Universitatea Dunărea de Jos, Galați

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și politice

-Departamentul pentru Învățământ la Distanță și cu Frecvență Redusă-

Disciplina: Organizarea și etica profesiilor juridice

An: IV

PROFESIA DE AVOCAT
Admitere și stagiu profesional
-Referat-

Coordonator științific:
Lect . univ. dr. Ștefania Mirică

Student: LUNTRARU CĂTĂLINA

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice 
Specializarea : Drept , IFR  
Anul IV 
 Cuprins

Capitolul 1. ADMITEREA ȘI STAGIU ÎN PROFESIA DE AVOCAT

Secţiunea 1. Scurt istoric ……………………………………….. pag. 3
Secţiunea 2. Exercitarea profesiei de avocat…………………… pag. 4
Secţiunea 3. Primirea în profesia de avocat și stagiul profesional.
Noțiuni legislative………………………………….. pag. 7

Capitolul 2. PROFESIA DE AVOCAT IN ALTE STATE…………………. pag.14

Concluzii………………………………………………………………............ pag.16

2
 PROFESIA DE AVOCAT

Admitere și stagiu profesional

Cap. I. ADMITEREA ȘI STAGIU ÎN PROFESIA DE AVOCAT

Secțiunea 1 –Scurt istoric

Avocatul, prin natura activității sale, reprezintă una din cele mai importante instituții de
apărare a drepturilor persoanei, un partener al Justiției într-un stat de drept. „Arta”,
profesionalismul și implicarea avocatului dau măsura în care clientul iși apără drepturile și iși
protejează interesele.

Avocatul exercită în limita legii, activități de diligență, în scopul realizării unui obiectiv, în
limitele impuse de lege. Avocatul, ca membru al societății civile, se caracterizează prin
onestitate, demnitate, loialitate, un comportament responsabil și dedicat muncii sale și celor
din jurul sau.

Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în

condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei. 1 Această profesie se exercită numai de
avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a
Barourilor din România (U.N.B.R). Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R.
sunt interzise, Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora fiind considerate, conform
legii, nule de drept.

Profesia de avocat în România – origini.

1
Art.1 al Statutului profesiei adoptat prin Hotărârea nr.64/2011 din 19
decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare

3
 Profesia de avocat în Ţările Române a existat din timpuri străvechi, fiind una dintre primele
profesii pentru care s-a simţit necesitatea unor reglementări cu putere de lege. În acest sens
precizăm că, în istoria dreptului românesc, se regăsesc diverse reglementări obligatorii
referitoare la activitatea de “vechil” (denumire arhaică a avocatului) datând din secolul al
XVIII- lea.

Terminologia utilizată de lege pentru ordinul avocaţilor era aceea de „corpul de advocaţi”
(art. 8), cu sensul de avocaţi înscrişi în tabloul avocaţilor. Expresia avea un sens larg
(totalitatea avocaţilor din România) şi un sens restrâns (totalitatea avocaţilor înscrişi în tabloul
unui judeţ). A fost creat deci, prin lege, ordinul avocaţilor din România, sub denumirea de
„Corpul de advocaţi”, care includea obligatoriu toţi avocaţii.

Secțiunea a 2-a

Exercitarea profesiei de avocat

În România, avocatul este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este admisă
în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să profeseze. După
admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar, urmând a fi înscris
pe Tabloul avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într-un
cadru solemn. După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul stagiar trebuie să
susțină un examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe
Tabloul avocaților definitivi.

În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și prin

asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție.

2.1.Principiile exercitării profesiei de avocat

Normele care guvernează exercitarea profesiei de avocat sunt prevăzute în art.1 al

Statutului profesiei adoptat prin Hotărârea nr.64/2011 din 19 decembrie 2011, cu modificările
și completările ulterioare. Acestea sunt următoarele:

• principiul legalităţii;

• principiul libertăţii;

4
• principiul independenţei;

• principiul autonomiei şi descentralizării;

• principiul păstrării secretului profesional.

2.2. Condițiile de acces în profesia de avocat

Condițiile de acces în profesia de avocat sunt prevăzute la art.12 din Legea nr.51/1995 cu
modificările și completările ulterioare. Potrivit acestui text, pot dobândi calitatea de membru
al unui barou în țara noastră persoanele care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele
condiții:

a) au exercițiul drepturilor civile şi politice;

b) dețin calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege;

c) nu se găsesc în unul din cazurile de nedemnitate prevăzute de lege;

d) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

Dovedirea îndeplinirii acestei condiții se realizează printr-un certificat medical de sănătate

eliberat de o comisie medicală formată în conformitate cu dispozițiile impuse de statutul
profesiei de avocat, potrivit alin.2 al art.12 din lege.

