Sunteți pe pagina 1din 35

Studenta:Ciobotariu Aurelia,Seria B,Grupa 720,An II Universitate:Romano-Americana,Fac De Drept Disciplina:Criminologie ; Tema:PROSTITUTIA; Profesori Coordonatori:Asist. Univ. Doc.Gament-Antoniu Niculae Prof. Univ.

Dr. Florin Sandu

-BUCURESTI 2011-

CUPRINS:

Prostitutia-Introducere; Prostitutia-scurt istoric; Prostitutia-un rau necesar? Cu prostitutia prin Europa(harta prostitutiei din Vechea Europa pana in prezent); Analiza temei din punct de vedere criminologic; Dispozitiile Codului Penal cu privirea la infractiunea de prostitutie; ROMANIA-campioana mondiala la prostitutie; Legalizarea-pro sau contra?; Exemple si alte completari;

Prostituia-Introducere
Prostituia este un pcat care const n exercitarea de activiti sexuale contra cost. Ea este o form particular a pcatului curviei sau preacurviei, att pentru prostituat ct i pentru client, fiind astfel o form de desfrnare.

Numr
n lume se estimeaz c sunt 40 milioane de prostituate. Se estimeaz c peste 2.5 milioane de persoane sunt traficate n scopuri sexuale n momentul de fa. 2 din 3 victime ale traficului sexual sunt luate din Europa de Est.

Frecvena
Studiile au demonstrat c 1 din 10 brbai din lume au pltit prostituate.

Periculozitate
Prostituia este cea mai periculoas ocupaie n America, unde sunt omorte 204 prostituate la 100 000 de locuitori.

Atitudinea autoritilor fa de prostituie


n marea majoritate a rilor de pe glob prostituia este ilegal (n cea mai mare parte a Asiei, Europei, Africii i n Statele Unite (cu o infim excepie- o parte din statul Nevada) i n dou ri din America de Sud (Surinam, Guyana) n alte ri ea este legal ns bordelurile, intermedierea sunt interzise iar prostituia nu este reglementat. Europa-Regatul Unit al Marii Britanii, Frana, Spania, Portugalia, Italia, Finlanda, Estonia, Danemarca, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria; Africa-Mali, Burkina Faso, Liberia, Republica Centrafrican, Congo, Etiopia, Zambia, Mozambic, Malawi, Angola i Madagascar; America de Nord- Canada America de Sud-Brazilia, Argentina, Chile, Asia- Banglade, Hong Cong, India, Israel, Liban, Myanmar, Singapore Australia- o parte n 22 de ri prostituia este legalizat i reglementat prin lege.

Europa-Olanda, Germania, Austria, Elveia, Grecia, Turcia, Ungaria, Letonia. Africa- Senegal i Coasta de Filde 1 America de Nord-Mexic America de Sud-Venezuela,Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Chile, Uruguay, Paraguay, Australia-unele comitate ale Australiei, Noua Zeeland.

Motive
Motive pentru care brbaii pltesc pentru sex : 1. 2. 3. 4. Satisfacerea imediat a unei nevoi sexuale Experimentarea i punerea n practic a unor fetiuri rasiale sau sexuale. Nesatisfacerea sexual n relaia curent. Industria sexului este imens n Thailanda (35 miliarde) i Japonia (27 miliarde) fa de celelalte ri, precum Olanda (1 miliard) sau Marea Britanie (1 miliard).n China, 1 din 4 merg la prostituate. i 1 din 5 coreeni au pltit ntr-o lun de mai mult de 4 ori pentru serviciile unei prostituate.

Romnia
n anul 2003 OMS estima un numr ntre 23.000 i 47.000, femei i brbai, care practic sexul comercial n Romnia. Cercetarea realizat de Preda i colab. (2009b) referitoare la situaia prostituatelor n Romnia, pe un eantion de 300 de persoane din Bucureti, Constana i Timioara arat urmtoarele caracteristici ale practicantelor de sex comercial: 46% au fcut sex nainte de 15 ani 16% au fcut sex comercial nainte de 15 ani 96% au fcut sex nainte de 18 ani 78 % au fcut sex comercial nainte de 18 ani Numrul mediu al partenerilor comerciali n ultima lun este de 40, 4 50 % au fost forate cel puin o dat s fac sex Persoanele care s-au declarat de etnie rom sunt n procent de 27% 59% triesc singure, 37% n concubinaj iar 3% sunt cstorite 38% au coala primar complet iar 3% au liceul complet
1

http://ro.orthodoxwiki.org/Prostitu%C5%A3ia

64% au carte de identitate i doar 70% certificat de natere 21% sunt i consumatoare de droguri injectabile 17% declar c au avut n ultimul an boli cu transmitere sexual 85% au apelat cel puin o dat la avort 94% declar c au utilizat prezervativul la ultimul contact sexual cu partenerii comerciali Majoritatea nu au utilizat prezervativul la ultimul contact sexual cu partenerii stabili 99% au fcut cel puin o dat sex normal/vaginal 24% au fcut cel puin o dat sex anal 96% au fcut cel puin o dat sex comercial oral Sursa: Preda i colab., 2009b. Cercetarea mai sus menionat arat faptul c un procent semnificativ de femei care practic sexul comercial (62%) au experimentat cel puin o sarcin (o sarcin - 35%, dou sarcini 29%, trei sarcini - 20%, patru sarcini - 9%, cinci sarcini i peste - 7%). Aceeai cercetare arat c majoritatea prostituatelor (75%) au un copil, 20% - 2 copii, 4% - 3 copii i peste. O parte a lor au nceput s practice sexul comercial dup naterea copiilor, iar altele au nscut copiii practicnd acest tip de servicii sexuale chiar i n perioada graviditii, avnd sau nu un partener stabil (so, iubit) care consimte ca partenera s practice servicii sexuale comerciale. Nu toate sarcinile au fost pstrate. Un procent 85% dintre femeile care practic sexul comercial au apelat cel puin o dat la avort ceea ce reprezint o situaie mai mult dect ngrijortoare innd cont de faptul c doar 17% dintre acestea au nregistrat un avort spontan. Urmtoarele procente referitoare la numrul avorturilor realizate sunt relevante: 44% - un singur avort, 29% - dou avorturi, 17% - trei avorturi, 5% - patru avorturi, 5% - cinci avorturi i peste.

Prostitutia-scurt istoric
Sexualitatea umana in general si cea devianta in special reprezinta o tematica fascinanta, care angajeaza deopotriva judecati morale si evaluari stiintifice. Orice discutie in acest domeniu implica referiri la moralitate, moravuri, traditii si obiceiuri apartinand unei societati. Astfel sexualitatea nu este numai o problema de biologie umana, ci o problematica cu continut social si cultural, care intra in aria de preocupari a sociologilor, psihologilor, psihiatrilor, antropologilor, istoricilor si juristilor. O lunga perioada de timp problemele legate de sexualitatea umana au fost supuse prejudecatilor conform carora orice discutie despre sex era calificata ca fiind imorala, indecenta sau opusa conventiilor lumii sociale. Aceste prejudecati corespundeau de fapt unui gen de "castrare intelectuala" aflata in concordanta cu spiritul lumii burgheze. O mare parte din ele transpar si astazi in atitudinile unor categorii de public pentru care sexualitatea reprezinta o problema prea intima si prea "secreta" pentru a fi un subiect de interes colectiv. Bineinteles, multe din prejudecatile de altadata au fost inlaturate o data cu larga raspandire a mesajelor mass-media cu privire la sex si cu amplificarea preocuparilor in domeniul educatiei sexuale. Spre deosebire de sexualitatea pur biologica caracteristica regnului animal, sexualitatea umana este marcata de influenta factorilor sociali si culturali, de presiunile exercitate de normele si valorile sociale, care controleaza impulsurile strict biologice si le canalizeaza spre cai dezirabile din punct de vedere social. Viata sexuala a omului este mai putin o functie a unor necesitati biologice pure si mai mult o expresie a conduitelor si atitudinilor modelate de societate. Data fiind diversitatea si variabilitatea culturala nu se poate spune ca exista un singur model cultural al sexualitatii umane in functie de care sa se poata judeca "abaterile" sau formele de "devianta", ci exista o pluralitate de modele in raport cu care devianta sexuala devine o notiune relativa, astfel ca ceea ce intr-o anumita societate poarta eticheta de deviant, in alte societati sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal.Chiar si in cadrul aceleiasi societati exista forme variabile de sexualitate si grade diferite de toleranta fata de abaterile de la modelul evaluat ca fiind socialmente dezirabil. Viata sexuala se imbina cu intreaga istorie si evolutie umana. In tot cursul istoriei umanitatii sexualitatea s-a aflat intr-o stransa legatura cu magia, religia si traditiile legate de cultul sacrului. Marile zeite asiatice erau divinitati ale rodniciei si fertilitatii, slujite atat de fecioare, cat si de curtezane. Orice femeie trebuia sa petreaca cel putin o noapte in templul zeitei babiloniene Myllita practicand orgia cu caracter sacru. La una din populatiile africane nuntile si nasterile gemenilor se sarbatoreau prin orgii. In Prusia orientala exista obiceiul ca o femeie goala sa mearga pe camp si sa semene mazarea. In Finlanda, semintele erau aduse la camp in camasa menstruala, in pantoful unei prostituate sau in ciorapul unui bastard pentru ca, prin contactul cu obiecte purtate de persoane erotizate, ele sa-si sporeasca rodnicia. In unele ritualuri indiene, boabele de orez intruchipau sperma fecundatoare. In China cu multa vreme in urma tinerii si tinerele intretineau in timpul primaverii raporturi sexuale direct pe pamantul

