Religia/religiozitatea la români - 1

(Religie vs. Știință)

Curs de Psihologia religiei

Prof.univ.dr. Alin Gavreliuc (UVT)
 Religia – religiozitatea la români – o
analiză critică din perspectiva diagnozei
sociale
• Surse:
– Studii sistematice pe eșantioane naționale
reprezentative:
• Facultatea de Sociologie și Asistență Socială –
Universitatea București: Proiectul STISOC - Ştiinţă şi
societate. Interese şi percepţii ale publicului privind
cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării.
• http://cursuri.sas.unibuc.ro/mcs/wp-
content/uploads/2012/09/1-STISOC2010_Raport-de-
cercetare.pdf
• IRES: http://www.ires.com.ro/arhiva/studii
 Proiectul STISOC - Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale
publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării.

• Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului

românesc este unul dintre cele mai mari din
Europa şi nu pare să se îmbunătăţească.”
• "În comparaţie cu alţi europeni, românii deţin
un stoc de cunoaştere ştiinţifică mai scăzut,
fiind deci mai puţin «alfabetizaţi» din punct de
vedere ştiinţific“.
 Exemple ale ”stocului” de cunoaștere științifică
• În 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruşii, ci
doar bacteriile.” 66% dintre români au răspuns greşit, convinşi fiind că antibioticele combat atât
virusurile, cât şi bacteriile.
• În 2009, România se situa pe primul loc în UE în ceea ce priveşte numărul celor care au cumpărat
antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume 16% - faţă de o medie de 3% în Uniunea
Europeană.
• “Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este
remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului”,
• 34% dintre românii chestionaţi cred că nu e adevărat că genele tatălui determină sexul copilului, iar 31%
nu ştiu.
• 35% dintre respondenţi au afirmat că „dacă bem apă după o persoană infectată cu HIV/SIDA este foarte
probabil să ne infectăm şi noi.”
• Publicul românesc prezintă unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în
context european : doar 1 din 7 români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă."
• Paradoxal, românii manifestă, pare-se, "un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă de
dezvoltările ei (circa 1 din 2 români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetărilor ştiinţifice).“
• Mulţi români cred în eficienţa homeopatiei şi o consideră ştiinţifică, dar foarte puţini o folosesc. 95%
dintre români declară că ei cred în Dumnezeu, dar abia jumătate dintre ei cred în existenţa iadului. Iar
"un nivel ridicat de cunoaştere a faptelor ştiinţifice (măsurat prin cel puţin 10 răspunsuri corecte, din 13
posibile pe scala cunoaşterii ştiinţifice) coexistă cu un nivel ridicat de credinţă în influenţa zodiilor.“
• …
• "Totuşi“ “, aceste atitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea în cunoştinţă de cauză la
metodele, valorile şi realizările ştiinţei."
 Știință vs Religie
• Populația adultă a României are unul dintre cele mai înalte niveluri ale
credințelor şi practicilor religioase declarate.
• Populația României este caracterizată de niveluri ridicate de credință şi practică
religioasă declarată. În context european, România se află printre primele țări
europene ca proporție a celor care merg cel puțin o dată pe lună la biserică şi a celor
care declară că se roagă zilnic. Din punct de vedere simbolic, românii percep în mai
mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de
practicare a religiei; un loc intramundan, mai mult decât o unitate de credință.
• 60% dintre români exprimă acordul cu afirmația conform căreia „Ne bazăm viața
prea mult pe știință și nu destul pe credință; aproximativ 4 din 5 români cred că
„Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de știință”, şi 2 din 3 români cred că
biserica nu greșește niciodată în ceea ce spune.
• Cu cât credința religioasă este mai puternic structurată în jurul unor entități
supranaturale, şi cu cât practicile religioase sunt mai frecvente, cu atât este mai mare
probabilitatea ca stocul individual de cunoaștere științifică să fie mai sărac.

• Cei care au un nivel crescut al structurării credinţei religioase în jurul unei ontologii
supranaturale au în mai mare măsură atitudini defavorabile faţă de ştiinţă. Acelaşi
lucru este valabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel
ridicat de educaţie școlară şi un grad înalt de cunoaştere ştiinţifică generează o
atitudine mai favorabilă faţă de cunoaşterea ştiinţifică.
Stocul cunoașterii
Stocul cunoașterii / PIB
Stocul cunoașterii - Metoda
experimentală – înțelegere
Superstiții vs credință
”Norocul”
Superstiții
Credința
Credința
Credința - dinamica
Rugăciune
Stocul cunoașterii vs ”credință”
Religie vs știință
Beneficiile științei
Beneficiile științei
Beneficiile științei
Beneficiile științei