Sesiunea nr.1.

Motivația pentru schimbare

Structură: o sesiune unică, de grup, cu durata de 120 minute.
Obiective:
1. Sporirea motivației pentru schimbare
2. Identificarea convingerilor specifice care alimentează emoțiile negative
Procedură:
Activitatea: Ești pregătit să faci niște schimbări?
Scop: sporirea motivației adolscenților
Materiale necesare:
 Chestionarul ești pregătit să faci niște schimbări?
 Creion sau pix
Ești pregătit să faci niște schimbări? este un exercițiu de restructurare cognitivă al cărui
obiectiv este motivarea pacienților pentru operarea unei schimbări. Se bazează pe metoda
interviului motivațional (Miller & Rollnick, 1991), pe modelul stadiilor schimbării (Prochaska
& DiClemente, 1992) și terapia prin acceptare și angajament (Schulte et al., 2002). Ești
pregătit să faci niște schimbări? Încearcă să direcționeze ambivalența pacienților înspre
angajament. Numeroase întrebări din Ești pregătit să faci niște schimbări? Se bazează pe
Interviul motivațional și de evaluare a disponibilității (Geller & Drab, 1999), și pe aspectele
principale ale comportamentului pacientului (vezi chestionarul Ești pregătit să faci niște
schimbări? la anexe). Exercițiul începe cu definițiile pe care tinerii le dau problemelor cu care
se confruntă.
Următoarele șapte întrebări abordează diferite percepții ale elementelor schimbării.
Fiecare întrebare are o scală de evaluare în 7 puncte pentru a descuraja alegerea variantelor de
răspuns de tipul tot-sau-nimic. Prima întrebare vizează nivelul distresului subiectiv asociat
problemei. A doua întrebare este similară din punct de vedere conceptual primei întrebări și
vizează sentimentul de neajutorare și al lipsei de control față de probleme. A treia întrebare
evaluează percepția anormalității sau a caracterului diferit, sentiment provocat de problema
respectivă. Ultimele trei întrebări se referă la subiectivă a pacienților privind angajamentul lor
pentru schimbare și abilitatea percepută de a realiza schimbările.
Activitatea: Așa e corect sau așa vreau eu?
Scop: diminuarea frustrării și a furiei resimțite la adolescenți din cauza confuziei pe care o fac
între ceea ce este corect și a face/obține ceea ce doresc.
Materiale necesare:
 Hârtie
 Pix sau creion
  Riglă
Copiii furioși, noncomplianți și care prezintă un comportament opoziționist adopă în
mod frecvent convingerea că lucrurile care li se întâmplă sunt injuste. Ei distorsionează
cerințele rezonabile și le consideră pretenții nejustificate. Pe scurt, ei echivalează în mod
eronat corectitudinea cu respectarea propriilor dorințe. Procedura Așa e corect sau așa vreau
eu? Folosește un format de 3 coloane, la fel ca în cazul altor activități. În prima coloană se
notează situațiile sau evenimentele stresante. În coloana a doua și în cea de-a treia, pacientul
trebuie să decidă dacă situațiile respective îl nedreptățesc în mod real sau dacă reprezintă doar
circumstanțe pe care el nu le dorește. După ce completează coloanele, terapeutul și pacientul
procesează informațiile.