gol avand convingerea ca actul lor favorizeaza germinatia. In Romania "paparudele" (femei 2 nude) se cufundau in apa pentru a inlatura seceta. In Evul Mediu sexualitatea a fost influentata in mare masura de dogmele religioase ale Bisericii catolice. Astfel erau condamnate placerea erotica si relatiile sexuale, acordand o inalta pretuire virginitatii, castitatii si celibatului. Singura justificare a sexualitatii o reprezenta procrearea, sexualitatea ca atare fiind considerata o dorinta carnala cu caracter animalic, care impiedica mantuirea sufletului.Reglementarile cu privire la sexualitate elaborate de biserica crestina au modelat in cea mai mare masura convingerile si normele extistente in societatile moderne ori contemporane. Ideile cu privire la pacat si rusine in materie de sex, opinia larga raspandita ca sexualitatea are un caracter privat, sacru, motiv pentru care viata intima a indivizilor trebuie ascunsa indiscretiei publice, reglementarile si normele cu privire la moralitatea comportamentului sexual nu sunt altceva decat preluari ale vechilor argumente religioase care considerau problema sexualitatii un rezult si o sursa a "raului", a pacatului, a elementelor impure. Spre deosebire de alte societati, in care sexualitatea era considerata o sursa de regenerare, in societatea occidentala ea era asociata cu pacatul si viciul. In Evul Mediu teologii considerau ca orice alta pozitie in afara celei permise (barbatul deasupra, iar femeia dedesubt) semnifica o "lucrare a Satanei". In pofida acestor reglementari severe, sexualitatea era larg raspandita si practicata chiar de preoti, chiar in formele ei cele mai deviante. Manastirile erau adevarate "case de pierzanie" deseori, unde se practicau cele mai perverse acte sexuale. Dintre toate ariile de devianta sexuala, prostitutia a captat cel mai mult atentia si interesul profesional al sociologilor. Un asemenea subiect pare justificat din mai multe ratiuni. In primul rand, prostitutia este o profesie, "cea mai veche din lume", o ocupatie la fel ca oricare alta, caracterizata de metode, tehnici, stiluri de viata si strategii de lucru, grupuri profesionale, forme de specializare, norme si valori distincte. In al doilea rand, prostitutia, institutionalizata sau neinstitutionalizata reprezinta o problema sociala importanta cu aspecte morale, juridice, religioase, medicale, economice si culturale. In al treilea rand prostitutia este unul din cele mai bune exemple pentru analiza evolutiei in timp a definitiilor in materie de "devianta sexuala", orice conduita etichetata ca fiind devianta avand un caracter relativ pentru ca depinde de norme si traditii. Unii sociologi considera ca prostitutia exercita o serie de functii benefice pentru socializarea sexualitatii in directii dezirabile, dar altii o apreciaza ca pe o problema sociala pentru ca implica imoralitatea (sexualitatea de tip comercial), exploatarea corpului femeii in beneficiul barbatului, asocierea ei cu alte activitati ilegitime (infractiunea, traficul de droguri) si raspandirea de boli venerice si a bolii SIDA. 2. Definitii ale prostitutiei In limba latina verbul "prostituo" desemna actul de expunere publica pentru si inainte de vanzare. Termenul avea doua semnificatii principale: a oferi (a se oferi) si a sacrifica (a se sacrifica). Plecand de la acest sens etimologic, majoritatea definitiilor vizeaza aspectul comercial al traficarii trupului. Definitia juridica se refera la fapta reprobabila a unei persoane care practica relatii sexuale in scopul de a-si asigura diferite avantaje materiale. Codul Penal roman califica prin articolul 328 prostitutia ca un tip de infractiune care consta in "Fapta persoanei care isi procura
2

http://www.viata.4t.com/shopping_page.html

mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane" fapta pedepsita inainte de 1993 cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani, iar dupa aceasta data se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Dar in toate tarile definitiile prostitutiei din codurile juridice lasa sa se intrevada faptul ca aceasta conduita sexuala este vazuta mai mult ca o violare a moralitatii publice si nu ca o infractiune propriu-zisa. De aceea sociologii si criminologii occidentali o incadreaza in asa-zisele "crime fara victime". Pe de alta parte prostitutia pare pentru majoritatea legislatiilor un delict exclusiv feminin, desi ar trebui incriminate in egala masura actele de prostitutie comise de barbati (prostitutia masculina) si copii (prostitutia juvenila). Prostitutia masculina pare mai putin vizibila dar oricum exista. Dar pentru ca societatea contemporana este caracterizata de preeminenta valorilor "culturii masculine" si in care pozitiile de putere sunt acaparate de barbati, actele cu caracter imoral comise de femei sunt mult mai expuse oprobriului public si mult mai sanctionate decat cele savarsite de barbati. Astfel barbatii domina femeile in relatiile sexuale, economice si familiale, considerandu-le ca o forma de proprietate sexuala ce trebuie interzisa altor barbati. Ei considera imoralitatea femeii mult mai culpabila si mai respingatoare decat cea care caracterizeaza barbatul. De altfel, nu prostitutia ca atare este cea condamnata, ci femeia care este prostituata. Asta explica de ce prostitutia masculina in beneficiul femeilor este relativ mai rara. Barbatii care se prostitueaza nu sunt condamnati atat pentru caracterul imoral al acestui act, cat pentru faptul ca isi asuma un rol preponderent feminin. Cea mai simpla definitie a prostitutiei o considera o forma de utilizare a stimularii sexuale pentru a atinge scopuri nonsexuale. Alte definitii pun accentul atat pe caracterul promiscuu al relatiei sexuale intretinute de cu prostituatele, cat si pe finalitatea economica a activitatii intreprinse de acestea. O astfel de definitie este urmatoarea: prostitutia este o relatie intre o femeie devalorizata din punct de vedere social si un client respectabil, desfasurata intr-un aranjament economic destinat activitatii sexuale. Ca si in cazul altor profesii din economiile de tip capitalist, prostitutia implica forta de munca a carei activitate are ca scop principal lupta pentru existenta. Angajarea in relatii sexuale, la fel ca vanzarea de masini uzate, este o tranzactie comerciala. Femeile, la fel ca masinile, sunt tratate ca marfuri sau obiecte de vanzare, conform eticii societatii capitaliste. Unii autori chiar le denumesc pe prostituate "lucratoare in industria sexului" (in engleza: sexworkers). O definitie clasica a fost elaborata de Geoffrey May care a caracterizat prostitutia prin urmatoarele trei componente: plata primita in schimbul relatiei sexuale (poate consta in bani, diferite daruri sau distractii) promiscuitatea sau caracterul imoral al acestei relatii sexuale, asumata in mod voluntar indiferenta emotionala. O definitie mai completa si mai relevanta a dat-o Jennifer James, numind prostitutia un schimb sexual in care recompensa include patru factori principali: banii (acestia trebuie considerati ca o forma de schimb pur comercial si neemotional) numarul (mare) de parteneri sexuali gradul de cunoastere a acestor parteneri gradul de rafinament implicat in relatia sexuala. Al doilea si al treilea factor diferentiaza aspectul moral al prostituarii de cel legal, pentru ca o femeie care are prea multi parteneri de sex este etichetata ca fiind o persoana imorala, in timp

ce femeia care are prea multi parteneri, dar nu-i cunoaste dinainte, este definita ca fiind o prostituata. Ultimul factor, ce se refera la gradul de rafinament al femeii, exprima faptul ca femeia in cauza nu este prostituata daca foloseste strategii de "prostitutie invizibila". Aceasta forma de prostitutie este mai putin expusa oprobriului public, fata de cea agresiva cu caracter clasic, practicata la marginea strazii si caracterizata de o subcultura distincta (haine tipatoare si fara gust, limbaj ostentativ, obscen sau argotic, gesturi indecente etc.) Exista multe forme de prostitutie deghizata, chiar forme respectabile, pentru ca aceasta ocupatie sa raspunda cat mai adecvat exigentelor impuse de societate. Localurile de lux sau barurile de noapte angajeaza deseori "animatoare" (in Occident "B girls") care tin companie clientilor stimulandu-i sa consume cat mai multa bautura si primind un anumit procent pentru fiecare sticla comandata. Ele sunt un fel de semiprostituate pentru ca pe de-o parte ele stimuleaza erotic clientii, iar pe de alta parte nu sunt obligate si uneori chiar li se interzice sa aiba relatii sexuale cu clientii. Si in alte profesii (balerine, dansatoare, cantarete etc.) granita dintre respectabilitate si prostitutie este foarte labila. Deci, prostitutia feminina poate fi adesea disimulata in forme foarte subtile si rafinate. In ultima perioada, datorita raspandirii consumului de droguri in randul prostituatelor din Occident, prostitutia este definita si ca o forma de oferta sexuala in schimbul banilor sau drogurilor. 3. Atitudinile vis-a-vis de prostitutie de-a lungul timpului In diverse societati traditionale prostitutia nu numai ca nu era condamnata dar constituia o parte integranta a modului lor de viata, a riturilor si ceremoniilor religioase. Vechii locuitori ai bazinului Mediteranei, Africa de Vest si India de Sud o considerau chiar o practica sacra, dedicata slavei zeilor. Prima forma de prostitutie organizata din istorie este "prostitutia de templu" practicata in locurile de rugaciune, ca o jertfa adusa zeitatilor. O alta forma de prostitutie consemnata de istorie a fost "prostitutia ospitaliera" care consta in oferirea o data cu gazduirea trupul sotiei sau al fiicei, practica raspandita la unele popoare arhaice si ulterior la eschimosi. Se mai poate adauga si "prostitutia cu caracter politic" amintita pentru prima data in celebra legenda a lui Samson si Dalila. 3.1. Prostitutia in Grecia antica In Grecia antica, caracterizata de lipsa egalitatii intre sexe, singurele femei care erau tratate ca fiind egalele barbatilor erau prostituatele. Prostitutia era acceptata ca un fapt "normal", ca o forma de negot "cinstit". Prostitutia era organizata intr-un sistem "stratificat" de la cele mai de jos prostituate care isi practicau meseria in beneficiul tuturor cetatenilor, in lupanare (plasate frecvent in apropierea docurilor si pietelor publice erau deschise tuturor celor care puteau plati tarifurile solicitate, relativ modice), taverne sau pe strazi, pana la vestitele curtezane numite hetaire, care aveau o educatie aleasa si erau destinate barbatilor din paturile alese (generali, politicieni, artisti). Prostituatele de strada isi gravau adeseori pe talpa pantofului mesajul "urmeaza-ma" care ramanea imprimat in sol. Atitudinea oficiala fata de institutia prostitutiei era vizibila prin numeroasele temple si statui dedicate zeitei Afrodita Pandemos (patroana prostituatelor) diferita de Afrodita Urania (patroana dragostei si afectiunii). Hetairele erau deosebit de apreciate si aveau o mare influenta asupra deciziilor conducatorilor. Acestia considera calitatile hetairelor ca o favoare oferita de zei, dedicandu-le versuri si ridicand in cinstea lor statui, adeseori din aur masiv. 3.2. Prostitutia in Roma antica In Roma antica prostitutia era de asemenea acceptata, dar romanii o priveau ca pe un "rau

