Durere cronică

Tipuri de durere
1. Durerea acută – este durerea de scurtă durată, în general durează mai puțin de 6 luni, este asociată cu vătămarea țesuturilor. În cazul
unui accident, durerea acută are un rol adaptativ și este un semnal biologic necesar apărării și refacerii țesuturilor. După vindecarea
țesuturilor, durerea dispare. Răspunsurile emoționale la durerea acută cum ar fi anxietatea și frica au un rol motivator pentru a lua decizia
pentru sănătate.
2. Durerea cronică – persistă pentru o perioadă mai îndelungată de timp, mai mult de 6 luni, uneori persistă mai mult decât timpul necesar
vindecării. Nu este un semnal al vătămării tisulare și nu are un rol adaptativ. Cauzele durerii cronice pot fi sau nu cunoscute, sau chiar
dacă se cunosc cauzele se poate să nu fie posibilă vindecarea ei. Interferează cu funcționarea normală și cu viața de zi cu zi a individului.
Este asociată cu pierderea locului de muncă, incapacitatea de a participa la acțiunile recreative, sunt însoțite de stres financiar, schimbări
în relații, identitate personală și acceptare necondiționată. Durerea cronică exclude durerea cronică prezentă în cancer.

Diagnostic tulburarea algică

Criteriile de diagnostic conform DSM- IV- R sunt:
A. Durerea într-unul sau mai multe sedii anatomice care este suficient de severă pentru a justifica atenție clinică.
B. Durerea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de
funcționare.
C. Factorii psihologici sunt considerați a avea un rol important în debutul, severitatea, exacerbarea sau persistența durerii.
D. Simptomul sau deficitul nu este produs intențional sau simulat
E. Durerea nu este explicată mai bine de o tulburare afectivă, anxioasă sau psihotică și nu satisface criteriile pentru dispareunie (durere
genitală recurentă asociată cu contactul sexual, întâlnită atât la femei cât și la bărbați).
Tulburarea algică are mai multe subtipuri:
1. Asociată cu factori psihologici – factorii psihologici sunt considerați a avea rolul major în debutul, severitatea, exacerbarea sau
persistența durerii. Se face diagnosticul diferențial cu tulburarea de somatizare:
A. un istoric de multe acuze somatice începând înainte de vârsta de 30 de ani care survin o perioadă de mai mulți ani și care au
drept rezultat solicitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativă în domeniul social, profesional sau în alte domenii
importante de funcționare;
B. Fiecare din următoarele criterii trebuie să fi fost satisfăcute cu simptome individuale survenind oricând în cursul perturbării:
1)patru simptome algice – un istoric de durere cu cel puțin 4 sedii; 2) 2 simptome gastro-intestinale – altele decât durerea; 3)
un simptom sexual sau de reproducere, altul decât durerea; 4) 1 simptom pseudoneurologic sugerând o condiție
neurologicănelimitată la durere.
 C. Fie 1) după o investigație corespunzătoare niciunul dintre simptomele de la B nu pot fi explicate complet de o condiție
medicală generală ori de efectele directe ale unei substanțe; 2) când există o condiție medicală generală asemănătoare, acuzele
somatice ori deteriorarea socială sau profesională sunt în exces față de ceea ce ar fi de expectat din istoric, examenul somatic
sau datele de laborator.
D. Simptomele nu sunt produse sau simulate intențional.
Vorbim de acest subtip ca fiind acut (durata mai puțin de 6 luni) sau cronic (durata mai mare de 6 luni)
2. Asociată atât cu factori psihologici cât și cu condiția medicală generală – ambele sunt considerate a avea roluri importante în
debutul, severitatea, exacerbarea sau persistența durerii. Condiția medicală estre specificată pe Axa III. Și în acest caz vorbim de
durere acută și cronică.
3. Asociată cu o condiție medicală generală – condiția medicală are rolul important în debutul, severitatea, exacerbarea sau
persistența durerii.

Comorbiditate
- Tulburări ale somnului
- Depresie
- Anxietate – mai mare decât a depresiei (McWilliam, Cocs & Enns, 2003 apud (Field & Swarm, 2008)
- Abuz de substanțe

Evaluare clinică
1. Scala continuumului – la un capăt și la celălalt al unei linii de 10 cm sunt plasați 2 descriptori și anume lipsa durerii și
durerea cea mai puternică pe care aș putea-o resimți. Clientul trebuie să marcheze pe linia continuumului poziția unde se
situează.
2. Scala numerică – se evaluează durerea pe o scală de 11 puncte (0-10) sau 101 puncte (0-100) unde 0 înseamnă lipsa durerii și
10/100 - durerea cea mai puternică pe care aș putea-o resimți.
3. Scala imaginilor – un număr de fețe ale unor persoane care trăiesc stări de durere diferite de la lipsa durerii până la durere
severă. Fiecare imagine primește o cotă de la 0 la 7 ce reprezintă intensitatea durerii.
4. Profilul impactului bolii (Sickness Impact Profile, Bergner, Bobbitt, Carter & Gilson, 1981) – compusă din 136 de itemi
ce măsoară disfuuncționalitatea. Vizează funcționarea în 12 categorii ale vieții – somn și odihnă, comportament emoțional,
grijă corporală și mișcare, managementul casei, mobilitate, interacțiune socială, comunicare, muncă, hrănire, mers,
comportamente vigilente, timp liber)
5. Chestionarul Dizabilității Roland-Morris (Roland-Morris Disability Questionnaire, Roland & Morris, 1983) – scala
conține 24 de itemi derivați din Chestionarul impactului bolii. Evaluează disfuncționalitatea dată de durerea de spate în
activități fiyice, activități casnice, mobilitate, îmbrăcat, nevoia de ajutor, apetit, iritabilitate și durere.
6. Indexul Dizabilității Oswestry (Oswestry Disability Index, Fairbank, Couper, Davies & O’Brien, 1980) – vizează de
asemenea durerea de spate și disfuncționalitatea în următoarele arii: intensitatea durerii, grijă personală, ridicare, mers,
așezare, stat în picioare, somn, viață sexuală, viață socială, călătorie.
7. SF-36 (Ware & Sherbourne, 1992) – măsoară calitatea fizică și mentală a vieții, așa cum pacientul o apreciază. Țintește
diazabilitățile fizice și sociale datorate durerii. Include evaluarea durerii, percepțiile generale asupra sănătății, energie și
distres psihologic.
8. Indexul dizabilității datorate durerii (Pain Disability Index, pollard, 1984) – măsoară gradul în care durerea interferează
cu funcționarea zilnică: familie, recreere, activități sociale, ocupație, comportament sexual, îngrijire, activitate de suport
9. Inventarul Multidimensional al Durerii (Multidimensional Pain Inventory, Kerns, Turk & Rudy, 1985) – are 52 de
itemi, 12 scale, 3 părți. Partea I evaluează interferența durerii cu funcționarea profesională, social-recreațională și familială-
maritală. Partea a III-a măsoară gradul în care pacienții percep durerea ca interferând cu participarea lor la următoarele
activități: activități casnice, activități în afara casei, activități departe de casă și activități sociale.
10. Interviul clinic – oferă informații de bază pentru diagnostic și tragtament. Este de asemenea important să citim scrisoarea
medicală sau scrisorile medicale.
A. Istoric medical
a) Istoric și probleme legate de durere – schimbări de viață ce pot fi stresante, managementul durerii,
medicație pentru durere.
b) Intensitatea durerii, locația, factori care agravează sau diminuă durerea – scalele.
c) Istoria medicală – alte boli
B. Evaluarea cognițiilor
a. Credințe și expectanțe - credințe cu privire la cauza durerii (ce crdedeți că vă cauzeză durerea? Vi-a dat
cineva o explicație rezonabilă cu privire la cauza durerii? Credeți că ceva lipsește sau nu se leagă?). Dacă
pacientul crede că nu a fost descoperită cauza durerii sau că o boală gravă stă la baza ei, nu va avea forța să să
se adapteze la durerea cronică și să își facă viața cât de cât plăcută.
b. Mecanismele de coping – implicarea activă a pacientului este foarte importantă, Întrebări (Când vă doare
foarte tare, ce faceți? Cât de optimist sunteți cu privire la rezultatele tratamentului? Dintre toate tratamentele pe
care le-ați urmat care v-a ajutat cel mai mult?)
 c. Cogniții: catastrofare, abstractizare selectivă (dacă nu pot să țin pasul cu prietenii mei la cumpărături așa cum o
făceam, mai bine nu mă duc), cerințe absolutiste (ar trebui să pot face ceea ce făceam înainte),
suprageneralizarea (Nimeni nu mă înțelege prin ce trec).
C. Evaluarea altor tulburări mentale
a. Observarea comportamentelor pacientului și statut mental
b. Depresie
c. Tulburări anxioase (PTSD în special)
d. Abuz de substanțe
D. Activitățile zilnice
a. Locul de muncă și activitățile de zi cu zi
b. Relația cu familia
c. Relația cu familia și prietenii
E. Alte arii de evaluat
a. Furie
b. Istoric social
c. Educație și activitatea de muncă anterioară
d. Intervenții chirurgicale

