INTRODUCERE

Conceptul de anxietate față de moarte a primit o atenție din ce în ce mai mare în

literatura științifică la indivizi sănătoși din diferite culturi (Darban et al., 2016; MacLeod,
Crandall, Wilson & Austin, 2016; Ron, 2016). Acest subiect a fost studiat doar la deținuții
români cu comportament de autovătămare nesuicidar (Enea, Dafinoiu, Bogdan și Matei,
2017). Sistemul de sănătate este subfinanțat în România și bolnavii de cancer nu primesc cele
mai bune tratamente standard disponibile pentru boala lor. Prin urmare, rapoartele dintre
incidența cancerului și ratele mortalității sunt mai mari în România decât cele din UE, și chiar
la nivel mondial (Straja, Panait, Busca, & Cinca, 2015).
În plus, Pickel (2009) a constatat că România este una dintre cele mai religioase națiuni
din Europa. Adultul român mediu frecventează biserica creștină de 17 ori pe an, 93% dintre
participanți s-au caracterizat drept persoane religioase și 97% au declarat credința lor în
Dumnezeu. Experiența anxietății față de moarte ar putea fi influențată de orientările culturale
religioase, iar teroarea morții ar putea fi modificată de credințele și valorile culturale
(Pyszczynski et al., 2004).