necesar". Prostitutia era tolerata dar desconsiderata ca profesie iar prostituatele erau acceptate numai pentru raporturi sexuale, nu si pentru compania spirituala a barbatilor cum erau hetairele in Grecia antica. De aceea nici un senator nu avea permisia sa se casatoreasca cu o prostituata sau cu fiica unei prostituate. Pentru a putea fi deosebite de celelalte femei respectabile, prostituatele trebuiau sa poarte o toga scurta si o mitra asemanatoare unei bonete. In perioada republicii romane legile interziceau barbatilor casatoriti sa intretina alte relatii sexuale decat cele din cadrul casatoriei. Dar aceasta era numai o obligatie formala pentru ca multi barbati recurgeau la serviciile prostituatelor. Adolescentii mai ales se initiau precoce in tainele sexualitatii prin intermediul prostituatelor. Existau mai multe categorii de prostituate: cele de rand (isi recrutau clientii din strada, nu erau inregistrate oficial iar tariful practicat era mai mic), cele care lucrau in lupanare (recrutate din randul sclavelor de alta nationalitate, erau inregistrate oficial si plateau o taxa pentru a primi o autorizatie speciala de a-si practica meseria), cele cu statut ambiguu care lucrau in hanuri, brutari si bai publice si curtezanele (cele mai educate si instruite care tineau companie oficialilor, poetilor, scriitorilor si erau idealizate in versuri). O data cu epoca imperiala prostitutia a devenit la Roma un adevarat dezmat public, astfel ca in timpul floraliilor (denumite astfel dupa numele unei curtezane, Flora, careia i se atribuiau 20.000 de legaturi remunerate), curtezanele deghizate in zeite se dezgoleau in aclamatiile multimii, dansau, sareau si luptau in ritmul muzicii, dansurile lor devenind mai lascive si mai voluptoase in timp ce tinerii se napusteau in arena si se produceau scene de prostitutie publica. In Roma antica insa prostitutia era practicata si de barbati, sclavi sau eunuci, ale caror servicii erau utilizate de matroane sau de alti barbati. Exista si prostitutie juvenila practicata mai ales in baile publice. La evrei prostitutia era interzisa femeilor din cultul mozaic, dar era tolerata cand era practicata de femeile de alta nationalitate. In perioada biblica in comunitatile evreiesti nu existau bordeluri, prostitutia desfasurandu-se in strada sau locuri publice. Desi era interzisa, in vechiul Israel prostitutia era frecvent practicata si cantecele populare omagiau farmecele prostituatelor. Vechile Scripturi descriau diferitele siretlicuri ale prostituatelor si pericolul de a face afaceri cu ele. Evangheliile condamnau prostitutia si relatiile sexuale in afara casatoriei, fiind calificata drept curvie si preacurvie. Atitudinea lui Iisus Cristos fata de prostitutie pare totusi neobisnuita fata de conceptiile vechiilor evrei aratand o atitudine toleranta fata de prostitutie. 3.3. Prostitutia in Evul Mediu In Evul Mediu prostitutia a fost considerata conform credintelor religioase un "pacat" dar a fost practicata pe scara larga. Odata cu amplificarea migratiilor si cu cresterea populatiei din cadrul oraselor Europei, in sec. XII prostitutia a capatat o mare raspandire, determinand o serie de masuri din partea autoritatilor. Nici macar in perioada primei cruciade cavalerii nu se dispensau de serviciile prostituatelor, acestea insotindu-i chiar pe campurile de lupta. In aceeasi perioada literatura evlavioasa si-a propus ca scop principal "salvarea" prostituatelor de "pacatul carnii" conform cultului Sfintei Maria Magdalena. In sec. XIV prostitutia a inceput sa fie considerata ca un gen de "concubinaj" sanctionat de autoritatile regale si ecleziastice. Masurile vizau in special casele de toleranta, pe patronii acestora si pe proxeneti. Unele orase din Italia au elaborat decrete speciale de expulzare a prostituatelor. La Paris supravegherea prostitutiei a fost incredintata unui oficial al regelui. Au aparut si stabilirea obligatiei prostituatelor de a imbraca haine de diferite culori. In Germania fiecare oras avea culoarea lui distinctiva pentru prostituate (de exemplu la Augsburg verde, la Leipzig galben si la Zurich rosu). In aceeasi perioada au aparut primele explicatii ale cauzelor prostitutiei: saracia, lacomia femeii, desfranarea ei, influenta astrelor asupra nasterii etc. Secolul XV pare sa fi fost perioada de culme a prostitutiei cu caracter public, tolerata si chiar incurajata de autoritati. Prostitutia a devenit astfel o "institutie de utilitate publica". La Ventia existau chiar liste publice cu adresele prostituatelor si tarifele lor, iar la Dijon, localitate cu numai 2500 de

10

locuitori existau un bordel public si optsprezece bordeluri private. Prostituatele erau impartite ierahic astfel: prostituatele care locuiau si isi practicau meseria in case de toleranta municipale (aveau statutul cel mai inalt si erau cel mai protejate, beneficiind de drepturi) prostituatele plasate in bai publice cu caracter privat prostituatele din casele de toleranta din sud, patronate de "madame" unde se refugiau de obicei profesionistele varstnice prostituatele de strada, dependente deseori de un proxenet cu rolul de protector, om de afaceri, iubit si parazit. Restrictiile erau putine si vizau mai degraba segregarea prostituatelor de fetele si femeile respectabile decat eradicarea prostitutiei. Existau ordonante speciale care stabileau zonele unde prostituatele puteau locui sau munci, obligatia de a purta diferite semne distinctive, de a nu fi prezente in public in anumite sezoane, de anu practica alte forme de comert, restrangerea clientelei (evreii, barbatii casatoriti si tinerii sub paisprezece ani aveau accesul interzis la bordeluri). Legea era insa prea putin severa. "Represiunea sexuala" a inceput la sfarsitul Evului Mediu si a continuat in Epoca moderna. In sec. XVII prostitutia era considerata o practica complet "vicioasa" atat pentru prostituata cat si pentru clientul sau. Astfel, prostitutia a devenit o meserie stigmatizata si apreciata ca o "rusine" pentru societate. Principala revolutie sociala si politica a Occidentului modern a reprezentat-o de fapt represiunea sexualitatii ilegitime si geneza unei noi morale sexuale asezate sub semnul respectabilitatii burgheze. Orice relatie sexuala in afara uniunii monogamice era considerata impura si sanctionata. In sec. XVII-XVIII virginitatea a fost declarata valoare sacra si pana si relatiile sexuale lipsite de finalitate procreativa erau apreciate ca prostitutie. In Franta autoritatile regale au intreprins actiuni speciale de internare a prostituatelor in noile spitale, la un loc cu libertinii, nebunii si saracii. Toate aceste masuri nu au putut pune capat prostitutiei, ci au determinat continuarea ei in diferite forme. Noul rol social atribuit prostituatelor in aceasta perioada pare legat de reorganizarea rolurilor barbatului si femeii, opinia publica nemaiimpartasind credinta ca toate femeile sunt potential fiinte destrabalate sau ca prostituatele ajung sa exercite aceasta meserie datorita tendintelor vicioase si desfranate. Un dictionar englez din sec. XVIII definea prostituata ca fiind o femeie care vorbeste ilegal cu barbatii, fiind "adultera", "concubina" sau, in cel mai rau caz, o "stricata" care primeste bani de la barbati. Noul tip de prostituata era o fata saraca, obligata sa se angajeze slujnica in casa unor oameni bogati, unde este sedusa de stapan si ramane insarcinata. Ca urmare este nevoita sa paraseasca societatea conventionala si sa angajeze in lumea prostitutiei pe care o va parasi daca va reusi sa gaseasca un barbat care sa treaca peste prejudecati si sa-i redea respectabilitatea. . Reglementarea prostitutiei in perioada contemporana Reglementarile juridice contemporane in domeniul prostitutiei feminine par mai rigidie si mai inflexibile decat acelea din Evul Mediu. Daca pana in sec. XV autoritatile priveau prostitutia ca pe "un rau necesar", util pentru societate care trebuie tolerat pentru a nu genera alte conduite mult mai grave, autoritatile perioadei contemporane interzic complet, in unele tari, prostitutia. De exemplu in SUA, cu exceptia Nevadei, prostitutia feminina este interzisa, iar patronii de bordeluri, prostituatele, proxenetii si chiar clientii sunt sanctionati. Totusi estimarile arata ca numarul total de prostituate din SUA se situeaza la circa 250.000-500.000.

11

In anul 1945 acest numar se ridica la 1.200.000 fapt explicabil prin privatiunile determinate 3 de perioada razboiului. In Nevada, in anii '80 prostitutia era legala in aproape toate districtele statului, existand 40 de bordeluri cu statut legal care aduceau venituri anuale de 3-5 milioane de dolari. Aceste bordeluri sunt localizate in rulote speciale vopsite in culori roz sau violet cu nume sugestive ca "Miss Kity", "Mustang Ranch" sau "Pink Pussycat" (termeni care in limba engleza desemneaza organul genital feminin). In 27 din statele americane prostitutia nu este interzisa, neexistand nici o categorie juridica distincta iar prostituatele sunt sanctionate numai pentru vagabondaj, cu inchisoare de la 6 luni la 1 an. In alte tari ca Franta, Italia, Spania, Germania, Olanda, Danemarca, Mexic si America de Sud prostitutia este acceptata cu conditia sa fie practicata in arii special desemnate iar profesionistele sa plateasca impozit. In Australia ea este o ocupatie legala, dar exista reglementari speciale care incrimineaza anumite forme de prostitutie: interzicerea bordelurilor, a acostarii, a vagabondajului in locuri de interes public, comportamentul indecent etc. Acceptata este si in unele tari asiatice ca Japonia si Cambodgea. In Thailanda ea este interzisa dar in aceasta tara exista peste un milion de prostituate. In Japonia desi exista restrictii prostitutia este raspandita iar pana acum cateva decenii existau trei categorii de femei situate in afara femeilor respectabile: joro (lucrau in bordeluri), jogoku (neautorizate - pe strazi sau in baile publice) si gheise (cu statut similar hetairelor din Grecia antica, instruite special ca dansatoare si cantarete pentru a tine companie clientilor ceainariilor; acestea nu erau prostituate ci femei maritate sau concubine). In general legislatiile existente se impart in trei categorii: sisteme juridice prohibitioniste care interzic practicarea prostitutiei si sanctioneaza prostituatele si proxenetii (in Japonia, China, Thailanda, unele foste tari comuniste, Romania) sisteme juridice reglementariste care supun prostitutia unor reguli stricte de exercitare (Australia, Germania, Olanda, Nevada, Alaska, Elvetia) sisteme juridice abolitioniste care refuza sa recunoasca prostitutiei un statut legal sanctionand prostituatele, proxenetismul si racolarea clientilor Dar prostitutia exista independent de caracterul acestor reglementari, chiar si in tarile cu legislatii prohibitioniste. Abolitionismul ca tip de sistem juridic a dat nastere in diferite tari miscarilor abolitioniste care se ridica impotriva oricaror masuri juridice care permit comercializarea sexualitatii, ceea ce ar insemna, dupa parerea lor, o grava atingere adusa drepturilor omului. Pentru aceste miscari cu caracter feminist, unite sub egida Federatiei Abolitioniste Internationale (prezenta in Bucuresti, in aprilie 1994) orice reglementare a prostitutiei este imorala si lipsita de eficacitate. Astfel, pentru ei orice forma de prostitutie este doar o forma degradanta de sclavie a femeii. Alaturi de prostitutia feminina, prostitutia juvenila este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta societatile contemporane. In unele tari (Thailanda, Filipine, Coreea de Sud, Taiwan si Vietnam) prostitutia juvenila este foarte raspandita, alaturi de cea feminina, sub forma "turismului sexual" care permite pedofililor din alte tari sa efectueze calatorii "de placere" in Asia, pentru a gasi parteneri de sex aflati la varsta minoratului. Sex-voiajele (sextours) spre Asia sunt organizate de diferite agentii care include in pret un partener de sex (adeseori un copil). Fostele tari comuniste, printre care si Romania, au devenit o alta piata de exploatare sexuala a copiilor. Extinderea retelelor informatice a deschis noi cai pentru difuzarea, prin intermediul computerelor, a pornografiei juvenile. Factorul principal care pare sa explice acest proces de prostituare si exploatare sexuala a copiilor pare sa il reprezinte conceptia eronata a mai multor pedofili, care considera ca minorii sau tinerii sunt mai putin
3

Prostitutia-intre ignorare si mistificare,Autor:Elena Macavei,Ed. Antet,2005

12

predispusi sa contacteze SIDA decat adultii. Intr-o societate pluralista si democratica nu se poate ignora nici una dintre cereri. Aceasta determina de fapt si continutul ambiguu si contradictoriu al mai multor sisteme juridice contemporane in materie de prostitutie si statutul incert al prostituatelor.