Tratament - Terapia cognitiv – comportamentală

1. Educație cu privire la durere
Teoria lui Melzack presupune o prelucrare a impulsului la diverse nivele ale sistemului nervos, inclusiv cortical, cu
generarea percepţiei dureroase. Conform acestei teorii, există un sistem modulator medular ("la intrare") al impulsurilor, un
sistem discriminativ de localizare şi cuantificare a lor, un sistem superior de evaluare calitativă şi un sistem de coordonare
centrală (cortical cognitiv). Interrelaţia dintre aceste sisteme determină percepţia şi reacţia afectivă şi somatică la stimuli.
Descrierea şi analiza acestor sisteme poate fi făcută în termeni ai etajelor sistemului nervos (vezi figura).
 Aferenta primară periferică. Nervii periferici conţin fibre aferente al căror corp neuronal se află în ganglionul spinal (pe
rădăcina posterioară - senzitivă), în funcţie de diametru şi gradul de mielinizare, care determină viteza de conducere, se disting trei
tipuri de fibre:
- fibre A-beta, mielinizate, cu conducere rapidă;
- fibre A-delta, mielinizate subţiri, cu conducere rapidă şi
- fibre C, nemielinizate, cu conducere lentă
Fibrele A-beta servesc terminaţiile corpusculare şi transportă sensibilitatea tactilă - atingere sau stimuli mobili. Stimularea lor nu produce durere.
Sunt prezente în nervii cutanaţi şi, dintre structurile profunde, ele servesc fusurile musculare şi proprioceptorii capsulelor articulare şi
tendoanelor. Fibrele A-delta şi C se găsesc atât în nervii cutanaţi, cât şi în cei ai structurilor somatice pro- funde şi ai unor structuri viscerale
(existând şi ţesuturi, cum ar fi corneea, inervate exclusiv de aceste fibre). Unele dintre aceste fibre răspund numai la stimuli termici, altele la
stimuli mecanici, altele la ambele tipuri de stimulare şi, în sfârşit, unele numai la stimuli deosebit de intenşi, cu potentă lezionălă. Stimularea
electrică a acestor fibre produce durere (fibre nociceptive). Fibrele din toate aceste categorii realizează arborizaţii de terminaţii nervoase libere
ce formează o reţea cutanate. În structurile profunde, somatice sau viscerale, se găsesc, de asemenea, reţele de terminaţii nervoase libere, mai
puţin dense decât cele cutanate.
Răspunsul la stimulare al fibrelor nociceptive depinde de condiţia de stimulare. Prezenţa inflamaţiei, a unei leziuni sau stimularea repetată,
prelungită scad pragul de intensitate la care fibrele sunt activate, deci pragul de intensitate al stimulării necesar-pentru a produce durerea. Un
exemplu comun este sensibilitatea dureroasă a pielii după o iradiere solară prelungită (arsură gradul I prin expunere la soare). Această
sensibilizare a nociceptorifor se întâlneşte şi la structurile somatice profunde sau viscerale. Aceste structuri nu răspund cu durere la stimuli
mecanici său termici decât în condiţiile coexistenţei unui proces inflamator. Mediatorii chimici ai inflamaţiei sensibilizează sau chiar pot activa
terminaţiile şi fibrele nociceptive, durerea apărând la stimulări minime sau spontan.
Terminaţiile nociceptive au şi o funcţie exocrină, eliberând la stimulare unele substanţe (de exemplu, substanţa P) cu acţiune
proinflamatorie. Substanţa P este vasodilatatoare care conduce la eliberarea de mediatori ai inflamaţiei. Astfel, excitarea terminaţiilor
nocicep- tive, pe lângă informaţia transmisă central, favorizează şi declanşarea unei reacţii inflamatoare, care creşte apărarea locală şi
sensibilizează nociceptorii, închizând un cerc de feed-back pozitiv.
 Staţia şi transmiterea medulară. Axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal care au primit informaţia dureroasă (fibrele A-
delta şi C) pătrund în cornul posterior, unde fac sinapsă cu al doilea neuron al căii. Două aspecte trebuie semnalate: (1) axonul unui
neuron senzitiv din ganglionul spinal face sinapsă cu mai mulţi neuroni medulari şi (2) acelaşi neuron medular primeşte aferente de la
fibre care inervează şi tegumente şi structuri profunde.
Apare, astfel, un fenomen de convergenţă a informaţiei nociceptive din teritorii superficiale şi profunde, somatice sau viscerale, care îşi
primesc iner-vaţia din acelaşi ganglion spinal. Aceasta explică iradierea specifică a durerii viscerale.
Axonii neuronilor senzitivi spinali ce receptează durerea formează, după încrucişare, tractele spinotalamice localizate în cordoanele
laterale contro-laterale. Secţionarea tractelor spinotalamice suprimă durerea (operaţia a fost folosită pentru unele sindroame dureroase
intense, netratabile prin alte mijloace).
 Nivelele supraspinale. Fibrele tractelor spinotalamice urcă în cordoanele laterale medulare, apoi prin porţiunea dorso-
laterală a bulbului şi punţii şi ajung în talamus. În traiectul prin trunchiul cerebral, o parte din fibrele fasciculului spi no-talamic fac sinapse
în substanţa reticulată a trunchiului. Aceste fibre au o organizare spaţială limitată (sistemul paleospinotalamic). Impulsul transmis prin
aceste fibre îşi continuă traiectul ascendent, ajungând în nucleii pos-tero-mediali talamici şi, de aici, în scoarţa frontală şi sistemul limbic.
Aceste fibre par a servi componenta emoţională a durerii.
 Altă porţiune a fibrelor spinotalamice (sistemul neospinotalamic) se termină în nucleul ventral postero -lateral. Organizate topografic
somatic, ele sunt proiectate pe scoarţa senzitivă. Aceste fibre servesc discriminării spaţiale şi de inte nsitate a durerii.
La nivel talamic apare astfel o despărţire între sistemul discriminativ de analiză a senzaţiei, cu proiectare în scoarţa senz itivă şi un
număr limitat de staţii sinaptice, şi sistemul afectiv-emoţional, cu proiecţie în lobii frontali şi sistemul limbic şi o transmitere pe căi
multisinaptice. Experienţa neuro-chirurgicală a lobotomiei frontale a arătat că aceasta nu duce la suprimarea durerii, dar suprimă reacţia
afectivă, producând indiferenţă faţă de durere.
Din substanţa reticulată a trunchiului cerebral pornesc şi fibre descendente inhibitorii către celulele senzitive ale cornului posterior
medular. Substanţa reticulată a trunchiului şi căile descendente supresoare ale durerii conţin numeroşi receptori opioizi.
Apar, prin această organizare, diferite posibilităţi de modulare a percepţiei dureroase. La nivel medular, activitatea celulelor din cornul
posterior este modulată de excitarea diverselor tipuri de fibre senzitive. Activarea fibrelor groase ale sensibilităţii tactile inhibă direct şi prin
tractele inhibitorii descendente transmiterea stimulilor veniţi la măduvă prin fibrele subţiri (A-delta şi C), cu transmitere mai lentă (feed-back
negativ). Este bine cunoscut că o stimulare tactilă uşoară în periferia unei zone dureroase diminuează durerea. Activarea fibrelor subţiri, pe
de altă parte, favorizează transmiterea impulsurilor ulterioare (feed-back pozitiv). Astfel, transmiterea stimulilor dure-roşi depinde de echilibrul
între intensitatea descărcării fibrelor cu transmitere rapidă şi cea a celor lente. La nivel central, influenţe corticale şi subcorticale pot activa
