Reguli privind acordarea primului ajutor

Asigurarea locului
accidentului
Instalarea semnalelor
luminoase de avertizare.
Stingerea sistemelor de
aprindere.
Instalarea semnelor de
avertizare.
Preluarea controlului
Dac sositi primul la locul unui accident si aici nu este nimeni nsrcinat cu organizarea asistentei,
trebuie s fiti pregtit pentru a v asuma controlul asupra situatei. Pentru ca munca s se desfsoare
eficient, este necesar s actionati cu calm, hotrat, sa organizati munca (dnd sarcini) si s dati
ordine directe si clare.
Ajunsi la locul unui accident, veti acorda prioritate (nainte de a trece la aplicarea tratamentului)
urmtoarelor lucruri!
Asigurarea locului accidentului.
Pentru a preveni implicarea altor persoane n accident, este necesar s se asigure locul accidentului.
"n accidentele rutiere, acest lucru se face prin instalarea semnelor de avertizare sau prin semnale
luminoase de avertizare.
#u uitati s opriti motoarele masinilor implicate n accident. "n caz de pericol de foc, e$plozie sau
avalanse, persoanele accidentate trebuie puse la adpost.
Imaginea de ansamblu asupra situatiei.
"n timp ce evaluati gravitatea accidentului si numrul persoanelor accidentate, asezati toate
persoanele care si%au pierdut cunostinta, n pozitie lateral, stabil. &valuati ct mai rapid cu putint
nevoia de ajutor. 'epartizati pe cei care v ajut pe lng persoanele afectate.
Raportarea accidentului.
(elefonati la numrul special stabilit pentru cazurile de urgent si solicitati ajutor imediat din partea
politiei, spitalului si a pompierilor.
Un raport corect trebuie s cuprind urmtoarele informatii:
cine telefoneaz) "ndicati adresa si numrul de
telefon de la care telefonati*
ce s%a ntmplat) +oliziune, incendiu, e$plozie de gaze etc. Dati informatii despre felul ajutorului
care trebuie s fie trimis la locul accidentului si numrul de persoane accidentate. +omunicati dac
este nevoie de echipament special*
unde este locul accidentului) ,ocul, strada, numrul*
cereti confirmarea raportului! cereti ca raportul s v fie repetat pentru confirmare.
+nd aceste sarcini prioritare au fost ndeplinite, asigurati%v c se poate trece la reluarea traficului
Persoana fara cunostinta, care
respira in mod independent, este
asezata intrt-o pozitie laterala stabila
rutier, ocolindu%se locul accidentului. ,iderul trebuie s verifice dac totul functioneaz normal si
dac vreunul dintre ajutoare are nevoie de asistent sau trebuie s fie nlocuit.
Examinarea si evaluarea strii persoanei accidentate sau bolnave
#u este posibil s se acorde o asistent corespunztoare fr o corect percepere a strii persoanei
accidentate! &valuarea traumatismelor corporale trebuie finalizat nainte ca cineva s treac la
actiune.
Dac aceast evaluare nu este fcut, traumatismele corporale se pot agrava.
(oate e$aminrile trebuie s se efectueze n pozitia n care este gsit accidentatul de ctre personalul
de prim ajutor. "mediat ce este posibil sau recomandabil, accidentatul trebuie s fie asezat n pozitia
culcat pe spate, pentru o e$aminare suplimentar. Printr%o e$aminare rapid a tuturor accidentalilor,
fr asistenta si mijloace tehnice, se poate obtine o imagine apro$imativ a traumatis%melor.
&valuarea trebuie s se efectueze rapid. Dac mai multe persoane au avut de suferit, cele mai serios
afectate vor fi separate, pentru a li se acorda de urgent primul ajutor, n scopul salvrii vietii.
"n felul acesta, prima evaluare trebuie s se concentreze asupra selectrii persoanelor cel mai grav
accidentate si ale cror traumatisme le pun viata n pericol.
+oncluziile noastre trebuie s rspund, n primul rnd, la urmtoarea ntrebare!
se afl n pericol functii vitale cum ar fi! starea de constiet, respiratia si circulatia sanguin)
Cunostinta.