Prostituia - un "ru necesar" pentru societate? Prostitutia in Romnia


In Romnia, prostitutia este cunoscuta de multa vreme desi, ca urmare a influentelor orientale, in vechile hotare ale teritoriilor romanesti femeia avea, cu putine exceptii, o lipsa de libertate totala, fiind supusa complet dominatiei exercitate de parinti sau de sot. In pofida acestei atitudini traditionale fata de femeie, in Evul Mediu prostitutia era raspandita atat in Moldova cat si in Tara Romneasca, asa cum consemneaza diferitele marturii ale unor calatori straini si vechile cronici. In vremea lui Voda Caragea, la Bucuresti, numarul de prostituate, denumite kiramale si talanite, era atat de mare incat i s-a sugerat domnitorului sa impuna taxe speciale pe comertul practicat de ele, ceea ce i-a adus, se pare, venituri insemnate. O data cu raspandirea prostitutiei au capatat o larga raspandire si bolile, din care sifilisul a avut efecte devastatoare, fapt remarcat si de medicii romani in perioada de dezvoltare a igienei si medicinei publice. Prostitutia de tip institutionalizat, sub forma caselor de toleranta, a cunoscut o mare inflorire, mai ales in perioada interbelica, "emblema" ei reprezentand-o celebra "Cruce de Piatra" din cartierul Dudesti, segregata de alte zone ale Bucurestiului prin traditionalul "felinar rosu". In cadrul ei lucrau "tarfele cu condicuta", inregistrate legal la politie si examinate periodic medical. Incaperile erau sordide, iar conditiile igienice dintre cele mai proaste. Totusi, o mare parte din bucurestenii varstnici isi amintesc si astazi cu "nostalgie" de acest loc, in care au avut pentru prima data o legatura sexuala cu o femeie, care i-a initiat in primele taine ale erotismului. Alaturi de prostitutia tolerata de stat, prostitutia de strada, ocazionala sau sistematica si fara autorizatie era extrem de raspandita in capitala si in alte orase ale tarii. Regimul comunist, prin rigorile sale impuse de "morala de tip nou", a pus capat prostitutiei legalizate, dar n-a putut impiedica practicarea ei. Date fiind privatiunile materiale si tentatiile oferite de aceasta profesie, numeroase tinere practicau prostitutia cu strainii, in restaurante, baruri si hoteluri de lux, vazand in turistii straini pe singurii barbati capabili sa le ofere castiguri si avantaje materiale substantiale, eventual o oferta de casatorie. Alteori chiar organele de represiune stimulau prostitutia, utilizand-o in scopuri politice, cooperand cu profesionistele pentru a obtine informatii despre straini.4
4

http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=1053; Cod Penal,Cod Procedura;

13

Dupa decembrie 1989, prostitutia a iesit din relativul ei anonimat si din semiclandestinitatea ei, pentru a cunoaste o alrga expansiune. Dincolo de propria optiune a unor prostituate exersate sau ocazionale de a practica aceasta ocupatie in Turcia sau alte tari, a aparut o adevarata "industrie a sexului" circumscrisa, in majoritatea cazurilor, retelei hoteliere romnesti. Prostitutia s-a practicat si se practica in marile unitati hoteliere situate in zone cu mare trafic turistic cum sunt: Constanta, Timisoara, Braila, Galati, Arad, Oradea, Baia Mare, Suceava, Brasov, Predeal si, bineinteles, Bucuresti, in principalele sale hoteluri sau stabilimente de distractie. Au patruns totodata in Romania retele internationale ale traficului de carne vie, care, sub emblema inofensiva a unor firme care cauta dansatoare, manechine sau alte lucratoare pentru strainatate, recruteaza prostituate pentru diferite tari (in special Turcia, Grecia, Italia, Franta si Germania). Multe tinere ajunse in strainatate prin intermediul acestor firme au constatat ca de fapt semnasera un contract pentru practicarea prostitutiei. Alteori prostitutia este patronata de asa-zisele agentii matrimoniale care nu sunt altceva decat locuri de intalnire intre parteneri de sex, a caror cunostinta este mediata de patron, care isi asuma rolul de proxenet. Multe dintre acestea publica la rubrica de anunturi ale ziarelor solicitari de prietenie sau companie provenite de la persoane din tara si din strainatate. Angajarea in prostitutie prin intermediul proxenetilor, persoane deosebit de intreprinzatoare, este una dintre caile principale prin care o tanara din Romania devine profesionista. In ce priveste caracteristicile principale ale prostituatelor din Romnia, conform cu informatiile date de organele de politie, majoritatea provin din familii dezorganizate, au mari deficiente de cultura si educatie si refuza sa munceasca in alte domenii de activitate legala. In cea mai mare parte provin din zone sarace economic, de exemplu din Moldova, care furnizeaza circa 40% din toate prostituatele identificate de politie. Unele lucreaza pe cont propriu, dar cele mai multe sunt exploatate de proxeneti, care au fost sau mai sunt: taximetristi, ghizi in domeniul turismului, cadre hoteliere, chelneri sau simpli pensionari care detin apartamente destinate sexului. Desi nu exista informatii precise cu privire la ierarhia prostituatelor, cele care activeaza in cadrul marilor hoteluri sau restaurante sunt mai stilate si mai bine educate. In afara acestui grup de prostituate exista cele care isi exercita meseria in propriile locuinte sau in locuinte puse special la dispozitie de proxeneti. O categorie aparte de prostituate pentru cazul Romniei o reprezinta cele care isi desfasoara activitatea in zonele de parcare, special amenajate de-a lungul unor sosele principale, pentru TIR-urile conduse de soferii straini, in special turci. O parte importanta dintre aceste parcari sunt dotate cu service-uri, baruri si alte facilitati, printre care si existenta unor prostituate, cum este de exemplu cazul zonei care leaga Ramnicu Valcea de statiunea Calimanesti. Prostitutia juvenila este de asemenea extrem de raspandita in Romnia, "copiii strazii" furnizand un veritabil "debuseu" atat pentru pedofilii romani, cat si pentru cei straini. Pe de alta parte, in traficul cu carne vie sunt inclusi si copiii. O serie de cazuri de adoptie din anii trecuti, in conditiile existentei unei legislatii deficitare, nu erau altceva decat forme disimulate de recrutare pentru prostitutie. Prostitutia este atat de raspandita in Romnia, incat pana si in legea invatamantului este prevazuta o reglementare speciala (art. 11) care interzice desfasurarea in scoli, camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura, baze si complexuri culturale a activitatilor care "incalca principiile fundamentale ale moralei primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului". Obiectivul articolului este prevenirea prostitutiei in mediul scolar.

14

In martie 1996 au fost adoptate modificari si completari ale legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea delictelor de prostitutie si proxenetism, separat de Codul Penal si Codul de Procedura, adoptate de Senat, dar respinse de Camera Deputatilor. Conform modificarilor mentionate, "atragerea de persoane, sub orice forma, savarsita in localuri, parcari, pe strazi sau in alte locuri publice, in vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea spre a obtine foloase materiale, precum si indemnul sau determinarea, in acelasi scop, a unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte".Completarile la legea mentionata se adauga celor aduse Codului Penal, care pedepsesc actul de prostituare cu privare de libertate de la 6 luni la 4 ani, o pedeapsa mai severa decat cea aplicata inainte de 1990. In pofida acestor masuri cu caracter legislativ si a actiunilor sporadice intreprinse de organele de politie, prostitutia are o mare extindere in Romnia, partial si datorita eficacitatii reduse a controlului in acest domeniu. Desi moralistii apreciaza ca prostitutia trebuie interzisa, trebuie precizat ca in Romania de astazi nu comercializarea sexualitatii ca atare reprezinta veritabila problema, ci toate celelalte probleme sociale asociate cu ea: violenta, agresiunea, exploatarea economica si sexuala a prostituatei si mai ales raspandirea bolilor asociate cu aceasta profesiune (sifilisul si SIDA). Intre 1992-1995 au fost inregistrate numai in Bucuresti 5800 de cazuri de sifilis contactat in urma unor relatii cu partenere de ocazie. Numai o singura prostituata in varsta de 22 ani, bolnava de sifilis si SIDA a reusit sa imbolnaveasca 156 de barbati ("Libertatea", 1996). Cauzele prostitutiei in Romania par sa contrazica ideile acelor sociologi din Occident care sustin ca acest fenomen nu este dependent de presiunile economice. Putinele cercetari facute in Romnia au permis identificarea urmatorilor factori care determina angajarea unor tinere in prostitutie: 1. somajul - in conditiile procesului de restructurare a unor intreprinderi sau santiere sau in cazul incetarii activitatii acestora numeroase tinere (mai ales muncitoarele necalificate si absolventele fostelor licee cu profil industrial) nu mai pot gasi de lucru in alta parte, alegand calea prostitutiei ca fiind unicul mijloc de subzistenta 2. nivelul scazut al salariilor si conditiile grele de munca - multe prostituate tinere au parinti batrani in intretinere si ele insele au o situatie familiala grea, fiind abandonate de soti, divortate, cu copii mici de crescut, deoarece si-au intemeiat familii foarte devreme, cand optiunea pentru casatorie a fost complet lipsita de discernamant 3. climatul educational deficitar - in familiile de unde provin ambii parinti sau numai unul din ei consuma excesiv alcool, conflictele si bataile sunt permanente, lipsa afectiunii parentale este o constanta. Afinitatea cu subculturi infractionale a parintilor determina episoade traumatice in care tanara poate fi implicata (viol, adesea comis chiar de tata sau de concubinul mamei, maltratare, abuz si alungarea de acasa). La acestea se adauga lipsa de supraveghere, abandonul scolar, intrarea intr-un anturaj favorabil prostitutiei (o prietena care sunt deja in acest domeniu) 4. proxenetii sau codosii - la indemnul acestora se face recrutarea in prostitutie. Acest factor stimuleaza si precipita procesul angajarii in prostitutie. Exista o mare varietate a modalitatilor de recrutare prin intermediul acestor persoane, de la indemnurile propriilor "iubiti" ai tinerelor pana la ademenirea exercitata de diferite persoane cu care acestea vin in contact (patronii unitatilor in care lucreaza, proprietarii camerelor inchiriate de ele sau chiar unele rude mai varstnice). Angajarea pe calea prostitutiei, in Romnia, este mediata de numerosi alti factori predispozanti printre care:

15

esecul familial personal (multe prostituate sunt divortate) angajarea in viata sexuala la varste foarte fragede (15 ani sau chiar mai devreme) agresare sexuala precedenta (violate in copilarie sau adolescenta) practicarea unor meserii cu "afinitate ocupationala" fata de cea de prostituata (chelnerite, cadre de deservire in unitati de alimentati publica) atractia exercitata de o mserie "interesanta", lipsita de rutina si dificultatile ocupatiei cotidiene, si care promite o serie de avantaje: venituri mari, posibilitati de distractie sporite, intalnirea unor oameni interesanti etc.