sau inhiba căile inhibitorii descendente şi, astfel, diminuează sau accentuează transmisia durerii.
Conform teoriei porții, neuronii mici (interneuronii) din substanţa gelatinoasă a măduvei spinării modulează (controlează) transmiterea
aferenţelor dureroase prin fibrele A delta şi C, înainte ca acestea să activeze deutoneuronii (celulele T) din coarnele posterioare ale măduvei.
Descărcările interneuronilor substanţei gelatinoase exercită un efect de inhibiţie presinaptică asupra transmiterii aferenţelor către neuronii T.
Fibrele A delta şi C fac sinapsă atât cu celulele T, cât şi cu interneuronii substanţei gelatinoase. Se observă că aferenţele prin fibrele C scad
frecvenţa de descărcare (efect negativ) a interneuronilor substanţei gelatinoase, diminuând efectul lor inhibitor şi astfel ţin „deschisă poarta”,
facilitând astfel transmiterea aferenţelor de durere către neuronii T. Aferenţele prin fibrele A delta cresc frecvenţa de descărcare a interneuronilor
substanţei gelatinoase (efect pozitiv), accentuează inhibiţia presinaptică şi „închid poarta”. Efecte similare au şi căile descendente care
modulează transmiterea aferenţelor dureroase la nivelul coarnelor posterioare Pe baza acestei teorii hiperalgezia poate fi explicată printr-o
stimulare continuă şi excesivă a fibrelor C care „deschid poarta” sau prin pierderea selectivă a fibrelor A delta, cu reducerea inhibiţiei
presinaptice, efect care de asemenea „deschide poarta”. Efectul de reducere al durerii prin stimularea electrică, mecanică sau chimică a fibrelor
A delta din zonele receptoare cutanate poate fi şi el explicat pe baza acestei teorii
2. Identificarea cogniții și resructurare cognitivă
a. Se lucrează înâi pe un exemplu de viață
b. Se dă un exemplu legat de durere
c. Identificarea cognițiilor disfuuncționale
d. Dipsutarea lor
e. Găsirea alternativelor
 Ar trebui să fiu în stare să curăț casa. Așa cum eram înainte
 Furie
 Nu pot face anumite lucruri cum puteam să fac mai demulte, dar pot să fac puțin câte puțin pentru a
păstra curățenia în casă
 Mulțumire
f. Practicarea cognițiilor alternative ca și temă de casă
3. Schimbarea comportamentelor
În 1970 Wilbur Fordyce dezvolta un program comportamental de management al durerii, bazat pe condiționare operantă. El
considera că acele comportamente care comunică prezența durerii se intensifică sau diminuă nu numai în funcție de
severitatea durerii dar și ca răspuns la consecințe. Comportamente de durere sunt:
- Comunicarea verbală (plângeri, oftat, gângureală)
- Comportamente motorii (șchiopătare, sprijinire)
- Nivel de activitate (poziția culcat sau șezând)
- Cererea de asistență și consum medicamentos.
Fordyce consideră că aceste comportamente ar putea fi pozitiv întărite de familie, prieteni, asistenți medicali, cei ce
administrează medicamente. De exemplu plângerile ar putea atrage atenția soțului / soției sau celor ce administrează medicația.
Se identifică prin urmare orice întărire a comportamentelor de durere și se elimină, se întăresc comportamente de activare,
socializare. Medicația se oferă pe baza unui program nu la nevoie. Exercițiile fizice se realizează cu succes (numărul necesar sau
cerut pentru recuperare) nu în funcție de toleranța clientului.
Stabilirea scopurilor – o altă strategie comportamentală. Ajutăm pacienții să dezvolte scopuripe termen scurt și scopuri pe
termen lung. Scopurile de scurtă durată pot fi atinse în ședințele de terapie, pot fi pași intermitenți necesari atingerii celor de lungă
durată. Scopurile de lungă durată pot ținti exercițiile fizice, progresul educațional sau profesional, îngrijirea casei, socializarea,
activități recreative. Ele trebuie să fie realiste, formulate în termeni de dorințe și nu de trebuie, centrate pe pacient (să nu depindă
sau să depindă în mică măsură de alte persoane înafară de pacient). Se întăresc rezultatele obținute.
 Stimularea activităților zilnice – unii clienți se vor retrage total din activitățile zilnice, alții vor continua să le realizeze cu
detresă, ca și cum nu ar simți durere, alții vor face aceste activități în zilele în care durerea e mai puțin intensă și vor sta în pat
atunci când durerea e ridicată. Stimularea activităților zilnice conduce la un echilibru. Sugestii:
- Pe o scală de la 0-10 lăsați durerea să crească cu maxim 2 puncte atunci când vă angajați într-o activitate. Dacă durerea a
crescut cu mai mult de 2 puncte, descreșteți timpul implicării în activitate sau modificați sarcina.
- Reglați durata timpului petrecut în orice activitate pentru a menține durerea în limita creșterii de 2 puncte. Dacă aspirarea unei
camere crește durerea cu 2 puncte, atunci aspirarea unei camere rămâne activitatea de bază, nu aspirarea 2 camere.
- Realizați un grafic pentru fiecare activitate indicând cât de mult puteți realiza stând pe creșterea de 2 puncte.
- Planificați fiecare zi combinând activitățile necesare (activitate cu odihnă), folosiți graficul de mai sus.
Deprinderi de comunicare – ajută pacienții să comunice cu ceilați despre durere atunci când ceilalți nu înțeleg paternul
existențial al pacientului (Nu înțeleg de ce nu poți face…., săptămâna trecută ai putut. Arăți bine…), cred că se preface sau este
leneș. Pacientul va spune – ceilați nu mă înțeleg. Răspunsul terapeutului va fi – într-adevăr ei nu înțeleg. Ajutăm pacienții să își
formeze deprinderi de comunicare, astfel încât să poată fi înțeleși de ceilalți mai bine:
- Să înțeleagă faptul că ceilalți nu pot
- Să înțeleagă că educarea celorlalți despre durerea cronică și despre consecințele acesteia în plan fizic le revin (De exemplu
dacă vizionați un film cu familia și durerea se intensifică dintr-o dată și părăsiți încăperea fără a spune ceva, ceilalți ar putea
să creadă că o faceți din alte motive, ar fi bine să verbalizați ceva de genul Mă doare rău chiar acum și merg să mă înting
puțin)
- Să înțeleagă necesitatea comunicării atunci când durerea e severă sau când e necesară asistența – e greu pentru ceilalți să vă
vadă sufeind, de aceea încearcă să facă lucruri pentru dumneavoastră, în loc să spuneți doar faptul că vă doare, ar fi bine să le
comunicați și cum ați dori să fiți ajutat. Atunci când vă simțiți inutil pentru că ceilalți preiau toate sarcinile puteți comunica
ceva de genul Știu că încercați să mă ajutați, dar în felul acesta mă simt nefolositor, mi-ar plăcea să fac eu ceea ce pot să fac
atunci când e posibil. Când o să am nevoie de ajutorul vostru am să îl cer. Mă simt bine să știu că pot apela la voi.
- Să dezvolte modalități de a schimba subiectul despre durere pentru nu a-i provoca pe ceilalți
- Să dezvolte un stil direct, focalizat pe problemă, nu unul confruntativ sau de blamare – un exemplu care ar implica și punctul
de mai sus ar fi acela când ceilalți vă întreabă cum vă simțiți, acest lucru amintindu-vă de durere, puteți comunica ceva de
