Constituțiile din România

I. Documente cu caracter constituţional

– - 1821 – „Cererile norodului românesc“ – declaraţie de principii pe fondul nevoii de
reformare a societăţii – (revoluția condusă de Tudor Vladimirescu);
– 1822 – Constituţia cărvunarilor – Ionică Tăutul;
– 1838 – „Osăbitul act de numire a suveranului român“ – Ion Câmpineanu;
– 1831-1832– Regulamentele Organice:
– -au fost adoptate în condiţiile protectoratului rus (1829 – Tratatul de la Adrianopol).

OBS. -Ţările Române intraseră sub ocupaţie militară rusă din 1828 care se va
menține până în 1934.
– -textul dezbătut la Petersburg, aprobat de Adunările Obşteşti, ratificat de Poartă;
– a fost redactat de două comisii boiereşti conduse de Generalul Minciaki;
– au pus bazele parlamentarismului;
– -au prevăzut necesitatea unirii (principii de organizare internă).

OBS. Erau și limite. Ex.: menţinerea privilegiilor boiereşti.

– 1848 – Documentele programatice ale Revoluţiei de la 1848;

– 1848 – Proclamaţia de la Islaz, 9 iunie 1848 – declaraţie de drepturi.
– -1857 – -Rezoluţiile Adunărilor Ad-Hoc – programe interne de reformare a ţării;
– 1858 – Convenţia de la Paris:
– 1858 – a jucat rol de Constituţie;
– 1858 – a stabilit un nou statut politico-juridic al principatelor 
 -se constituiau Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti sub
suzeranitate otomană şi garanţia colectivă a celor şapte mari puteri;
– era instituit statul de drept;
– -introducea principiului separării puterilor în stat: executivă (domn, guvern),
legislativă (domn, adunarea legislativă), judecătorească (Înalta Curte de Justiţie şi de Casaţie de
la Focşani).

– 1864 – Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris:

– a fost impus în urma loviturii de stat de la 2 mai 1864;
– a menţinut principiul separării puterilor în stat;
– -a lărgit atribuţiile domnului: – domnul ales pe viaţă (vot cenzitar) numea miniştrii,
sancţiona legile, dizolva Adunarea;
– -a fost adoptat prin plebiscit şi aprobat de Poartă şi Puterile garante;
– -a introdus un nou sistem electoral şi un nou corp legislativ numit „corpul
ponderator“ (Senat) – parlamentul a devenit bicameral.

II. Constituţiile României

Constituţia din 1866
– prima constituţie a României;
– avea ca model constituţia Belgiei (1831);
– deţinea 8 titluri şi 133 articole.
 a) Premise:
– 2 mai 1866, aducerea lui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen;
– nevoia unei constituţii de origine internă;
– 1 iulie 1866 – publicată în Monitorul Oficial.

b) Conținut:
STAT ŞI INSTITUŢII
– statul era indivizibil şi teritoriul inalienabil;
– monarhie constituţională ereditară.

OBS. -Constituţia nu pomenea nimic despre raporturile cu Imperiul Otoman 

afirmare a independenţei.

PRINCIPII
– suveranitatea naţională;
– guvernarea reprezentativă şi responsabilă;
– responsabilitatea ministerială;
– principiul separării puterilor în stat:
• puterea executivă – domn și guvern:
OBS. Actele emise de domn trebuiau contrasemnate de un ministru.

• puterea legislativă – parlament bicameral:

OBS. Domnul avea şi atribuţii legislative.

• -puterea judecătorească: – exercitată prin Curţi de Judecată, Tribunale, Înalta Curte

de Casaţie.
OBS. – Hotărârile judecătoreşti se pronunţau în numele domnului.
OBS. – Judecătorii erau inamovibili (imuni).

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CETĂŢENEŞTI

– libera asociere, libertatea persoanei;
– inviolabilitatea domiciliului;
– libertatea conştiinţei, a cuvântului, a presei;
– dreptul la educaţie;
– Proprietatea era sacră şi inviolabilă.

SISTEMUL ELECTORAL
– se baza pe vot cenzitar;
– pentru Adunarea Deputaţilor – 4 colegii, Senat – 2 colegii.

OBS. -Erau şi câteva excepţii de la regula censului – profesiunile liberale (avocat,

medic, profesori, foşti funcţionari de stat, ofiţeri în retragere).

c) Caracteristici și importanță:
– a instituit un guvernământ mixt;
– a suferit mai multe modificări în timp:
– 1879 -modificarea art. 7 – atribuirea cetăţeniei române şi pentru locuitorii de
alte confesiuni;
–1884-ideea de regat, modificarea sistemului electoral (reducerea numărului
de colegii electorale pentru Adunarea Deputaților de la 4 la 3;
 – 1917 -un proiect de revizuire pe două probleme: ideea de vot universal şi
regimul proprietăţii pentru reforma agrară.