Concluzie: Cel putin pentru perioada de tranzitie, eradicarea sau ameliorarea prostitutiei in Romnia pare o utopie. Pentru a tine fenomenul sub control, acesta trebuie legalizat. Chiar daca, in acest fel, Romnia se va confrunta cu alte probleme, cel putin vor fi eliminate acelea care fac in prezent din profesia de prostituata o afacere extrem de sordida in interesul aproape exclusiv al proxenetilor si al celor care patroneaza exploatarea sexuala a tinerelor. O politica represiva in domeniul sexualitatii si a prostitutiei in special, nu a avut si nici nu poate sa aiba eficienta revendicata de moralistii si "aparatorii" imaginii Romniei in lume. Dimpotriva, ea va mentine prostitutia la cote si mai inalte si va agrava si mai mult problemele sociale si medicale cu care aceasta institutie este asociata in prezent.

Cu prostituia prin Europa


A fost odat ca niciodat. i va mai fi. A trecut prin metamorfoze repetate. Recunoscut, contestat, blamat, protejat. Vorbim, desigur, despre prostituie. Care ne preocup.

In 2003, statele UE aveau o viziune clar asupra vnzrii de sex


A fost odat ca niciodat. i va mai fi. A trecut prin metamorfoze repetate. Recunoscut, contestat, blamat, protejat. Vorbim, desigur, despre prostituie. Care ne preocup. Nu att pe noi, ca indivizi, ct pe Uniunea European in ansamblu, cu tentaculele ei grijulii care iau forma reglementrilor la nivel guvernamental. Iat deci o schi a lumii prostituiei europene, prin 2003... ALBA-NEAGRA. Bref, jumtate din rile europene au dat verde prostituiei, in vreme ce jumtatea cealalt o sancionez. In detaliu, treaba st dup cum urmeaz. La austrieci e legal s foloseti trupul tu sau pe-al al-tuia in scopuri profesionale, dac mergi sptmnal la medic, ca s nu decimezi naia cu boli venerice. N-ai voie s intermediezi. Chestie interzis i in Belgia, unde e totodat prevzut de lege c ai voie s o faci din proprie iniiativ, atta vreme ct nu ctigi jenant de mult relativ la veniturile provenite din alte tipuri de meserii. Nu 5 e ins permis s te desfori in spaii publice. In Danemarca, abia in 1999 prestarea de servicii sexuale i plata pentru acestea au devenit legale, excluznd minorii. Pn atunci era legal numai in condiiile in care ctigurile provenite din prostituie reprezentau doar o completare a venitului, nu venitul in sine. Francezii, pe de alt parte, erau cam cu fundu-n dou luntrii. Ba c e criminal s vinzi, ba c e tolerat atta vreme ct nu se petrece in spaii publice, cu minori sau cu persoane cu dizabiliti. Spaniolii merg pe aceleai reguli ca
5

http://www.jurnalul.ro/fun/fun/cu-prostitutia-prin-europa-309717.html

16

francezii, exceptnd clar situaiile in care dama e forat s se vnd. In Irlanda orice form de practicare a sexului pe bani e condamnabil, ca in Suedia, unde prostituia e catalogat drept violen i expresie a discriminrii intre sexe. Portughezii sunt categorici: e ilegal numai s intermediezi, nu i s vinzi. Aici legea nu include categoria cocotelor masculine. MESERIE. In Olanda, in schimb, prostituia este, din 2001, oficial, meserie. Damele de consum au drepturi i pltesc impozite. In Germania, de asemenea, prostituatele ar avea pensie dac s-ar inregistra oficial. De fcut, n-o fac ins pentru c taxele le-ar diminua radical veniturile obinute din vnzarea de sine. In fine, "leagnul" e la greci. Unde bordelurile ii vd linitite de treab, dac se afl la peste 200 metri distan de cldiri publice. Inelegem deci c in afara granielor rii noastre, se intmpl nite lucruri serioase, adic se iau in serios i realiti de care noi fugim ca de dracul i asta pentru c ei sunt mai europeni ca noi, aa cum i la noi unii sunt mai egali ca alii. In general, unii sunt mai egali ca noi...

Harta prostitutiei in Vechea Europa


Pe piata europeana a prostitutiei, vechile state membre au reglementari bine batute in cuie. Fiecare tara are legi specifice, care se preocupa de sanatatea "fetelor" si reglementeaza cea mai veche meserie din... Europa fie prin mecanisme fiscale, fie interzicand anumite practici. Ioana Speteanu In Austria, prestarea de servicii sexuale contra cost este legala, facilitarea procurarii unei prostituate este ilegala. Cu alte cuvinte, pestii sunt vanati de lege, fetele nu. Persoanele care practica prostitutia sunt obligate sa treaca prin examene medicale periodice, in vederea prevenirii si tratarii bolilor cu transmitere sexuala. Nici legea belgiana nu este prietena pestilor, activitatea lor fiind cu desavarsire interzisa. Prostitutia, in schimb, este legala in Belgia, cu conditia sa nu tulbure ordinea publica printr-o oferta ostentativa de servicii sexuale. Din anul 1995, a devenit legala si inchirierea de locatii in vederea desfasurarii acestei activitati lucrative vechi de cand lumea, cu specificarea ca prostitutatele sa nu obtina profituri anormal de mari. Nu este specificata limita maxima a acestor profituri. Vanzarea si cumpararea de servicii sexuale sunt activitati legale in Danemarca, inca din 1999. Exceptie fac copiii sub 18 ani, in cazul carora prestarea de servicii sexuale este sanctionata de lege. Initial, veniturile provenite din prostitutie erau incadrate de catre fiscul danez ca venituri din activitati suplimentare si impozitate conform unei grile speciale. Ulterior, legea a permis persoanelor care presteaza servicii sexuale platite sa inregistreze veniturile aferente ca venituri din activitatea de baza. Prostituatele se pot inregistra ca lucratori independenti si isi pot promova serviciile in mass media. Intermedierea serviciilor sexuale este interzisa. In Finlanda, municipalitatile locale fac legea in domeniul prostitutiei. Desi activitatea nu este prohibita, ele sunt cele care permit, sau nu, ca prestatoarele de servicii sexuale sa lucreze pe raza localitatilor respective. Din 1999, practicarea prostitutiei in locuri publice este interzisa, deci chiar daca acceptul municipalitatii exista, activitatea propriu-zisa se poate desfasura doar cu perdea. Clientii prostituatelor se afla in deplina legalitate, totul este ca cererea sa nu se adreseze tinerelor sub 18 ani. Legislatia franceza sanctioneaza doar cererea de servicii sexuale, nu si oferta (ofertantele). Sanctiuni sunt aplicate si in cazul in care prestatorii serviciilor sexuale sunt tinere sub 18 ani

17

sau persoane cu disabilitati. In Franta, prostitutia este tolerata atat timp cat nu deranjeaza ordinea publica, deci nu poate fi practicata in orice zona. Grecia reglementeaza in detaliu aceasta activitate, ce poate fi desfasurata doar in bordeluri legal infiintate, amplasate la o anumita distanta minima de institutiile publice, circa 200 de metri. Cu ocazia Jocurilor Olimipice, a existat o propunere legislativa de micsorare a acestei distante, dar guvernul elen a respins-o. In Germania, prostitutia este legalizata, iar fiecare land german reglementeaza la nivel local zonele in care este permisa prestarea serviciilor sexuale platite. Prostituatele beneficiaza de asigurare de sanatate, concediu si pensie, cu conditia sa activeze intr-un bordel autorizat sau pe cont propriu, dar legal. Prostituatele de origine straina nu beneficiaza de prevederile legii. Irlanda are legi drastice de combatere a prostitutiei. Intermedierea, cumpararea si vanzarea de servicii sexuale este strict interzisa. Acelasi tip de politica exista si in Italia, respectiv interzicerea intermedierii si a bordelurilor, cu diferenta ca prostitutia stradala este tolerata. Guvernul intalian incearca de ceva vreme amendarea legislatiei, in sensul admiterii bordelurilor si interzicerii prostitutiei stradale. In Luxemburg, bordelurile sunt interzise, nu si activitatea in sine, cu conditia ca prostituatele sa fie mai mari de 18 ani. Autoritatile olandeze considera prostitutia o meserie ca oricare alta. Prostituatele au dreptul la conditii de munca igienice, la asigurari sociale, siguranta locului de munca si platesc impozite. In Olanda sunt interzisi totusi pestii si fortarea femeilor sa presteze aceasta activitate.

Harta prostituiei n Europa occidental


Este un subiect tabu, dar n Romnia prostituia capt proporii alarmante. La nivel nalt, autoritile o recunosc ns i paseaz responsabilitatea n lipsa unui cadru legislativ. Aa se face c bordelurile apar ca ciupercile la parterul blocurilor, iar pe marile bulevarde fetele miun n voie n cutare de clieni. Suntem de trei luni membri ai Uniunii Europene, dar pe harta sexual a Europei ocupm deja un loc frunta. Romnia este de altfel una dintre puinele ri europene n care prostituia nu este reglementat. n Europa de vest, prostituia este foarte strict reglementat, iar autoritile occidentale sunt preocupate, n mod special, de sntatea femeilor care practic aceast meserie.
6

De departe, cea mai permisiv ar n materie de prostituie este Olanda. Prostituatele au dreptul la asigurri de munc, i pltesc impozitele, ca orice alt contribuabil, i trebuie s beneficieze de condiiile igienice de munc. Legislaia francez i sancioneaz doar pe cei care cer servicii sexuale nu i pe cele care le ofer. n Frana prostituia poate fi practicat n orice zon, dar cu perdea, ca s nu deranjeze
6

http://www.realitatea.net/harta-prostitutiei-in-europa-occidentala_47661.html

18

ordinea public. n Grecia, cea mai veche meserie din lume poate fi practicat doar n bordeluri autorizate legal, amplasate la o distan de minimum 200 de metri de instituiile publice. n Germania, prostituatele beneficiaz i ele de asigurri de sntate i chiar de concedii i pensii. Legea belgian, de exemplu, interzice cu desvrire activitatea intermediarilor, a celor care faciliteaz procurarea unei prostituate. Prostituia este ns legal n aceast ar, dar nu trebuie s tulbure ordinea public printr-o ofert ostentativ de servicii sexuale.