Nedemnitatea reprezintă situația în care, din motive obiective, datorită faptelor săvârșite, o
persoană nu prezintă garanțiile necesare pentru exercitarea profesiei de avocat. Cazurile de
nedemnitate sunt prevăzute de art.14 din lege, după cum urmează: este nedemn de a fi avocat:

a) persoana condamnată definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare

pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului
profesiei. Facem precizarea că sintagma ” de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” a
fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017.2

b) persoana care a săvârșit ”abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile
fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârșit abateri
disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară”;

2
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017.

5
c) persoana căreia i-a fost aplicată interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin
hotărâre judecătorească sau disciplinară;

d) persoana care a exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept a profesiei de
avocat, dacă aceasta a fost reținută în sarcina sa printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau
printr-un act emis de organele profesiei de avocat.

2.3. Incompatibilitatea

Incompatibilitățile reprezintă acele situații în care Starea de incompatibilitate se verifica atât

la primirea în profesie cât și pe parcursul exercitării acesteia. În ceea ce privește profesia de
avocat, cazurile de incompatibilitate sunt prevăzute de art.15 din Legea nr.51/1995. Potrivit
acestui text de lege, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu următoarele:

a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;

b) ocupațiile care lezează demnitatea şi independența profesiei de avocat sau

bunele moravuri;

c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.Pentru a se elimina orice neclaritate

privind situațiile care atrag o stare de incompatibilitate, art.16 din Lege indică activitățile
care nu constituie astfel de cazuri, fiind compatibile cu exercitarea profesiei de avocat.
Activitățile prevăzute de art.16, care nu atrag incompatibilitatea, sunt următoarele:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;

b) activități şi funcții didactice în învățământul juridic superior;

c) activitatea literară şi publicistică;

d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în

proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator
sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, în condițiile legii.

Enumerarea conținută în cadrul acestui text de lege nu este una limitativă, la lit.e) arătându-
se că pe lângă activitățile prevăzute expres pot fi și altele prevăzute în dispozițiile actelor
normative. De exemplu, în Statutul profesiei de avocat se arată că nu este în stare de
incompatibilitate avocatul salarizat în cadrul profesiei.3

3
Art.28 din Statut.

6
 Secțiunea a 3-a

Primirea în profesia de avocat și stagiul profesional.

-Noțiuni legislative-

În cazul profesiei de avocat, legea prevede necesitatea parcurgerii unei perioade de stagiu
care are un dublu rol: acela de a asigura continuarea pregătirii în vederea dobândirii
abilităților și cunoștințelor necesare exercitării profesiei precum și cel de a verifica dacă
persoana în cauză deține aptitudinile necesare. Conform art.288 alin.1 din Statutul profesiei,
stagiul este perioada cuprinsă între momentul primirii în profesie care are scopul de a asigura
pregătirea și formarea inițială în profesia de avocat și momentul susținerii examenului de
definitivat.

Stagiul în profesia de avocat are o durată de 2 ani și se calculează de la data înscrierii în

tabloul avocaților. În timpul stagiaturii, avocatul are posibilitatea de a urma cursuri de master,
iar de acestea se va ține cont în privința pregătirii sale profesionale. De asemenea, se ia în
calcul la perioada de stagiu, perioada în care avocatul stagiar participă la cursurile de pregătire
organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.4

Art. 14 și art. 15 din Statutul profesiei de avocat care fac referire la primirea în profesia
de avocat sunt prezentate mai jos:

Art. 14

„(1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului

organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional.5

(2) Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea
examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru
care au fost numiţi ori, după caz, care au fost
eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în
aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele
internaţionale.”

Art. 15
4
Art.293 alin.2 și 3 din Statutul profesiei de avocat.
5
În România sunt înscriși în barouri cca. 21.000 de avocați.

7
„(1) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează
decanului baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau,
după caz, se comunică în două exemplare şi va cuprinde:

a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;

b)locul şi data naşterii;

c)elementele actului de identitate şi organul emitent;......6 ”

La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de

pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar. După
efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susține examenul de definitivare.

„(1)Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintă perioada parcursă la

începutul exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a
avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv.

(2)Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

(3)În perioada stagiului, avocatul îşi desfăşoară activitatea cu titlul profesional de avocat
stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.”7

„(1)În vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, avocaţii stagiari sunt obligaţi să
urmeze cursurile I.N.P.P.A., în condiţiile stabilite de U.N.B.R.