genul – Mulțumesc de întrebare, durerea stă cu mine, am durere cronică, dar hai să vorbim despre altceva.
Pași pentru comunicare eficientă în situații dificile:
- Ce vă deranjează? Definiți problema specific, simplu, evitați etichetarea negativă a celorlalți
- Rugați persoana să vă ajute cu ceva - asigurați-vă că celălalt vă poate ajuta și formulați cererea direct și simplu.
- Verificați dacă ați fost înțeles – Poți face asta/ E ok?
Igiena somnului
 Aspecte ce trebuie luate în considerare:
- Medicația – Medicamentele pentru durere au ca și efect secundar problemele de somn? Pot fi luate în considerare folosirea
unor medicamente pentru somn cum ar fi medicamentele antidepresie ușoare. Cine le prescrie?
- Deprinderi de somn – doarme în timpul zilei mult? Se uită la TV până seara târziu, până adoarme?
- Depresia - este prezentă, contribuie ea la problemele de somn? Depresia apare cam la jumătate din pacienții cu durere cronică
de aceea trebuie investigată prezența ei.
- Stres și anxietate – se îngrijorează pacientul în legătură cu banii, locul de muncă, probleme maritale, îngrijorări ce ar putea
interfera cu somnul? Atunci terapia trebuie să se adreseze acestor probleme. Sugestii – scrie un plan pentru ziua următoare cu
perioadele de timp dedicate îngrijorării, acestea să nu fie mai lungi de 30 de minute, stop îngrijorare și planificare cu 30 de
minute înainte de adormire, notați-vă pe o foaie de hârtie dacă vă treziți îngrijorați de ceva în timpul nopții.
Pași pentru o bună igienă a somnului:
- Urmați un program de somn – să se culce la aceeași oră, să se scoale la aceeași oră, chiar dacă nu a dormit suficient de mult;
să folosească alarma; ideea acestui lucru este de a regla somnul pe termen lung.
- Evitați somnul de zi – practicați relaxarea, sau statul în pat pentru odihnă (nu mai mult de 30 d eminute) pentru a evita somnul
lung în timpul zilei.
- Folosiți dormitorul doar pentru activități de somn și activități sexuale – nu se realizează nici o altă activitate în pat pentru a nu
facilita conexiunile mentale ale patului cu așlte activități decât somnul; să se evite mâncatul prea târziu, consumul de cafea,
prea mult zahăr sau grăsimi, alcool tare. O alimentație ușoară conduce la un somn bun.
- Practicarea relaxării 30 de minute înainte de a merge la culcare - o baie fierbinte, să bea un pahar de ceai, lapte, să citească o
carte, o revistă, să se uite la TV, să asculte muzică lentă.
4. Tehnici de auto-reglare
Tehnici de respirație
Așezați-vă confortabil, picioarele să se sprijine pe podea cu talpa întreagă, mâinile să coboare relaxate pe spătarul fotoliului.
Simțiți-vă confortabil, stând așa în fotoliu. Închideți ochii. Acum lăsați atenția dumneavostră să se îndrepte spre respirație, lăsați
la o păarte orice gând orice v-ar putea distrage și focalizați-vă atenția pe cum vă simțiți când inspirați…..expirați. Respirați în
mod normal, fiți atent la cum pieptul, abdomenul dumneavoastră ridică și coboară pe măsură ce inspirați… expirați.Respirați
ntr/un ritm lent, natural. Fiți atent cum respirația dumneavoastră poate fi ca și privitul valurilor de pe mal …. vin înspre țărm, se
umflă și se retrag. Respirația dumneavostră seamănă cu valurile, inspirați adânc, expirați încet și rar. Acum am să vă rog să puneți
o mână, oricare pe abdomen. Pe măsură ce respirați, aduceți tot aerul adânc în abdomen, lăsați-l să se umfle ca un balon. Simțiți
cum aerul umflă abdomenul dumneavoastră, simțiți abdomenul umflat, simțiți cum coastele dumneavostră se întind când inspirați
și revin la loc când exspirați. Expirați încet, lăsați aerul să iasă afară încet, puteți întredeschide buzele să simțiți aerul care iese
încet afară. Respirați încet, inspirați, expirați. Când ați respirat adânc, și ați ajuns acolo jos veți observa că nu mai respirați, e
liniște, când ajungeți acolo așteptați. Nu vă țineți respirația ci doar observați pauza, așteptați respirația următoare, așteptați – vă
corpul să respire. Respirați adânc, respirați rar.
Relaxare progresivă Jacobson trening autogem hipnoză
Meditația
 Să fie îmbrăcat confortabil, să își găsească o poziție confortabilă
 Să decidă timpul cât va medita – se începe cu 10-15 minute și se crește gradat la 30-45 de minute
 Să înceapă meditația cu un exercițiul de respirație
 Ghidarea meditației – exmplu
o Găsiți-vă un punct pe care să vă focalizați, acesta paote fi respirația dumenavoastră, fiți conștient de inspirație,
expirație. Puteți folosi cuvinte simple cum ar fi pace sau relaxat. Acestea sunt ancore mentale ce ne țin mintea
focalizată pe moment și nu o lasă să se disipeze în mai multe direcții. Pe măsură ce gândurile vor veni în minte,
și vor veni, fiți atent la sunetele din jur, fiți atent la senzațiile pe care le aveți, conștientizați-le mai mult decât o
faceți de obicei, fiți atent la ele, dar acum lăasți-le să plece. Readuceți-vă atenția la punctul de focalizare.
Aceasta este atitudinea pasivă a meditației. Gândurile trec prin minte, auziți sunetele și aveți senzații, dar nimic
din toate acestea nu cere un răspuns din partea dumneavoastră. Gândurile vin și pleacă. E ca și cum le-ați vedea
pe un ecran sau ca și cum ați vedea gândurile altei persoane. Nu cer nici un răspuns din partea dumneavostră,
lăsați-le să plece.
 Necesită practică
 Să încurajăm clientul să nu aibă o atitudine critică față de performanța proprie.
Imagerie ghidată
Lanțul durerii – pentru pacienții care cred că nu - și pot direcționa atenția de la durere și o exacerbează
o Observați-vă stând pe un scaun, nu există prea multe lucruri în jurul dumneavostră în acea cameră, pereți goi, doar
o piesă de mobilier. Așa stând, imaginați-vă cu mâinile în față, strânse ca o cupă. Acum imaginați-vă că mâinile
intrâ în durerea dumneavostră și o scot afară din corp. Puneți durerea pe peretele din fața dumneavostră. Pe măsură
ce vă uitați la ea, prinde contur, poate o formă concretă cu margini sau poate nu are margini distincte și e mai mult
ca un lichid, ca un fum. Durerea dumneavostră poate avea o culoare sau poate fi de culoare deschisă, puternică,
roșu ca și focul sau portocalie sau poate fi obscură, gri fumuriu sau galben spălăcit. Durerea dumneavostră poate fi
mare sau poate fi mică, dar pe măsură ce vă uitați la ea, devine din ce în ce mai clară. Pe măsură ce vă uitați la ea,
puteți să-i faceți schimbări. Observați că îi puteți schimba culoarea, forma sau mărimea. Orice încercați să faceți e
bine, lăsați schimbarea să se producă. Lăsați durerea dumenavoastră să se schimbe, puteți observa că puteți să
scoateți durerea dintre margini sau culoarea pe care o are. Puteți schimba culoarea, poate in roșu aprins în roz.
Lăsați durerea să se schimbe oricare ar fi forma, textura, culoarea sau mărimea. Observați că se face din ce în ce
mai mică. Se poate schimba total sau poate un pic. Orice faceți e bine. Acum apropiați-vă și luați-vă durerea
înapoi, puneți-o la locul ei, inspirați adânc, expirați rar și deschideți ochii.
 Chestionarul Dizabilității ROLAND MORRIS