Prostitutia din punct de vedere criminologic

Notiuni generale: In cercetarea criminologica se da atentie si criminalitatii dupa sex. Este un fapt evident ca la criminalitate participa nu numai barbatii ci si femeile. Din punct de vedere criminologic intereseaza, in primul rand, in ce masura, in ce proportie participa femeile la criminalitate, la ce fel de infractiuni participa ele mai mult si in caliatate de ce: victima sau autor. Criminalitatea femeilor in raport cu cea a barbatilor este mult mai restransa. Procentul actual de participare este de circa 15% relativ scazut fata de cel al barbatilor si datorita faptului ca femeile sunt de cele mai multe ori victime fiind mai vulnerabile . Totusi, acest procent este unul variabil, in masura in care femeia este tot mai mult antrenata in viata sociala, in aceeasi masura apar tot mai multe ocazii de a comite infractiuni, ceea ce conduce intr-o mai mare masura si la criminalitate. Este, de asemenea, un lucru notoriu ca femeile au la dispozitie comiterea unui cerc mai restrans de infractiuni, specifice de altfel, cum ar: pruncuciderea, prostitutia la fel de bine cum exista si infractiuni specifice barbatilor: unele infractiuni de violenta, vatamare corporala si talharie. Dictionarul explicativ al limbii romane defineste prostitutia ca fiind fapta comisa de femeia care practica relatii sexuale cu diverse persoane pentru a-si procura mijloace de existenta. In Romania prostitutia e vazuata ca fiind infractiune atat in actualul cod (art.328) cat si noul cod penal(art.234). In ambele coduri, infractiunea este definita ca fiind fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane. Singura diferenta intre reglementarea din cele doua coduri o constituie modul de sanctionare; astfel, de lege lata, prostitutia este pedepsita cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani, iar in noul cod penal, prostitutia se pedepseste cu inchisoare dela 3 luni la un an sau cu zile amenda. Analizand prostitutia ca infractiune, din punct de vedere al conditiilor preexistente si al continutului constitutiv se poate constata urmatoarele: o Obiectul juridic are in vedere relatiile privind convietuirea sociala, relatii care presupun procurarea mijloacelor de existenta prin munca, cu respectarea regulilor de morala privind viata sexuala a persoanei, precum si a moralitatii publice. o Obiectul material consta in sumele de bani, valorile sau bunurile pe care subiectul si le procura practicand prostitutia si care ii servesc la asigurarea existentei . o Subiectul activ poate fi orice persoana. In consecinta, se poate mentiona ca prostitutia poate

19

fi practicata atat de barbati , cat si de femei. Cu toate acestea, este unanim acceptat ca femeile constituie subiectul activ al acestei infractiuni mult mai frecvent. o Sub aspectul laturei obiective, prostitutia este o infractiune comisiva, ce implica doua actiuni cumulative intre care trebuie sa existe o legatura de la mijloc la scop. Actiunea scop consta in fapta de a procura toate sau numai principalele mijloace de existenta .Actiunea mijloc consta in practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane. Infractiunea de prostitutie este o infractiune de obicei, presupunand o pluralitate de acte, pe parcursul unei anumite perioade de timp, in care practicarea acestor raporturi sa fi constituit pentru respectiva persoana sursa unica sau principala de procurare a mijloacelor de existenta. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a normelor de convietuire sociala, referitoare la viata sexuala si a procurarii mijloacelor de existenta. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. o Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece fapta se savarseste in scopul procurarii pe aceasta cale a mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta. Tentativa la aceasta infractiune nu este posibila. Consumarea ei are loc cand se realizeaza un numar suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi sa poata fi caracterizate ca fiind un mod obisnuit de procurare a mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta. In restul democratiilor, atitudinea este substantial diferita. Astazi, prostitutia, sau mai corect, serviciile sexuale, sunt legale in Germania, Franta, Olanda, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Finlanda, Suedia si Norvegia, Anglia si Scotia, Ungaria, Danemarca s.a. Acelasi lucru este valabil si in tari non-europene, precum Canada si Australia. Serviciile sexuale sunt admise in tari majoritar ortodoxe, precum Rusia si Grecia. Nu in Bulgaria, unde totusi prostitutia este tolerata. Ucraina ramane o exceptie. Aceasta politica a democratiilor are ca explicatie si o viziune mai libera asupra vietii sexuale. Totusi, nu liberalizarea sexului reprezinta factorul cel mai important pentru felul in care trateaza societatile decente, astazi, problema prostitutiei. Ci intelegerea faptului ca persoanele care ofera servicii sexuale sunt victime. Conditia celui care traieste din practicarea prostitutiei nu este deloc fericita. Riscurile fizice foarte mari sunt dublate de marginalizare sociala si dispret fata de persoanele care savarsesc astfel de fapte. Dorinta de a evita astfel de situatii explica de ce in majoritatea tarilor enumerate mai sus se pedepseste proxenetismul. Exemplul cel mai frapant al atitudinii fata de problema serviciilor sexuale ofera Suedia. Aici, nu prostituata este incriminata, ci persoana care ofera bani pentru serviciile sexuale. 7

Prostitutia-intre ignorare si mistificare,Autor:Elena Macavei,Ed:Antet,2005

20

Dispozitiile Codului Penal cu privirea la infractiunea de prostitutie

Infractiunea de prostitutie este prevazuta in art. 328 C.pen. si consta in fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Art. 26 alin. 2) din Constitutia Romaniei, intitulat Viata intima, familiala si privata, prevede: Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica si bunele moravuri. Art. 38 alin. 1) din legea fundamentala : Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei., a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera. Art. 49 din Constitutie prevede :

alin. 1) : Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru : apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.8 alin. 2) : Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau libertatii.

Dreptul persoanei de a dispune de ea insasi sintetizeaza intrebari mai mult retorice decat prerogative, acum cand fascinantele achizitii ale geneticii au devenit o realitate. Sub semnul acestui drept isi asteapta inca raspunsul adecvat problemele cruciale care privesc sterilitatea voluntara, fecundarea artificiala, manipularea artificiala a materialului ereditar sau, pe scurt,
8

Codul Penal;Constitutia Romaniei;Constitutia si Codul Penal-V.Pasca,Ed.All Beck 2002,CEDO

21

ingineria genetica (de exemplu, transferul de gene, transplantul de organe clonarea), dar si problemele cotidiene, cum ar fi: secretul medical, vaccinarea obligatorie, analiza grupelor sanguine in materie de filiatie, represiunea alcoolismului, obligativitatea viitorilor soti de a-si comunica reciproc starea sanatatii, obligatia sau refuzul individului de a se lasa ingrijit medical, experimentarea medicala pe om, suicidul, etc. Protectia vietii private stricto sensu. Viata privata corespunde sferei secrete a individului sau altfel spus, viata privata este locul unde individul are dreptul de a fi lasat in pace. Viata privata include dreptul la identitate dreptul de a nu se dezvalui, fara temei sau fara consimtamantul expres al persoanei, numele adevarat, adresa, varsta, situatia familiala, modul de intrebuintare a timpului liber, elementele patrimoniului sau, obiceiurile cotidiene, etc. De asemenea, sunt garantate intimitatea conjugala, secretul cu privire la sanatate, viata sentimentala, etc. Prin lege sunt stabilite limitele exercitarii dreptului la protectia vietii private. Constituie fapte de incalcare a acestui drept fotografierea si reproducerea fotografiilor facute persoanei in locurile ei private, ca si publicarea unor astfel de imagini fara consimtamantul expres al persoanei; sau, in scopuri comerciale ori politice si fara consimtamantul celui in cauza, publicarea fotografiilor facute public, reproducerea de informatii, caricaturi, etc. Art. 8 pct. 1) din Conventia Europeana se refera la dreptul oricarei persoane de a i se respecta viata sa privata si de familie. Textul a fost inspirat de art. 12 al Declaratiei Universale, care spune : Nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare in viata sa particulara, in familia sa, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. In fata instantelor judecatoresti a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate privitoare la infractiunea de prostitutie, prevazuta la art. 328 C.pen., aceste exceptii fiind respinse cu motivarea ca dreptul persoanei fizice de a dispune de propria persoana este limitat chiar de legea fundamentala, ca exercitiul acestui drept nu poate incalca ordinea publica si bunele moravuri, iar prin faptul ca se incrimineaza comportamentul de ordin sexual care prin sine insusi lezeaza demnitatea omului, nu inseamna ca se aduc ingradiri dreptului la munca si libertatii alegerii profesiei. De altfel, incriminarea prostitutiei este in acord cu obligatiile internationale asumate de statul roman prin Conventia pentru reprimarea traficului cu fiinte umane si exploatarii prostitutiei altora, adoptata de O.N.U. in 1949. Judecatoria Constanta, prin Incheierea din 17 octombrie 1995, a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 328 C.pen., ridicate de Bosca Petrica si Corbu Maria Sofia in Dosarul nr. 2.240/1995. In sustinerea exceptiilor, se arata de catre aparatorul inculpatelor, in esenta, ca dispozitiile art. 328 C.pen., adoptate sub imperiul Constitutiei din anul 1965 ce reflecta conceptia comunista asupra drepturilor omului, contravin Constitutiei actuale care consacra dreptul la libertate si la viata privata, ceea ce inseamna ca orice persoana are dreptul sa dispuna de trupul sau. Se mai arata ca in sarcina inculpatelor s-a retinut savarsirea infractiunii de prostitutie, insa, de fapt, statul roman era obligat sa stabileasca conditiile in care prostitutia, ca exercitare a drepturilor persoanei asupra propriului corp, poate fi legala si sa prevada sanctiuni numai in cazul

