regimurile democratice


din Europa.
EI  Regimurile democratice se mențin în Anglia, Franța și S.U.A. 
TRASATURI
-Principiul separației puterilor în stat;
-Principiul suveranităţii poporului;
-Guvernare reprezentativă;
-Votul universal care legitimează puterea politică şi
TRASATURI permite schimbarea conducerii statului periodic;
-Drepturi și libertăți: libertatea presei,libertatea de
opinie,drept de asociere, libertatea intrunirilor,libertatea
religioasă etc.
-Existenţa organizaţiilor civice : sindicatele profesionale;
-Pluripartidism ;
-Proprietatea privată;
Regimul politic reprezintă ansamblul metodelor şi
mijloacelor de conducere a societăţii. Regimurile pot fi:
democratice , autocratice , totalitare
Prăbuşirea imperiilor după Primul război mondial a
îngăduit instaurarea unor regimuri democratice în Europa,
CELE 3 MARI care s-au dovedit însă efemere. Lipsite de tradiţie
DEMOCRAȚII democratică, acestea s-au transformat repede în dictaturi.
Cele mai mari democraţii liberale din secolul al XX-lea
ALE au fost Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi
SECOLULUI XX Franţa.
Criza economică din 1929-1930 au pus în pericol întregul
capitalism, ajuns în pragul colapsului. În America, această
politică, lansată de preşedintele Franklin Delano Roosevelt,
s-a numit New Deal.
 Marea Britanie și Franța au fost măcinate de crizele economice
și de instabilitatea socială. Ele s-au confruntat cu căderi de
guverne, greve ale muncitorilor și mișcări sociale. În acest
context apar regimurile extremiste.
 Viața publică și emanciparea femeilor a dus la lupta pentru
CELE 3 MARI recunoașterea de drepturi egale și acordarea dreptului la vot pt
femei, în țările în care nu se făcuse deja acest lucru.
DEMOCRAȚII  În România femeile primesc drept de vot în 1938.
ALE După 1945, în urma victoriei asupra fascismului, democraţia
SECOLULUI XX părea că se extinde în lume. Însă instaurarea "democraţiilor
populare" din statele comuniste dominate de sovietici a fost o
lovitură grea dată de democraţie. Europa a fost cuprinsă de un
nou văl de democratizare la sfârşitul anilor '80, odată cu
prăbuşirea statelor comuniste.
wikipedia

BIBLIOGRAFI
E
Va multumim pentru
atentie!
Danescu Gabriel                                      Sasu Simion
Tudor Lupsan                                            Valentin Hadarau
Vlad Lupsan

S-ar putea să vă placă și