(2)În decursul perioadei de stagiu, pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor

stagiari se realizează şi prin:

a)îndrumare şi formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul

stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul
profesiei;

b)conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de

I.N.P.P.A.;

c)alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituţii agreate de U.N.B.R.

6
Si restul literelor prevăzute în art.15 alin. 1 (d)-(i), , alin. 2 si alin. 3 din Statutul profesiei de avocat.
7
Art. 288 din Statutul profesiei de avocat.

8
(3)În exercitarea atribuţiilor
prevăzute de art. 66 lit. f), g) şi
h) din Lege, Consiliul
U.N.B.R., la propunerea
I.N.P.P.A. şi a barouri lor,
întocmeşte şi aprobă:

a)cadrul unitar al programelor

de învăţământ pentru
pregătirea profesională a avocaţilor stagiari, în cadrul conferinţelor de stagiu organizate de
barouri;

b)programele şi planul de învăţământ propuse de I.N.P.P.A.;

c)cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru înscrierea în
barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie.”8

„(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris
în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. în urma
validării examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaţilor, în conformitate cu
procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului baroului. Hotărârea va fi
comunicată solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de
înscriere va fi motivată şi va fi comunicată solicitantului.”9

Condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile avocatului stagiar, ale avocatului

îndrumător, precum și ale baroului față de aceștia sunt reglementate prin statutul profesiei.

„(1)Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.

(2)Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi însuşească tehnica de

practică avocaţială;

b) să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, să

pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocaţiale repartizate de coordonatorul
conferinţelor de stagiu;
8
Art. 289 din Statutul profesiei de avocat.
9
Art. 291, alin.2 din Statutul profesiei de avocat.

9
 c) să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de
asistenţă judiciară al baroului;

d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de

conducere ale profesiei;

e) să desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi să anunţe în scris orice motiv de

suspendare a stagiului.

(3)Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională

organizate de I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească şi îndatoririle ce decurg din această
calitate şi să respecte contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A.

(4)Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.”10

Stagiul se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de lipsă

motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului
stagiar.11 Perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru îndeplinirea stagiului.

Referindu-ne la activitatea profesionlă a avocatului stagiar, atasez urmatoarele articole din

Statutul profesiei de avocat care prezintă clar condiţiile şi efectele organizării pregătirii
profesionale pe durata stagiului:

Art. 299: (1)Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie şi reprezintă principalul mijloc de
formare profesională iniţială a avocaţilor stagiari. Înscrierea în evidenţele I.N.P.P.A. se
realizează de drept, prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar.

(2)Absenţa repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum şi orice alte acte de încălcare a

statutului şi regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar.
Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă, care conduce la
pierderea calităţii de avocat stagiar.

(3)Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale

acestuia sau, în mod excepţional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea I.N.P.P.A.

(4)Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate şi menţinute potrivit statutului

I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activităţii I.N.P.P.A. în teritoriu şi apropierii

10
Art. 292 din Statutul profesiei de avocat.
11
Art. 297 din Statutul profesiei de avocat.

10
avocaţilor stagiari de instituţia responsabilă de formarea profesională iniţială. Centrele
teritoriale nu au personalitate juridică şi reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.

(5)Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară conform unei programe unitare, structura cursurilor şi

sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă şi în
centrele teritoriale.

(6)În mod complementar, formarea iniţială a avocaţilor stagiari se poate realiza şi prin
organizarea conferinţelor de stagiu.

(7)Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocaţii stagiari înscrişi în barou în termen
de 20 de zile de la înscrierea acestora.

Art. 300: (1)În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul
baroului organizează pregătirea profesională a avocaţilor stagiari prin organizarea
conferinţelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.

(2)Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei

juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocaţiale scrise, dezbateri de speţe.

(3)Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.

(4)Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s-au
remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa
prezenţei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.

(5)Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator

va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a
obligaţiilor ce le revin.

Art. 301: (1)La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note
între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările
efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la
manifestările baroului la care a fost convocat.

(2)Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul

serviciului de asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea
sarcinilor profesionale.

11
(3)Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale
I.N.P.P.A. în vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor
I.N.P.P.A.

(4)Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conţine, în mod obligatoriu:

raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul
stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la
dezbaterea temelor şi lucrările proprii realizate.

(5)Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului,

precum şi raportul avocatului îndrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţă
judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.

Art. 302: (1)Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul

îndrumător care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.

(2)Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc
cerinţele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile către barou şi
C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum şi cei care
îndeplinesc condiţiile stabilite prin hotărârea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme
de exercitare a profesiei.