Când suferiți de durere de spate sau de picioare, vă este dificil să faceți unele lucruri pe care în mod normal le făceați. Vă rugăm să
marcați cun un X numai afirmațiile care vă descriu azi.

01. [ ] Stau acasă cel mai mult timp pentru că mă doare spatele sau mă dor picioarele.

02. [ ] Merg mai încet din cauza durerii de spate/sau picioare.

03. [ ] Datorită durerii de spate / sau picioare nu fac anumite treburi pe lângă casă pe care de obicei le făceam.

04. [ ] Mă țin de balustradă să urc scările pentru că mă doare spatele / sau picioarele.

05. [ ] Datorită durerii de spate / sau picioare mă întind mai des să mă odihnesc.

06. [ ] Datorită durerii de spate/ sau picioare, trebuie să mă țin de ceva pentru a mă ridica din fotoliu.

07. [ ] Datorită durerii de spate/ sau picioare, încerc să găsesc pe cineva care să facă diferite lucruri pentru mine.

08. [ ] Mă îmbrac mai încet decât de obicei datorită durerii de spate/picioare.

09. [ ] Pot sta doar un pic în picioare datorită durerii de spate/picioare.

10. [ ] Datorită durerii de spate/ sau picioare încerc să nu mă aplec sau să îngenunchiez.

11. [ ] îmi este dificil să mă ridic de pe scaun datorită durerii de spate/sau picioare.

12. [ ] Mă doare spatele aproape tot timpul.

13. [ ] Îmi este greu să mă întorc în pat datorită durerii de spate/sau picioare.
14. [ ] Îmi este greu să îmi încaț șosetele datorită durerii de spate/sau de picioare.

15. [ ] Dorm mai puțin datorită durerii de spate/sau picioare.

16. [ ] Evit treburile grele din casă pentru că mă doare spatele / sau picioarele.

17. [ ] Deaorece sufăr de durere de spate/sau picioare sunt mai iritabil și mai nervos cu ceilalți decât de obicei.

18. [ ] Datorită durerii de spate/sau picioare urc scările mai încet decât de obicei.

19. [ ] Îmi schimb poziția frecvent pentru a avea spatele / sau picioarele într-o poziție confortabilă.

20. [ ] apetitul meu nu este așa de bundatorită durerii de spatte/sau picioare.

21. [ ] Pot umbla doar pe distanțe mici datorită durerii de spate/sau picioare.

22. [ ]Datorită durerii de spate / sau picioare mă îmbrac cu ajutorul altora.

23. [ ] Stau jos cel mai mult timp al zilei datorită durerii de spate/sau picioare.

24. [ ] Stau în pat cel mai mult timp pentru că mă doare spatele / sau picioarele.

Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns și se adună scorurile.

 Chestionarul Dizabilității Oswestry
Acest instrument a fost dezvoltat pentru a obține informații despre cum durerea dumneavostră de spate vă afectează viața de zi cu zi. Alegeți
variant care vi se potrivește cel mai bine, chair dacă ați fi tentați să faceți mai mult de două obțiuni, alegeți doar una, cea care vă caracterizează
cel mai bine.
Secțiunea 1: Intensitatea durerii
Nu mă doare nimic momentan.
Durerea este foarte redusă în acest moment.
Durerea este moderată momentan.
Durerea este destul de ridicată momentan.
Durerea este foarte mare momentan.
Durerea este mai grea decât îmi imaginam.
Secțiunea 2: Îngrijire 16boist1616 (spălat, îmbrăcat)
Pot să am grijă de mine fără să mă doară ceva.
Pot să am grijă de mine în mod normal chiar dacă simt durere.
E dureros să am grijă de mine și de aceea sunt încet și atent.
Am nevoie de ajutor dar mă descurc să am grijă de mine.
Am nevoie de ajutor în cele mai multe aspect ale auto-îngrijirii.
Nu mă pot îmbrăca su spăla fără dificultate și stau în pat.
Secțiunea 3: Ridicarea
Pot ridica greutăți fără a simți durere.
Pot ridica greutăți dar simt durere.
Durerea nu mă lasă să ridic lucruri grele de pe podea, dar le pot ridica dacă ele sunt într-un loc potrivit cum ar fi pe masă.
Durerea nu mă lasă să ridic lucruri grele dar pot să le ridic dacă ele au o greutate medie și sunt puse într-un loc potrivit.
Pot ridica doar greutăți ușoare.
Nu pot ridica sau căra ceva.
Secțiunea 4: Mersul
Durerea nu este cea care mă oprește să merg orice distanță.
Durerea mă îmbiedică să merg mai mult de 2 km.
Durerea mă îmbiedică să merg mai mult de 1 km.
Durerea mă îmbiedică să merg mai mult de 500m.
Pot umbla doar cu băț sau cîrje.
Stau în pat cel mai mult timp.
Secțiunea 5: Statul jos
Pot sta pe orice scaun oricât doresc.
Pot sta cât vreau doar în scaunul meu preferat.
Durerea nu mă lasă să stau jos mai mult de 1 oră.
Durerea nu mă lasă să stau jos mai mult de 30 min.
Durerea nu mă lasă să stau jos mai mult de 10 min.
Durerea nu mă lasă să stau jos defel.
Secțiunea 6: Stat în picioare
Pot sta în picioare cât doresc fără să mă doară ceva.
Pot sta în picioare cât doresc, dar mă daore un pic.
Durerea nu mă lasă să stau în picioare mai mult de 1 oră.
Durerea nu mă lasă să stau în picioare mai mult de 30 min.
Durerea nu mă lasă să stau în picioare mai mult de 10 min.
Durerea nu mă lasă să stau în picioare defel.
Secțiunea 7: Somnul
Durerea nu-mi perturb niciodată somnul.
Somnul meu este ocazional perturbat de durere.
Din cauza durerii dorm ami puțin de 6 ore.
Din cauza durerii dorm ami puțin de 4 ore.
Din cauza durerii dorm ami puțin de 2 ore.
Durerea nu mă lasă să dorm
Secțiunea 8: Viață 17boist
Viața mea sexual e normal ă și nu-mi creează durere.
Viața mea sexual e normal, dar am unele dureri.
Viața mea sexual e aproape normal dar e dureroasă.
Viața mea sexual este sever restricționată de durere.
Viața mea sexual e aproape absent datorită durerii.
Durerea nu-mi permite viață sexual
Secțiunea 9: Viață 17boist
Viața mea social e normală și lipsită de durere.
Viața mea social e 17boist dar simt un anumit grad de durere.
Durerea nu are un effect semnificativ asupra vieții mele sociale, excepție făcând faptul că îmi limitează interesele energetic.
Durerea îmi restricționeayă viața social și nu pot ieși atât de des.
Durerea mi-a restricționat viața social acasă.
Nu am viață social din cauza durerii.
Secțiunea 10: Călătoria
Pot călători oriunde fără durere.
Pot călători oriunde, dar simt o oarecare durere.
Durerea e rea, dar pot călători mai mult de două ore.
Durerea îmi restricționează călătoria la mai puțin de 1 oră.
Durerea îmi restricționează călătoria la mai puțin de 30 min..
Durerea îmi restricționează călătoria excepție fiind vizita pentru tratament. .