Putem deosebi diferite grade ale strii de constient!
treaz, dar confuz*
constient redus. Accidentatul nu poate fi trezit, dar reactioneaz la dureri*
fr cunostinta % nu reactioneaz la dureri.
Respiratia.
- persoan fr cunostint se afl ntotdeauna n fata pericolului ntreruperii respiratiei. "n plus,
urmtoarele semne pot indica posibile probleme respiratorii!
respiratie imperceptibil*
respiratie greoaie, gemete si bolboroseli*
culoarea albastr a felei*
dureri n zona toracelui*
indicii e$terne ale afectrii zonei pieptului.
Raportul
Cine
Indicati adresa de unde
telefonati
Ce
Ce s-a !nt!mplat
Unde
"etetminarea e#act a
necesittilor
$btineti confirmarea
raportului
Persoana fara cunostinta si care nu
respira dar are puls - efectuati
respiratia artificiala
Circulatia sngelui.
.rmtoarele semne si simptome pot indica o posibil problem circulatorie!
piele palid, rece si umed*
puls absent, rapid sau slab*
pulsul normal al unui copil este de /01 bti2minut, iar al unui adult 31. Persoanele n vrst au
arareori puls accelerat*
accidentatul este confuz, nelinistit, cu stri de vom*
dureri abdominale (hemoragie intern)*
rupturi sau2si coapsa rupt.
Pentru a evalua gradul de afectare
%orbiti cu accidentatul
+are este starea de constient % pacientul este constient, coerent, confuz, obosit, inconstient)
Are accidentatul dureri) .nde)
"si poate misca accidentatul minile si picioarele)
$bservati pacientul
&$ist semne de leziuni e$terne)
4emnele e$terne dau vreun indiciu asupra gradului si tipului traumatismului)
Accidentatul respir) +um este respiratia) #ormal) 5reoaie (cu bolboroseli si gemete))
+uloarea fetei
&tingeti accidentatul
Palpati pulsul la ncheietura minii sau la gt. &ste accelerat)
+um este pielea) 'ece) ,ipicioas si umed)
&$aminati corpul accidentatului si verificati dac snt semne de fracturi.
'valuati
4nt amenintate functiile majore ale vietii % starea de constient, respiratia, circulatia sngelui)
Prioritti
+ine necesit tratament pentru salvarea vietii)
+e se poate amna)
Primul ajutor pentru salvarea vietii
Accidentatul este n stare de inconstient, dar respir normal
(oti accidentatii n stare de inconstient, care respir independent trebuie s fie asezati ntr%o
pozitie lateral, stabil.
Accidentatul nu respir
Deschideti cile de acces al aerului. Aplecati capul spre spate, ridicati gtul.
"ndeprtati din gur corpii strini vizibili. Dac pacientul continu s nu respire, ncepeti
Transportarea la medic sau la
spital
&mbulanta este cea mai bun
metod
$priti (emoragia prin compresia
banda)ului pe rana
respiratia artificial (metoda gur la gur). +ontinuati cu aceast manevr pn cnd pacientul
respir independent si cineva calificat si asum responsabilitatea tratamentului.
Inima se opreste (fr puls)
"ncepeti compresia artificial a inimii si respiratia artificial.
Accidentatul sngereaz
-priti sngerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului de pe ran.
'idicati partea corpului care sngereaz.
Aplicati un bandaj compresiv. Accidentatul are o ntrerupere circulatorie
Pielea este palid si rece* pulsul este accelerat* accidentatul este nsetat si confuz.
Asezati accidentatul culcat cu picioarele ridicate (cel fr cunostint trebuie s fie asezat ntr%o
pozitie lateral stabil).
6entineti temperatura corpului pacientului, precum si starea uscat a pielii.
Alinati durerea.
Accidentatul are nevoie de perfuzie si, de aceea, este important s fie transportat imediat la spital
sau medic.
Supravegherea
persoana accidentat nu trebuie s stea nesupra%vegheat. Daca este posibil, fiecare accidentat
Examinarea si evaluarea
persoanei accidentate sau
bolnave
! constienta
! respiratia
! circulatia sanguin
Preveniti intreruperea circulatiei
sangelui si supraveg(eati pacientul