22

incalcarii acestor reguli, de aceea considera ca, in lipsa unei reglementari legale, incriminarea prostitutiei reprezinta propria culpa a legiuitorului in incalcarea drepturilor fundamentale ale cetateanului. Se mai sustine ca la reuniuni internationale se pune problema recunoasterii prostitutiei ca profesie, iar inculpatele au muncit pentru a-si castiga mijloacele de existenta. In sprijinul exceptiei, inculpatele invoca si Decizia Curtii Constitutionale nr. 81/1994, ramasa definitiva prin Decizia nr. 136/1994, prin care s-a declarat neconstitutional textul incriminator al homosexualitatii, respectiv art. 200 alin. 1) C. pen. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 74/1996 s-a retinut ca, incriminand prostitutia, legea nu ingradeste libertatea sexuala, ci comertul cu raporturi sexuale, restrangere conforma prevederilor art. 49 din Constitutie si justificata de necesitatea apararii moralei si sanatatii publice, cat timp prostitutia nu a fost legal recunoscuta ca o profesie ; de altfel prostitutia reprezinta o atingere adusa demnitatii persoanei, prin oprobriul public pe care il atrage, asa incat nu poate avea semnificatia unei restrangeri a dreptului la munca, acesta putandu-se exercita numai prin activitatile legal recunoscute. Cu privire la cele aratate sunt si prevederile H.G. nr. 1.323/1990, emisa in aplicarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, potrivit careia nu pot face obiectul unor asemenea societati activitatile care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, fapt ce vizeaza implicit prevederile art. 328 C.pen. Deci, conform acestei hotarari, este interzisa organizarea pe baze comerciale a raporturilor sexuale pentru practicarea prostitutiei. Restrangerea pe care textul art. 328 C.pen. o instituie priveste practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane, ca mijloc de procurare a celor necesare existentei, deci ca profesie. Acest fapt a fost considerat de legiuitorul roman nu numai ca profund imoral, in raport cu morala dominanta in societate, dar si socialmente periculos prin consecintele sale imediate si mai ales prin cele indepartate. Prostitutia este in vadita contradictie cu moralitatea vietii de familie si cu sarcinile de importanta deosebita ce revin familiei in cresterea si educarea tinerei generatii. In acelasi timp, tolerarea prostitutiei reprezinta o grava atingere adusa demnitatii persoanei, stiut fiind faptul ca persoana care practica prostitutia se situeaza intr-o conditie de inferioritate caracteristica celui care se vinde pe sine. La aceasta se adauga situatia umilitoare, consecinta a oprobriului public la care aceste persoane sunt supuse pretutindeni, tocmai pentru ca prostitutia este condamnata de morala publica, laica sau religioasa. Dispozitiile art. 328 C.pen. nu contravin Constitutiei si deci nu pot fi considerate ca abrogate. De altfel, aceste dispozitii nu contravin nici conventiilor internationale privind prevenirea prostitutiei la care Romania este parte. In acest sens, poate fi invocata Conventia pentru reprimarea traficului cu fiinte umane si a exploatarii prostitutiei altora, adoptata de Adunarea generala a O.N.U. la 2 decembrie 1949 la care Romania a aderat prin Decretul nr. 482/1955. In preambulul acestei conventii, se arata ca prostitutia si raul care o insoteste, traficul cu fiinte umane in vederea prostituarii lor, sunt incompatibile cu demnitatea si valoarea persoanei umane si pun in pericol bunastarea individului, a familiei si a comunitatii. Fata de cele aratate, Curtea, in numele legii, decide: 9

Decizii ale Curtii Constitutionale:Decizia nr 25/1996

23

respinge ca vadit nefondate exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 328 C.pen. invocate de cei in cauza.

Romnia, campioan european la prostituie

24

Dup patru ani de la integrarea n UE, Romnia s-a ?remarcat? i ocup primul loc n topul rilor de origine a prostituatelor imigrante din 25 de state. Un studiu realizat de reeaua internaional TAMPEP, format din mai multe organizaii nonguvernamentale europene din domeniul reducerii riscurilor de HIV/SIDA, plaseaz Romnia pe primul loc n topul rilor de origine a prostituatelor imigrante din 25 de state membre ale Uniunii Europene (UE), scrie 25

Capital. Studiul Sex work in Europe a fost lansat la finalul lui 2009 i are ca scop cartografierea scenei prostituiei n Europa i identificarea riscurilor la care se expun imigranii n cutare de plceri. Cercetarea a durat doi ani, avnd startul n 2006. i analizeaz situaia privind migraia lucrtorilor sexuali ctre Occident, ce a nceput acum patru ani. Rezultatul i surprinde i pe romni, mai ales c prostituatele din ara noastr sunt cele mai ntlnite n Europa, ca urmare a centralizrii datelor din cele 25 de ri vizate, ntrecndule? i pe rusoaice, primele n top n 2006. Pentru a ntocmi harta prostituiei, autorii studiului au contactat 26 de organizaii, guvernamentale sau nu, cu care colaboreaz n cele 25 de ri luate n calcul. Prin intermediul acestora au fost alctuite, n urma muncii de teren, printre prostituate, mai mult de 350 de rspunsuri, pentru a afla, n procente, ara de origine menionat cel mai mult de imigranii care se prostitueaz. Principalele lor nemulumiri au fost legate de legislaie i de accesul la servicii. Dup Romnia n top se afl Rusia, Bulgaria, Ucraina i Nigeria. Potrivit studiului, romncele ocup i primul loc ca rspndire n Austria, Frana, Ungaria, Italia, Olanda i Slovenia. Un procent important l acoper prostituatele care declar c provin din Romnia i practic favorurile sexuale pltite n Portugalia i Spania.10

Legalizarea prostitutiei:
Da, sunt pentru. Din mai multe motive, dupa cum urmeaza. E plina tara de femei amarate care se vand la marginea oraselor pe aproape nimic. Un sex oral scurt ajunge sa coste 10-20 ron. Nici macar cat o masa decenta. Le vedeti acolo zi si noapte, vara si iarna, in soare, ploaie sau ninsoare. Sunt expuse la boli si la violente pe care putini dintre voi vi le puteti imagina. Asa-zisii pesti le trateaza ca si pe o sub-specie. Si e pacat, pentru ca nici macar asa n-o duc mai mult de 2-3 ani. Se uratesc, se distrug. Si nu doar fizic. Sunt obligate sa doarma prin canale sau gropi de gunoi. Sau sub poduri. Sau in scari de bloc (de unde proverbiala bunavointa a romanilor evident le alunga). De foarte multe ori, clientilor li se da drept total asupra lor. Pot sa profite de ele in fel si chip, sa le bata, sa le injoseasca in ultimul hal. Pestilor nu le pasa. Fetite sunt destule. Si se baga
10

http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-campioana-la-prostitutie-883232.html;antena3.ro;

26

cu capul inainte, intr-o viata in care habar n-au ce le asteapta. Daca nu de bunavoie, atunci fortate de imprejurari. Daca prostitutia ar fi legala, beneficii ar fi mai multe. Si pentru ele, si pentru tine cel/cea care citesti acest articol. In primul rand aceste femei ar munci cu carte de munca. Da, poate ca pe respectiva carte de munca ar scrie dama de companie la rubrica ocupatie. Si ce? Vedeti femei de moravuri usoare,destule in fiecare zi la televizor. Ma refer la asa-zisele vedete de plastic care tin primele pagini ale ziarelor de scandal. Doar ca acestea din urma nu-si recunosc statutul. Daca ar munci cu carte de munca prostituatele, ar plati impozite. Care ar ajunge la bugetul de stat. Si credeti-ma, vorbim aici de sume serioase. Amaratele de pe centurile oraselor ar lucra in bordeluri. Oficiale. Srl-uri, daca vreti. Sigur, bordelurile astea ar fi patronate de cineva. Cineva care ar putea veti spune sa exploateze in voie prostituatele angajate. Ei aici intervine statul. Se poate stabili un salariu minim pe economie preferential, pentru prostituate. Locatiile in care ele lucreaza ar fi periodic controlate de politie, pentru evitarea abuzurilor de orice fel. Controalele medicale saptamanale sau cel putin lunare ar fi obligatorii. Clientii n-ar mai profita de ele DECAT CU ACORDUL LOR. Daca el ordona un anume fetis si ea accepta, atunci accepta pe riscul ei. In schimb poate la fel de bine sa refuze, fara nicio repercursiune. Bordelurile ar putea garanta intimitatea totala clientilor lor. Sigur vor fi patroni de bordeluri care vor dori sa-si filmeze (pe ascuns) unii clienti, pentru a-i santaja. Dar o lege aspra care inchide bordelul si-i da ani grei de inchisoare patronului daca vreo inregistrare scapa din interior ar rezolva problema. Santajul s-a pedepsit intotdeauna. Foarte important fetele si-ar putea da demisia cand ar dori, si s-ar putea muta in locuri care sa le convina mai mult. Astfel, patronii ar fi obligati sa pastreze anumite standarde pentru a face fata concurentei. As mai putea continua, dar sunt convins ca ati prins ideea. Principalul factor care opreste legalizarea prostitutiei e mentalitatea oamenilor. Stiati asta, oricum. Da, ar sari biserica in sus (am scris intentionat cu litera mica), babele puritane ar face scandal, etc. Pe de alta parte, ati fi surprinsi sa aflati cati dintre preoti umbla la curve. Credeti-ma pe cuvant. Societatea lupta in zadar pentru eradicarea prostitutiei. Nu degeaba e cea mai veche meserie din lume(cum am precizat anterior,la scurt istoric) si nu degeaba a supravietuit si s-a adaptat de-a lungul secolelor. NU SE POATE eradica prostitutia. Asa ca SE INCEARCA IN VAN. Ce pierd cei care lupta impotriva ei, daca se legalizeaza? Daca nu vor sa mearga la curve, sa nu mearga. Cu forta nu-i duce nimeni. Sar doamnele-n sus ca-si pierd sotii si ca li se distrug casniciile pentru ca le merg partenerii la curve? S-au gandit ca inainte sa se isterizeze ar putea sa renunte la inhibitiile fara rost si sa-si

27

traiasca viata sexuala armonios, alaturi de ei? Daca ar face-o, nu le-ar mai merge sotii la curve. Credeti-ma. Sar parintii in sus ca legalizarea prostitutiei reprezinta un pericol pentru copiii lor? Da si o fac din nestiinta. Daca intrarea in bordel e conditionata de implinirea unei anumite varste (sa zicem 18 ani) problema se rezolva. Si asa ar fi chiar mai bine. Au fost cazuri in care pusti de 15-16 ani si-au adunat alocatiile ca sa poata face posta cine stie ce fetitza. Unde erau parintii lor, atunci? Acasa, multumiti ca prostitutia nu e legala? Fericiti ca-si cresc odrasla intr-un mediu plin de caldura si iubire?Nu cred. In incheiere, as putea spune ca daca totul ar fi legal unii/unele ar putea lucra pe cont propriu fara sa se teama de vreun pericol.

CUI SERVETE DEZINCRIMINAREA PROSTITUIEI?