Fiecare secțiune are afirmațiile cotate cu un punctaj între 0 (prima afirmație) și 5 (ultima)
Scorul se obține: punctaj obținut/50 x 100

 0% - 20% (disabilitate 18boist18): Pacienții fac față sarcinilor zilnice, nu este indicată medicație, daor sugestii pentru postură, dietă,
milșcare.
 21%-40% (disabilitate moderată): Pacienții pot suferi durere la ridicare, stat jos și stat în picioare. Călătoriile și viața social sunt mai
dificile. Îngrijirea proprie, somnul, viața sexual pot să nu fie afectate.
 41%-60% (disabilitate severă): Durerea este o problem primară pentru acești pacienți. Necesită o evaluare aprofundată.
 61%-80% (infirmitate): Sunt afectate toate aspectele vieții
 81%-100%: Pacienții pot fi țintuiți la pat sau pot să exagereze simptomele. Se cere o evaluare atentă.
 SF-36

Vă rugăm să răspundeți la fiecare întrebare. Întrebările pot semăna între ele, dar fiecare întrebare e diferită. Vă rugăm să citiți și să răspundeți cu
atenție la fiecare întrebare.

d. În general apreciez sănătatea mea ca fiind:

a) Excelentă
b) Foarte bună
c) Bună
d) Acceptabilă
e) Precară
3. Comparând cu un an în urmă, cum ați evalua sănătatea dumneavostră din present?
a) Mai bună decât acum un an
b) Într-un fel mai bună decât acum un an
c) La fel de bună ca acum un an
d) Într-un fel mai rea decât acum un an
e) Mult mai rea decât acum un an.
3. Următoarele întrebări vizează activități pe care le puteți avea în timpul zilei. Vă împiedică durerea să le realizați? Dacă da, cțt de mult?
a. Alergat, ridicarea unor obiecte grele, sporturi obositoare
a) Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
b. Activități moderate, să mutați o masă, să împingeți un aspirator, bowling, să jucați golf?
a) Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
c. Ridicatul sau căratul cumpărăturilor
a) q Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
d. Să urcați mai multe scări o dată.
a) Da, mă împiedică mult.
 b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
e. Să urcați treaptă cu treaptă.
a) Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
f. Să vă aplecați, să îngenunchiați sau să vă înghemuiți.
a) Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
g. Să mergeți mai mult de 1km și jumătate.
a) Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
h. Să mergeți câteva străzi.
a) q Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
d. Să mergeți o stradă.
a) Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.
j. Să faceți baie și să vă îmbrăcați.
a) Da, mă împiedică mult.
b) Da, mă împiedică puți.
c) Nu, nu mă împiedică defel.

4. În ultimele 4 săptămâni, ați avut vreuna dintre problemele de mai jos la muncă sau în activitățile dumneavoastră zilnice, ca rezultat al sănătății
fizice?
a. Să reducă timpul pe care-l petreceți la muncă sau în alte activități?
Da Nu
b. Să realizați mai puțin decât v-ați propus?
 Da Nu
c. Perturbarea într-un fel a muncii sau altor activități
Da Nu
d.Dificultate la muncă sau alte activități
Da Nu
d. În ultimele 4 săptămâni, ați avut vreuna din următoarele problem la serviciu sau în alte activități ca urmare a stării dumenavoastre
emoționale?
Să reducă timpul pe care-l petreceți la muncă sau în alte activități?
Da Nu
b. Să realizați mai puțin decât v-ați propus?
Da Nu
c. Nu ați fost atât de atent la muncă sau alte activități ca de obicei.
Da Nu
6. În ultimele 4 săptămâni, în ce măsură problemele dumneavoastră de sănătate și problemele emoționale au interferat cu activitățile
dumneavoastră sociale pe care le desfășurați în mod normal cu familia, vecinii, prietenii sau grupul?
a) Defel
b) Puțin
c) Moderat
d) Destul de mult
e) Foarte mult
7. Cât de multă durere ați resimțit în corpul dumneavostră în ultimele 4 săptămâni? Q Not at all
a) q Defel
b) Puțin
c) Moderat
d) Destul de mult
e) Foarte mult
8.Cât de mult a interferat durerea cu viața dumneavoastră normal în ultimele 4 săptămâni?
a) Defel
b) Puțin
c) Moderat
d) Destul de mult
e) Foarte mult
9. Următoarele întrebări sunt legate de cum v-ați simțit și cum v-a mers în ultimele 4 săptămâni. Pentru fiecare alegeți o singură variant de
răspuns care vă caracterizează cel mai bine. Cât de mult în ultimele 4 săptămâni
a. v-ați simțit plin de energie?
a) Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
b. ați fost foarte nervos?
a) Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
b. c. v-ați simțit atât de jos că nimic nu vă putea înveseli?
a) Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
d. v-ați simțit calm și relaxat?
a) q Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
e. aveați multă energie?
a) Tot timpul
 b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
f. v-ați simțit deznădăjduit?
a) q Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
g. v-ați simțit uzat?
a) Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
h. ați fost o persoană fericită?
a) q Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
d. v-ați simțit 23boist?
a) Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
 f) Niciodată
d. În timpul ultimelor 4 săptămâni, cât de mult problemele dumneavostră de sănătate fizică sau cele emoționale au interferat cu activitățile
sociale?
a) Tot timpul
b) Cel mai mult timp
c) O bună bucată de timp
d) Uneori
e) De puține ori
f) Niciodată
11. Cât de adevărat sau fals sunt următoarele afirmații pentru dumneavoastră?
a. Se pare că mă îmbolnăvesc mai ușor decât ceilalți oameni.
a) Întotdeauna adevărat
b) Cel mai mult timp adevărat
c) Nu știu
d) Cel mai mult timp fals
e) Fals întotdeauna
b. Sunt la fel de sănătos ca și persoanele pe care le cunosc.
a) q Întotdeauna adevărat
b) Cel mai mult timp adevărat
c) Nu știu
d) Cel mai mult timp fals
e) Fals întotdeauna
c. Mă aștept ca sănătatea mea să se înrăutățească
a) Întotdeauna adevărat
b) Cel mai mult timp adevărat
c) Nu știu
d) Cel mai mult timp fals
e) Fals întotdeauna
d. Sănătatea mea e excelentă
a) q Întotdeauna adevărat
b) Cel mai mult timp adevărat
c) Nu știu
 d) Cel mai mult timp fals
e) Fals întotdeauna

Indexul dizabilității date de durere

Pentru fiecare din cele 7 categorii de activități pe care le desfășurăm zilnic, vă rugăm să alegeți numărul din scală, corespunzător gradului de
incapacitate pe care îl resimțiți. Un scor de 0 înseamnă o bună funcționare, iar un scor de 10 înseamnă că toate activitățile în care în mod normal
v-ați implica sunt total perturbate de durerea pe care o resimțiți.

Responsabilități de familie/casă – sarcini realizate în gospodărie (tuns iarba) sau activități făcute în favoarea membrilor familiei (să duceți
copiii la școală)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lipsa perturbării Perturbare totală

Recreere: hoby, sport, activități distractive

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lipsa perturbării Perturbare totală

Activitate socială: petreceri, teatru, concerte, ieșit în oraș, alte funcții sociale
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lipsa perturbării Perturbare totală

Comportament Sexual: frecvența și calitatea vieții sexuale.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lipsa perturbării Perturbare totală
Activități de satisfacere a nevoilor de bază: mâncat, dormit
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lipsa perturbării Perturbare totală
Ocupația: serviciu, activități de voluntariat.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lipsa perturbării Perturbare totală
Auto-îngrijire: îmbrăcarea, îmbăierea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lipsa perturbării Perturbare totală
 INVENTARUL MULTIDIMENSIONAL AL DURERII

O mare parte a chestionarului evaluează durerea din perspective dumneavoastră. Vă cunoașteți durerea mai bine decât oricare altă persoană, deci
informația pe care ne-o furnizați e foarte important pentru planificare tratamentului. Citiți cu atenție fiecare afirmație și oferiți un singur răspuns.
Nu săriți peste întrebări. Dacă descoperiți vreo întrebare ce nu vi se potrivește, vă rugăm încercuți numărul ei.