Constituţia din 1923

– a păstrat 76 articole din constituţia din 1866;
– deţinea 8 titluri şi 138 articole;
– forma de guvernare monarhie constituţională.

a) Premise:
– 1918 – Unirea (noi teritorii şi problema minorităţilor);
– înfăptuirea unor reforme: votul universal și reforma agrară;
-exigenţele respectării tratatelor de pace după Primul Război Mondial (problema
minorităţilor);
– promulgată de Ferdinand I, la 28 martie 1923.

OBS. -Iniţial, această constituţie a fost contestată de Partidul Național Român şi

Partidul Țărănesc, dar după adoptare a fost acceptată.

b) Conținut:
STAT ŞI INSTITUŢII
– statul = stat naţional, unitar, indivizibil;

PRINCIPII – aceleaşi ca ale Constituției din 1866

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CETĂŢENEŞTI

– -modificarea regimului proprietăţii:
– bogăţiile subsolului deveneau proprietate de stat;
– căile de comunicaţie, apele, spaţiul aerian aparțineau domeniului public.

Concluzie: -proprietatea era garantată de stat.

– se afirmau drepturile minorităţilor prin ideea de egalitate, fără deosebire de origine

etnică, religie, limbă şi sex;
– garantarea libertăţii presei.

SISTEMUL ELECTORAL
– vot universal (bărbaţi peste 21 de ani);

c) Caracteristici și importanță:
– -modificarea sistemului electoral – 1926 (introducerea primei electorale);
– consolida separaţia puterilor în stat;
– constituţie liberală;
– valorifica cea mai mare parte a Constituţiei din 1866;
– -cea mai înaintată constituție din istoria României şi cea mai avansată din Europa;
– a asigurat funcţionarea regimului democratic din România.

Constituţia din 1938

a) Premise:
– 1938 – -instaurarea regimului de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea.
 OBS. -Acest regim a fost instaurat în condiţiile în care, în 1937, în urma alegerilor,
niciun partid nu beneficia de prima electorală.
– a fost adoptată la 20 februarie 1938;
– supusă plebiscitului;
– 27 februarie 1938 – promulgată.

b) Conținut:
STAT ŞI INSTITUŢII
– consacra o monarhie autoritară – regele domneşte şi guvernează.

PRINCIPII
– principiul supremaţiei regelui;
– erau desfiinţate următoarele principii:
• principiul suveranităţii poporului;
• -principiul separării puterilor în stat – regele devenea şeful statului, deţinea
puterea executivă exercitată prin guvern, puterea legislativă exercitată prin reprezentanța
naţională (parlamentul = rol decorativ).

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CETĂŢENEŞTI

– erau mult restrânse şi menţinute formal;
– desfiinţarea partidelor;
– limitarea drepturilor.

SISTEMUL ELECTORAL
– sistemul de vot modificat – pentru Adunarea Deputaţilor: dreptul de vot era atribuit
persoanelor de peste 30 ani și numai celor care ştiau să citească;
– drept de vot femeilor.

c) Caracteristici și importanță:
– a fost expresia unui abuz de putere  a emanat de la puterea executivă şi nu de la
cea legislativă.

Constituţiile comuniste
CARACTERIZARE GENERALĂ
– au existat 3 constituţii, apariţia lor marcând 3 momente importante:
-1948 – marchează desfiinţarea vechiului regim;
-1952 – -marchează momentul subordonării complete a statului, partidului
unic şi nomenclaturii de partid;
-1965 – -marchează schimbarea liderului politic, consfinţeşte victoria societăţii
de tip socialist.
– toate au avut la bază constituţia sovietică din 1936;
– aceste constituţii rup legătura cu constituţiile anterioare.

Exemple: – principiul suveranităţii naţionale, principiul reprezentativităţii – înlocuite cu

principiul puterii poporului.
– pluripartidismul e înlocuit cu partidul unic, care devenea forţa conducătoare
(1948-1965 – Partidul Muncitoresc Român şi din 1965 – Partidul Comunist Român);
 – principiul separării puterilor în stat este eliminat Marea Adunare
Naţională – organ suprem al puterii în stat;
- drepturile şi libertăţile cetăţeneşti menţinute formal şi mult îngrădite,
cenzura, proprietatea colectivă, planificarea.

A. Constituţia din 1948

a) Premise: – regim de ocupaţie sovietică;
– preluarea puterii de către comunişti;
– înlăturarea monarhiei (30 decembrie 1947);
– în aprilie 1948, a fost adoptată;
– ea legitima regimul de Republică Populară.

b) Conținut:
STAT ŞI INSTITUŢII
– forma de stat – Republică Populară;
– statul era unitar, independent şi suveran.
- Marea Adunare Naţională, Prezidiul MAN, Consiliul de Miniștri

OBS. Ultima precizare avea caracter propagandistic.