(3)Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care
hotărăşte schimbarea îndrumătorului.

Art. 303: (1)Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor

preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii
depuse şi prevederilor art. 296 alin. (1).

(2)Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu îşi îndeplini obligaţiile de

îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie
abatere disciplinară gravă.

(3)Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai

încheia contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.

Art. 304: (1)Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.

12
(2)Avocatul stagiar poate efectua activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), b) şi j) din
Lege.

SUBSECŢIUNEA 5: Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare în profesie

Art. 305: (1)După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata,
de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului
avocatului îndrumător şi a celui al serviciului de asistenţă judiciară, precum şi, dacă este
cazul, a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

(2)I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la

examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari.

Art. 306: În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va
solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de absolvire a cursurilor
I.N.P.P.A.

Art. 307: (1)Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru
susţinerea examenului de definitivat, în baza evaluării activităţii sale de pregătire
profesională.

(2)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza în baza:

a)calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu, dacă

este cazul;

b)raportului avocatului îndrumător;

c)referatului consilierului coordonator al serviciului de asistenţă judiciară a baroului.”

După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susține examenul de definitivare.12

Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocați definitivi cu o vechime
de cel puțin 6 ani în această calitate și care se bucură de o reputație profesională neștirbită.

12
Art. 308 din Statutul profesiei de avocat.

13
 Dobândește calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de
definitivare, precum și avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Național
pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, în condițiile prevăzute de statutul profesiei.

Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie și poate asista ori reprezenta
partea la organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor
publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor,
precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii.

Baroul are obligația să întocmească anual tabloul avocaților definitivi și stagiari în ordine
alfabetică, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou,
sediului profesional, formei de exercitare a profesiei și a instanțelor la care au dreptul să pună
concluzii.

Cap. 2

PROFESIA DE AVOCAT ÎN ALTE STATE

În cele mai multe ţări, în special în ţările in care a existat o tradiţie in dreptul civil,
profesia juridica imbraca mai multe forme, functie de sarcinile ce le au de indeplinit: notari,
avocati, consilieri, functionari, avocati etc. Aceste ţări nu au “avocaţi” în sensul american al
cuvantului, în măsura în care acest termen se referă la un singur tip general al furnizorului de
servicii juridice; mai degrabă, profesiile juridice constau intr-un număr mare de profesionisti
in drept – persoane instruite in acest sens, cunoscute sub numele de jurişti, dintre care numai
unii sunt avocaţi autorizati să practice dreptul în faţa instanţelor.

De remarcat este exemplul Angliei, mama jurisdicţiei de drept comun, unde profesia de
jurist a apărut inca din evul mediu si era similara actualelor profesii juridice. A evoluat prin
secolul al 19-lea printr-o singura dihotomie: avocati pledanti şi avocaţi nepledanti (cei care
ofereau servicii juridice in afara instantelor). Un echivalent al vechii dihotomii este intalnit
astazi in dreptul civil la avocaţi şi procurori.

Multe ţări au avut iniţial două sau mai multe profesii juridice care ulterior au fost
contopite intr-una singura – profesia de avocat. Deşi Franţa este o ţară cu traditie in dreptul
civil, profesiile juridice au fuzionat abia în 1990 şi 1991, ca răspuns la concurenţa anglo-
americană. Iata cât de benefică poate fi și concurenta si competitia!

14
 În unele ţări, cum ar fi Venezuela, nimeni nu poate să apară în faţa unui judecător dacă
nu este reprezentat de un avocat. Avantajul acestui tip de regim este că avocaţii sunt
familiarizaţi cu instanţele şi cu procedurile vamale, facand mai eficientă functionarea
sistemului juridic pentru toţi cei implicaţi. Nereprezentarea părţilor de catre un avocat aduce
adesea daune propriei credibilitati iar instanţa nu le da castig de cauza dat fiind lipsa lor de
experienţă.

În unele ţări, cum ar fi Japonia, un notar sau de funcționar public poate completa
formularul unei actiuni adresate instanţei intr-o forma simplă, ca un proiect de lucrări, pentru
persoanele care să nu-şi pot permite sau nu au avocati. Totodată, aceștia le recomandă și
modul in care iși pot gestiona şi susţine propriile lor cazuri.

În multe țări, avocații au devenit specializați pe anumite ramuri: drept administrativ,

divorț, minori, proprietate, vătămare corporală, omor etc. Aceștia dețin monopolul domeniului
lor de activitate.