A.Unele întrebări se referă la persoanele semnificative din viața dumneavoastră cum ar fi cele cu care vă relaționați zi de zi. Indicați mai jos
persoana pe care ați ales-o ca fiind persoana semnificativă pentru dumneavoastră: soț, partener, coleg ce casă/ de cameră, prieten, vecin,
părinte/copil, alta.

B.Locuiți cu acea persoană în present? Da Nu

Atunci când răspundeți la întrebările privitoare la persoana semnificativă, întotdeauna să vă gândiți la persoana menționtă mai sus.

PARTEA 1
Întrebările acestei părți ne ajută să învățăm mai multe despre durerea dumneavoastră și cum vă afectează ea viața. Sub fiecare întrebare există o
scală pe care vă rugăm să marcați răspunsul. Citiți cu atenție întrbarea apoi încercuiți numărul corespunzător gradului în care afirmația respectivă
vă caracterizează. Un exemplu vă poate ajuta în acest sens

EXEMPLU
EXAMPLE:
Cât de nervos sunteți atnci când conduceți în traffic aglomerat?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte nervos

1. Evaluați durerea pe care o resimițiți în momentul present.

0 1 2 3 4 5 6
Nu simt durere durere foarte intensă
2. În general cât de mult interferează durerea cu activitățile dumneavoastră zilnice?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
3. De când a apărut durerea, cât de mult a afectat ea capacitatea dumenavoastră de muncă?
( _____ Marcați aici dacă nu lucrați din altă rațiune decât durerea.)
 0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
4. Cât de mult a schimbat durerea gradul de satisfacere sau bucurie resimțit prin participarea la activități sociale și recreaționale? How much has
your pain changed the amount of satisfaction or enjoyment you get
from taking part in social and recreational activities?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
5. Cât de suportiv este, cât de mult vă ajută persoana semnificativă?
0 1 2 3 4 5 6
Defel suportivă Foarte mult suportivă
6. Evaluați dispoziția dumneavoastră general în ultima săptămână
0 1 2 3 4 5 6
Foarte proaastă foarte bună
7. Cât de mult interferează durerea cu capacitatea de a dormi?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
8. În medie, cât de severă a fost durerea dumneavoastră în ultima săptămână?
0 1 2 3 4 5 6
Defel severă Foarte severă
9. Cât de capabil sunteți să preziceți când va începe durerea, se va diminua vă veți simți mai bines au mai rău?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte abil
10. Cât de mult a schimbat durerea cpacitatea dumneavoastră de a lua parte la activități recreaționale și sociale?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
11. Cât de mult vă limitați activitatea pentru a împiedica durerea să devină mai puternică?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
12. Cât de mult a afectat durerea gradul de satisfacție sau bucurie pe care îl simțiți în activitățile de familie? 0 1 2 3 4 5
6
Defel Foarte mult
13. Cât de îngrijorat este persoana semnificativă în legătură cu durerea dumneavoastră?
 0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
14. În timpul ultimei săptămâni, cât d emult control credeți că ați avut aasupra propriei vieți?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
15. În medie pe zi, cât de mult variază durerea (crește, descrește)?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
16. Cât de multă suferință experiențiați datorită durerii?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
17. Cât de des sunteți capabil să faceți ceva pentru a reduce durerea?
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte dest
18.Cât de mult a schimbat durerea relația cu soțul, soția, familia sau persoana semnificativă?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
19. Cât de mult a schimbat durerea satisfacția și bucuria pe care o resimițiți la locul de muncă?
( _____ Marcați dacă nu lucrați în prezent.)
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
20. Cât de atentă este persoana semnificativă cu dumneavoastră datorită durerii?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
21.În timpul ultimei săptămâni cât de bine credeți că ați făcut față problemelor?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte bine
22. Cât control simițiți că aveți asupra durerii?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult

23Cât de mult a schimbat durerea capacitatea de a avea grijă de casă?

 0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
24. În ultima săptămână cât de mult ați reușit să faceți față situațiilor stresante din viața dumneavoastră?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult

25. Cât de mult interferrează durerea cu capacitatea dumneavoastră de a planifica activitățile?

0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
26. În ultima săptămână cât de iritabil ați fost?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
27. Cât de mult a schimbat durerea relațiile dumenavostră de prietenie?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult
28. În timpul ultimei săptămâni, cât tensionat su anxios ați fost?
0 1 2 3 4 5 6
Defel Foarte mult

SECȚIUNEA 2
Suntem interesați de cum persoana semnificativă vă răspunde atunci când știe că aveți dureriÎncercuiți numărul care arată cât de mult răapunde
persoana semnificativă în modul descries de noi.
1. Mă ignoră
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
2. Mă întreabă cu ce mă poate ajuta.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des

3.Îmi citește
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
4. Se enervează pe mine.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
5. Îmi preia din sarcini.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
6. Vorbește cu mine despre altceva pentru a mă diswtrage de la durere.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des

7. Devine frusrat pe mine.

0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des

8. Încearcă să mă ajute să mă odihnesc..

0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
9. Încearcă să mă implice în unele activități
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
10. Se înfurie pe mine.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
11. Îmi adduce medicamente pentru durere.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
12. Mă încurajează să practice un hobby.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
13. Îmi adduce ceva să mănânc sau să beau.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
14. Pornește TV pentru a mă distrage
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
SECȚIUNEA 3 Mai jos sunt listate 18 activități zilnice. Încercuiți numărul corespunzător procentului în care realizați fiecare din următoarele
sarcinie.
.
1. Spăl vase.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
2. Cosesc gazonul. ( _____ Marcați dacă nu aveți gazon)
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
3. Merg în oraș să mănânc
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
4. Joc cărți su alte jocuri.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
5. Merg la cumpărături.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
6. Lucrez în grădină. ( _____ Marcați dacă nu aveți grădină.)
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
7. Merg la film
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
8. Îmi vizitez prietenii.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
9. Ajut la curățarea casei.
 0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
10. Lucrez la mașină. ( _____ Marcați dacă nu aveți mașină.)
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
11. Mă plimb cu mașina sau cu autobuzul.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
12. Îmi vizitez rudele. ( _____ Marcați dacă nu aveți rude în 15 km.)
01234
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
13. Pregătesc masa.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
14. Spăl mașina. ( _____ Marcați dacă nu aveți mașină.)
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
15. Merg în excursie.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
16. Merg în parc sau pe plajă.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
17. Spăl haine.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
18. Repar ceva în casă.
0 1 2 3 4 5 6
Niciodată Foarte des
 INTERVIUL CLINIC

Nume:

Adresă:

Telefon:

Data nașterii: CNP:

Sex: Statut marital:

Medicul curant:

Nume:

Adresă:

Telefon:

Motivul trimiterii:

I. ISTORICUL DURERII
Descrieți pe scurt evenimente semnificative legate de furie, specificați datele cu aproximație, numele medicului care v-a tratat,
internările în spital:
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
Istoricul tratamentelor
Operații
Data Chirurg A ajutat?
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______

Blocaje ale nervilor

Data Medic A ajutat?
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______

Injecții cu steroizi
Data Medic A ajutat?
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______

Fizioterapie
Data Unde A ajutat?
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______

Tratament psihologic
Data Unde A ajutat?
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______

Masaj
Data Unde A ajutat?
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______
_____________ ___________________________ Da _______ Nu _______
Medicația prezentă și medicația curentă

Medicație Data Dozaj A ajutat?