PRINCIPII
– -menţinea formal principii precum suveranitatea poporului, separaţia puterilor în
stat.

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CETĂŢENEŞTI

– erau prevăzute formal

SISTEMUL ELECTORAL
– dreptul de vot de la 18 ani;
– dreptul de a fi ales de la 23 ani;
– egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbaţii.

OBS. -Restricţii – nu aveau drept de vot persoanele, lipsite de drepturi civile şi

politice, persoanele nedemne.

NOUTĂŢI – -Un titlu nou intitulat Structuri social economice – proprietatea asupra
mijloacelor de producţie aparţine statului ca reprezentant al poporului  se deschidea calea
naţionalizării.

c) Caracteristici:
• -prevalarea elementelor economice asupra celor politice (trecerea economiei sub
controlul statului).

B. Constituţia din 1952

a) Premise:
– 1948 – are loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie;
– -1949 – -se declanşa procesul de cooperativizare a agriculturii; aplicarea modelului
stalinist în transformarea societăţii.

b) Conținut:
 STAT ŞI INSTITUŢII
– statul = democrat popular, bazat pe dictatura proletariatului în alianţă cu ţărănimea;
– stat unitar, independent, suveran;
– puterea în stat exercitată de un sistem ierarhizat – în frunte fiind MAN.

PRINCIPII
– principiul suveranităţii naţionale înlocuit cu puterea populară (formală, alianţa
clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare);
– centralismul democratic;
– planificare naţională;
– rolul conducător al PCR;
– garantarea materială a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CETĂŢENEŞTI

– aceleaşi ca în constituția precedentă şi cu aceleaşi restricţii.

c) Caracteristici:
– această constituţie reliefează procesul de stalinizare şi sovietizare a ţării.

C. Constituţia din 1965

a) Premise:
– 1962 – -încheierea procesului de cooperativizare  victoria societăţii socialiste în
agricultură şi implicit în economie;
– 1965 – preluarea puterii de către Nicolae Ceauşescu;
– 1965 (august) – a intrat în vigoare.

b) Conținut:
STATUL ŞI INSTITUŢIILE
– adoptarea numelui de Republica Socialistă România;
-1967- creat Consiliul de stat, în locul prezidiului MAN.
– 1974 – Consiliului de stat i se adaugă funcţia de Preşedinte al statului, preluând
funcţiile exercitate până atunci de Consiliul de stat.

PRINCIPII
– principiul suveranităţii poporului exercitat prin MAN;

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CETĂŢENEŞTI

– proprietatea socialistă;
– sistemul de vot: vot universal, direct, egal şi secret de la 18 ani;
– nu mai sunt prevăzute restricţii în legătură cu exercitarea votului;
– -libertatea cuvântului, presei, întrunirilor, demonstraţiilor cu condiţia să nu fie
folosite împotriva societăţii şi a interesului celor ce muncesc.

c) Caracteristici:
– a legitimat regimul socialist;
– a consacrat rolul politic de conducător al Partidului Comunist;
– -consfinţea caracterul socialist al proprietăţii şi al economiei  statul proprietar al
bogățiilor de orice natură;
 – -în 1968, a suferit o modificare în condiţiile reorganizării administrative a
teritoriului ţării:

Constituţia din 1991

a) Premise:
– 1989 – revoluţia  revenirea la regimul democratic;
– nov. 1991 – adoptată de parlament;
– 8 decembrie 1991 – aprobată de popor prin referendum.

b) Conținut:
STAT ŞI INSTITUŢII
– România republică democratică;
– România stat de drept, democratic şi social;
– România stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil.

PRINCIPII
– principiul suveranităţii naţionale;
– -principiul separării puterilor în stat:
– executivă, reprezentată de guvern și de -preşedinte;
– legislativă – parlament bicameral.

OBS. – are drept de iniţiativă legislativă şi guvernul.

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CETĂŢENEŞTI

OBS. -Această constituţie îmbina sistemul democratic românesc cu noile principii

constituţionale europene.
– -garantarea dreptului la viaţă şi a dreptului de integritate fizică şi psihică;
– pedeapsa cu moartea, tortura – interzise;
– -inviolabilitatea libertăţii individului şi a siguranţei persoanelor;
– dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate;
– secretul corespondenţei;
– libertatea de exprimare;
– dreptul la informaţie;
– dreptul la educaţie (gratuitatea învăţământului de stat);
– libertatea întrunirilor şi a opiniei;
– inviolabilitatea dreptului la proprietate;
– prevăzută instituţia Avocatul poporului.

SISTEMUL ELECTORAL
– dreptul de a alege şi de a fi ales;
– dreptul de a fi ales în Parlamentul European.

MODIFICATĂ PRIN REFERENDUM ÎN 2003
– modificări pentru aderarea la NATO şi UE;
– serviciul militar nu mai era obligatoriu;
– se mărea mandatul unui preşedinte de la 4 la 5 ani.