În unele ţări, în special în Statele Unite, dreptul este, în principal, predat in facultați de
Drept. În Statele Unite şi in alte ţări, după modelul american, (cum ar fi Canada cu excepţia
provinciei Quebec) licențiatul în drept este absolventul facutății de drept sau a unei şcoli
profesionale specializate, aceasta fiind o condiţie de admitere in profesia de avocat. Cele mai
multe şcoli de drept se află în universităţi, dar unele sunt și instituţii independente, private.
Absolventul unei facultăți de drept din Statele Unite ( inclusiv unele școli din Canada şi din
alte țări) acordă studenţilor la absolvire gradul de JD (juris Doctor / Doctor in Jurisprudență),
spre deosebire de titulatură de Bachelor of Laws ca practician al dreptului cu grad.

Multe școli oferă, pentru studenţii interesaţi în aprofundarea cunoaştintelor şi

prerogativelor lor într-o anumită ramură de drept, post- doctorate în drept, conferind titluri
cum ar fi LL.M (Legum Magister / Master în drept), sau de SJD (Scientiae Juridicae doctor /
doctor în Știinta Dreptului) .

Metodele şi calitatea educaţiei juridice sunt foarte diferite. Unele ţări se bazeaza pe practica
sau cursuri speciale, altele nu, cum ar fi Venezuela. Câteva ţări preferă să înveţe studenții pe
baza lecturilor judiciare (metoda casebook), urmată de o intensă anchetă facută în clasa de
către profesor (metoda socratică). Multe altele utilizeaza numai prelegeri pe doctrine juridice

15
foarte abstracte, în urma cărora, tinerii avocaţi, trebuie să formuleze o acțiune în drept şi în
fapt, adică face exact ceea ce face un avocat în primul an de ucenicie (sau loc de muncă).

Concluzii

Orice tânăr avocat poate cădea în păcatul de a crede că este foarte bine pregătit și, în
efortul de a convinge un client să apeleze la el, poate avea tendința de a vorbi prea mult
despre propriile cunoștințe juridice, în loc de a asculta problemele reale ale clientului. Aceasta
este o greșeală întrucât, în general, opinia în rândul publicului justițiabil este că avocații sunt
buni profesioniști și tocmai de aceea apelează la serviciile lor. Iar atunci când o face, un client
se așteaptă să fie ascultat și înțeles. De asemenea, se așteaptă să fie lămurit cu privirile la
cazul său în termeni pe care să-i înțeleagă, nu în limbajul de specialitate folosit între juriști.

Pe de altă parte, în prezent, cea mai mare parte a activității profesionale a unui avocat se
desfășoară în scris (contracte, statute, opinii legale, diverse cereri, scrisori, e-mailuri etc.)
Probabil excepția cea mai semnificativă o reprezintă asistența sau/și reprezentarea juridică în
fața instanței de judecată, însă și aceasta se fundamentează pe o serie de lucrări scrise anterior
întocmite și depuse la dosar (în procesele civile, de exemplu, cerere de chemare în judecată,
întâmpinare, răspuns la întâmpinare, note de ședință, note de concluzii etc.) Întrucât ședințele
de judecată sunt foarte aglomerate, iar volumul de informații pentru completele de judecată
este imens, ar trebui depuse la dosar în scris toate cererile adresate judecătorilor, pentru ca
aceștia să le poată studia în liniște în propriul birou. Așa cum spuneau romanii, verba volant,
scripta manent.13

Bibliografie

13
Este un proverb latin. Tradus ad-literam, el înseamnă „vorbele zboară, scrisul rămâne”.

Această frază pare să provină dintr-un discurs rostit de Caius Titus în Senatul roman, prin care a sugerat că
vorbele rostite ar putea fi ușor de uitat, dar documentele scrise sunt păstrate și pot fi întotdeauna concludente în
treburile publice. Un sens aferent este că dacă doi oameni doresc să se stabilească un acord formal cu privire la
ceva este mai bine să-l formuleze în scris decât să se bazeze pe un simplu acord verbal.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Verba_volant,_scripta_manent, 09.01.2021, 17:17.

16
1. FLOREA GHEORGHE, Valorile profesiei de avocat între tradiţie şi prezent, în cadrul
celui de-al 52-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor, Bucureşti, 29 octombrie - 2
noiembrie 2008.

2. Organizarea și etica profesiilor juridice, suport de curs F.R.

Internet

1.https://www.filbuc-caa.ro/istoria/reglementari-legate-de-profesia-de-avocat/,
09.01.2021,13:49;

2. Statutul profesiei de avocat.- https://www.unbr.ro/statutul-profesiei-de-avocat/

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat 09.01.2021, 17:00

4. http://botomeivasile.ro/cum-devii-avocat-in-tarile-civilizate/ 09.01.2021, 17.40

17