_______________________________________________________ Da_____Nu________

_______________________________________________________ Da_____Nu________
_______________________________________________________ Da_____Nu________
_______________________________________________________ Da_____Nu________
_______________________________________________________ Da_____Nu________
_______________________________________________________ Da_____Nu________

Ce diminuă durerea? Ce intensifică durerea? Ce nu are effect asupra durerii.

Intensifică Diminuă Nici un effect

Căldură ________________________________________________
Rece ________________________________________________
Baie/duș ________________________________________________
Plimbat ________________________________________________
Stat jos ________________________________________________
Stat întins/dormit ________________________________________________
Stres/îngrijorare ________________________________________________
Exerciții/activitate ________________________________________________
Activitate sexuală ________________________________________________
Citit / TV ________________________________________________

Patternul durerii
________________continuă ____________________vine și trece __________________de scurtă durată

Durerea este mai intensă într-o anumită perioadă a zilei? Daca da în care?
Vă simțiți mai bine într-o anumită perioadă a zilei? Daca da în care?

Intensitatea durerii
Durere medie 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Durere minimă 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Durere maximă 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Descrierea stării actuale a durerii

------------- 000000 xxxxx //////// +++++++
Amorțeală înțepături arsuri junghiuri durere

Se marchează pe doua corpuri umane – unul cu fața altul cu spatele

 II ADAPTAREA LA DIFICULTĂȚILE FIZICE

Lucrați în present? Da ______ Nu ______

Normă întreagă__________ Redusă____________Acasă_____________
Dacă nu, de cât timp nu lucrați?
De ce ați încetat să mai lucrați?

Care a fost ultimul loc de muncă?

V-a plăcut să lucrați? Da _____Nu _________

Surse de venit

____Salar ___șomaj

____Salarul soțului/soției _____Pensie de handicap

_____Investiții _____Ajutor social

______Pensie Altele: _______________

Durerea este rezultatul unui accident sau operație? Procese? Da _________Nu __________

Aveți un avocet? Da _________Nu __________

Beneficiați de compensație materială?

Descrieți o zi obișnuită

Vă treziți la ___

Activități zilnice: Gătit _________ Curățenie _______Spălat rufe __________Aspirat ____________ Cumpărături
___________Altele ___________________ Grădinărit________________ Tuns iarbă ____________ Hobby _________ TV
___________? Ore /zi Citit ___________? Ore /zi Timp petrecut în pat __________________Sport _______________Alte
activități recreative________________

Răspunsul familiei:

Mă ajută: _________________________________________________________________________________________________

Furie: ____________________________________________________________________________________________________

Suprasolicită: ______________________________________________________________________________________________

Alte surse de support

Religie: ___________________________prezența la biserică? Da ________ Nu ____________

Prieteni: _______________________________________________________________________

Socializare: ____________________________________________________________________

Organizații: ___________________________________________________________________
 III IMAGINE DE ANSAMBLU

Sunteți punctual? Da____Nu_______

Ați anulat sau amânat întâlniri anterioare? _____________________

Ați fost însoțit de: ___________________________________________

Comportamente de durere: Da ____________ Nu ___________Descrieți _____________________________________________

Aparență:

Greutate:

Înălțime:

Elegant:

Îngrijit:

Altele:

Orientare:

Fidelitatea amintirilor: Bună ___________________ Slabă ______________________________De ce? ________________________

Vorbit: Ritm _________________puternic: ________________________cu pause: ________

Gândire: Logic: _____________________ Orientat spre scop: _________________Concret:

_______________________Tangențial: _________________________
Afectivitate: Eutimic: ___________Supărat: ___________înlăcrimat: _______Anxios: ____________Plat: ____________Reținut:
_________________Normal: _______

Dispoziție: _____________________

Motivație: _______________

Energie: __________________

Oboseală: ___________________

Somn: Timp: _____________Somn deplin__________Treziri_______________Datorate cui?

____________________Readoarme?___________________Trezire ____________ odihnit? Da___________Nu _________

Medicație pentru somn: _______________

Apetit: ___________________Schimbări? ____________________ A crescut? __________________ A scăzut?

___________________De ce? ___________Schimbări în greutate: ____________________

Memorie: Schimbări __________Natura schimbării: _______________

Concentrare: Schimbări __________Natura schimbării: _______________

Ideație suicidară: Da ___________ Nu ____________

IV ISTORIC PSIHIATRIC

Problem trecute și prezente:

Psihiatrul: Nume:

Medicația:

Spitalizare? Da __________ Nu _______________ de câte ori? ________________Unde? ____________________

Ideație suicidară? Da ____________ Nu_____________

Încercări de sinucidere Nu _________ Da _____________ De câte ori? _______________Metoda? ____________________

Psihoterapie: Nu _______ Da ______________ De câte ori? ________________Durata________________ A ajutat? Da ____ Nu

____ Istoric de familie: _______________________

V. ISTORIC MEDICAL

Operații

Data Procedura

_________________________________________

_________________________________________

Alte condiții medicale ce au inclus tratament de lungă durată:

Alte medciamente în afară de cele pentru durere

Medicamente Pentru Dozaj

___________________ ______________________ ______________________________

A mai suferit cineva din familie de surere cronică?

Da __________ Nu ______________Cine? ______________________Ce tip de durere? ____________________________________

Consum de substanțe

Fumați? Nu_______Da ___________ Cât___________

Consumați alcool? Nu______ Rar__________Da________Cât? _____________Ce? ____Dacă a fost implicat într-un program ___

________________

Probleme la serviciu/acasă____________________

Consum de droguri

Nu_______ Da_______În trecut_________În prezent_________Marijuana_________Cocaină_________Amfetamine

____________Metaamfetamine_________Helucinogene____________Altele ______________

Arestări _________________Program de recuperare _________________probleme la muncă/familie _________________

Istorie de famielie:
VI. Istoric de familie

Statut marital

Singur ______________Căsătorit __________Cât timp ____________Ocupația soțului/ soției ____________ Divorțat ____

Separat ___________Văduv (ă) ______________Căsători anterioare ___________

Copii

Nr ____________Vârste ________Sex ________________Stau acasă ________Independenți _____________

Alte perdoane care stau în casă în present ______________________________________________

Familie de origine

Unde s-a născut și a crescut? ________________________________________

Tatăl În viață ___________ Decedat ___________

Ocupația: _________________Relația dintre ei _______________

Mama În viață ___________ Decedat ___________

Ocupația: _________________Relația dintre ei _______________

Frați Număr _____________ Relația dintre ei _________________

Dinamici de familie

Relații disfuncționale ______________________________________________________

Bune relații interpersoanle __________________________________

Abuz _______________________________________

Verbal ______________________________

Fizic _______________________________

Sexual ____________________________

Educație

Studii superioare __________ Da ____________ Nu ________________ Titlul ____________________

Studii liceale ______________________Școală professional ________________________

Gimnaziu _____________

Locuri de muncă:

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Recomandări:

1. _______________________________________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________________________________
3. _______________________________________________________________________________________________
JURNALUL DURERII
Folosiți scala de la 0 (nu mă doare) la 10 (mă doare forate tare) pentru a evalua durerea pe care o resimțiți.

Săptămâna __/____/ ____ Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
Dimineața – severitatea durerii
După amiază - severitatea durerii
Seara - severitatea durerii
Când durerea a fost cea mai mare, ce ați
făcut? Ați luat medicație? V-ați mișcat?
Ați pus ceva cald sau rece? V-ați întins?
Factori fizici
Câte ore ați dormit?
Ați muncit mai mult decât de obicei?
Ați făcut exercițiile fizice ca de obicei?
Factori emoționali
V-ați simțit anxios sau stresat?
V-ați simțit depresiv sau frustrat?
V-ați simțit furios sau iritabil?
Factori posibili de exacerbare
Mă vizitez cu prietenii / familia sau vă
izolați?
Vremea vă afectează durerea?
Mă plictisesc?