Ministerul Justiiei ne d asigurri c nu are n vedere legalizarea prostituiei, ci doar dezincriminarea ei prin noul cod penal. Ce nseamn dezincriminare i ce nseamn legalizare? Multe persoane care au cltorit n strintate au rmas poate cu impresia c n 28

majoritatea rilor europene prostituia este legalizat. n realitate lucrurile nu stau deloc aa. Pentru a nelege despre ce este vorba e bine s vedem ce sisteme exist n prezent n Europa n privina atitudinii fa de prostituie. Din capul locului facem precizarea c n majoritatea rilor europene este interzis prin lege funcionarea bordelurilor. Ele funcioneaz totui sub acoperirea unor afaceri aparent legale, iar autoritile se prefac c nu observ. Bordelurile nu sunt legale pentru c majoritatea rilor europene au ratificat Convenia de la New York din 2 decembrie 1949 privind combaterea traficului de persoane i exploatarea prostiturii altuia. Aceast convenie care prevede expres interzicerea bordelurilor a fost ratificat i de Romnia, astfel c i aici legalizarea prostituiei va fi problematic. Legalizarea prostituiei este sistemul cel mai permisiv, fiind promovat ndeosebi n Olanda, ar care nu a ratificat convenia susmenionat. Aici practicarea prostituiei este recunoscut prin lege ca profesie legal, practicantele putnd lucra ca angajate, caz n care beneficiaz de toate drepturile cuvenite unui salariat (pensie, concediu, drepturi sindicale, asigurri de sntate etc.). Angajatele respective au i obligaia s plteasc impozit statului, dar totui examinrile medicale periodice nu sunt impuse prin lege. Eventual pot cere asemenea examinri angajatorii. Bordelurile sunt legale, dar funcionarea lor este autorizat numai n unele zone ale oraelor, stabilite de autoritile locale. Sistemul nu este perfect deoarece pe lng prostituia din bordeluri sau alte forme instituionalizate n Olanda se practic pe scar larg i prostituia la negru, ndeosebi pentru evitarea impozitrii. Prostituia la negru voluntar e tolerat, cu condiia s nu aib loc pe strad, nefiind obligatorie nregistrarea practicantelor. n paralel se desfoar i o prostituie la negru ilegal, sub constrngerea proxeneilor i traficanilor. Autoritile ncearc s combat acest din urm segment al prostituiei, care se mpletete cu traficul de droguri i alte infraciuni, dar fr prea mare succes datorit atmosferei generale de toleran n privina prostituiei existent n Olanda.

Prostituia legalizat, tolerat sau ilegal aduce Olandei importante beneficii indirecte de ordin economic, inclusiv prin faptul c ncurajeaz turismul sexual Principalul dezavantaj al sistemului olandez este c ofer o mare atractivitate pentru traficul de persoane. De asemenea, fie c este voluntar ori sub constrngere, prostituia la negru scap total de sub controlul autoritilor att sub aspect fiscal, ct i medical, iar procentul de prostituate purttoare de boli venerice, inclusiv SIDA, este ridicat.

O situaie asemntoare cu cea din Olanda exist i n Germania, unde prostituia poate fi practicat legal ca profesie din 2002. Cu toate acestea, un numr redus de prostituate s-au declarat i angajat ca atare, prefernd s profeseze la negru n mod individual sau ca angajate ale unor firme sub alte acoperiri. nregistrarea i obligarea la control medical a prostituatelor nu este obligatorie prin lege. Ca urmare, din punct de vedere sanitar sau fiscal legalizarea prostituiei nu a avut efecte semnificative. A avut doar pentru oamenii de afaceri din industria sexului. Germania nu a ratificat Convenia din 1949 i nu exceleaz n privina combaterii traficului de persoane. Alte state cu prostituie legalizat sunt Austria, Elveia i Ungaria.

29

Dezincriminarea prostituiei, fr legalizarea ei este sistemul cel mai rspndit din Europa. Exemple: Frana, Italia, Spania, Portugalia, Cehia, Polonia, Marea Britanie etc. n rile care practic acest sistem prostituia este dezincriminat, adic nu este considerat infraciune, dar nici ocupaie legal nu este. Din cauz c prostituia nu este recunoscut legal, fiscul din aceste ri nu ncaseaz impozite pentru prostituie, nici nu oblig practicantele la control medical. Bordelurile i alte forme de prostituie organizat sunt interzise, dar funcioneaz din plin la negru sub diverse acoperiri (hoteluri, saloane de masaj, baruri, cluburi, cafenele, agenii de escort etc.). De asemenea se practic prostituia n mod individual, la domiciliu sau n alte locuri. Autoritile tolereaz prostituia, dei nu este legal. ns nici acest sistem nu este uniform. Mai curnd pentru a salva aparenele, unele ri au incriminat prostituia stradal (Frana i Italia), cu scopul de a determina prostituatele s profeseze n mod mai discret. Astfel, prin Legea nr. 239 din 2003 n Frana a fost incriminat fapta de racolare pe strad a clienilor n vederea practicrii de relaii sexuale contra unei remuneraii, pedepsit cu nchisoare pn la 2 luni i amend de 750 euro.

n rile unde prostituia este dezincriminat i tolerat este pedepsit proxenetismul. ns i n aceast privin exist deosebiri importante de la o ar la alta. Frana are cel mai sever sistem de incriminare a proxenetismului i traficului de persoane, n timp ce n alte ri politica de reprimare a proxenetismului i traficului de persoane este mai blnd, mergnd pn la toleran.

rile care au dezincriminat prostituia fr a o legaliza sunt adevrate paradisuri pentru prostituate, proxenei i traficanii de persoane. Fenomenul prostituiei este cel mai dezvoltat, iar numrul de persoane contaminate veneric cel mai ridicat. Prostituatele nu au nici un fel de drepturi, nici o protecie legal, fiind total la cheremul proxeneilor sau clienilor care le folosesc. Mitul conform cruia dezincriminarea sau legalizarea prostituiei ar scdea numrul de violuri i cazurile de boli venerice este infirmat de realitatea din aceste ri. Romnii au aflat precis c violurile nu au disprut n Italia.

Autoritile tolereaz totui acest fenomen deoarece industria sexului aduce profituri uriae celor implicai n aceasta. Profitorii industriei sexului influeneaz chiar i deciziile politice, iar banii obinui sunt splai i rmn n economia acelor ri. Dei formal se pronun mpotriva traficului de persoane, n realitate aceste ri nu iau msuri ferme de combatere a traficului, deoarece profit de pe urma lui, ca ri de destinaie. Explicaia este aceeai ca i n cazul muncii la negru. Dei formal interzis, munca la negru i traficul de persoane n acest scop sunt tolerate deoarece aduc un avantaj economic rilor de destinaie. Exemplele cele mai cunoscute pentru romni n aceast privin sunt Italia i Spania.

11 11

Dezincriminarea prostituiei i incriminarea cumprrii de servicii sexuale. http://www.avocatura.com/forum/prostitutia-t14701.html 30

Este un sistem relativ recent, promovat de Suedia din 1999 i Norvegia de la 1 ianuarie 2009. i n aceste ri bordelurile sunt ilegale, dar funcioneaz sub acoperiri aparent legale. Practicarea prostituiei nu este interzis, dar nici legalizat. rile respective nu aprob prostituia, ci ncearc s o diminueze fornd scderea cererii. Astfel, n aceste ri este prevzut ca infraciune cumprarea de servicii sexuale de ctre clienii prostituatelor.

Se consider c fapta unui brbat de a cumpra servicii sexuale este condamnabil chiar n mai mare msur dect a femeii care se prostitueaz, aceasta din urm fiind adeseori constrns ori determinat de srcie, dar clientul nu. Experiena suedez a demonstrat c noua abordare a dat pn n prezent bune rezultate, determinnd reducerea nsemnat a numrului de prostituate, scderea imigrrii ilegale i traficului de persoane n scopul practicrii prostituiei. Din cauza legislaiei menionate, Suedia i Norvegia au devenit mai puin interesante pentru traficanii de persoane i proxenei. Incriminarea cumprrii de servicii sexuale n Suedia a fost cuprins ntr-o lege special din 1999, iar n 2005 a fost ncorporat n codul penal.

Astfel, Seciunea 11 din Capitolul 6 al codului penal suedez prevede urmtoarele:

Persoana care, n alt mod dect cele prevzute anterior n acest capitol, obine o relaie sexual ocazional n schimbul unei pli se va pedepsi pentru cumprare de servicii sexuale cu nchisoare de pn la 6 luni sau cu amend.

Dispoziiile alineatului precedent se aplic i dac plata a fost promis ori dat de ctre o alt persoan.

Pe lng efectul disuasiv al pedepsei, altminteri reduse, se pare c o contribuie important la succesul sistemului suedez are i teama brbailor c fapta va ajunge la cunotina publicului i familiei. Soluia nu pare pe gustul unora dintre brbai, deprini n mod tradiional s considere femeia ca obiect al plcerilor, inferioar i imoral, n timp ce ei sunt nite fiine superioare i ceteni onorabili.

Incriminarea prostituiei este sistemul existent n Romnia i alte cteva ri (Irlanda, Croaia, Serbia, Malta etc.) Conform acestui sistem prostituia sub orice form este interzis i http://www.stirifierbinti.ro/stiri-justitie/stiri-crimetime/prostitutia-ramane-infractiunesenatorii-nu-au-fost-de-acord-cu-legalizarea-ei/

31

prevzut de legea penal ca infraciune, iar sub aspect etic este considerat contrar demnitii umane. Totodat n statele respective este incriminat proxenetismul i traficul de persoane. n afara Europei exemplul cel mai semnificativ sunt SUA, unde n majoritatea statelor prostituia este ilegal.

Sistemul are n vedere pe de o parte descurajarea prostituiei prin mijloace penale i administrative, concomitent cu ncurajarea prostituatelor de a iei din sfera infracional, de ai alege o carier demn de o fiin uman. Succesul acestui sistem depinde de cadrul legislativ, de punerea n practic a legilor de ctre autoritile poliieneti i judiciare i sprijinul dat de o educaie adecvat.

Referindu-ne la Romnia, proliferarea prostituiei ilegale se explic prin cadrul legislativ parial inadecvat, prin ineficiena organelor judiciare i indiferena altor autoriti publice, dar i prin promovarea din raiuni comerciale a unor false modele de reuit.

Ministerul Justiiei critic actuala incriminare a prostituiei, ca definiie legal, dar implicit se autoacuz deoarece timp de 20 de ani nu a propus modificarea textului legal, dei tocmai acest minister avea datoria s o fac.

Ministerul Justiiei argumenteaz c nu este necesar incriminarea prostituiei deoarece ea poate fi combtut eficient, cu metode moderne, cum ar fi sanciunile contravenionale. Este cea mai ridicol afirmaie, ct vreme toat lumea tie bine c amenzile contravenionale nu au absolut nici un efect. Degeaba poliia sau jandarmeria adun prostituatele de pe strzi i le amendeaz, pentru c ele nu pltesc niciodat amenzile, ci de la secia de poliie se ntorc direct la locul de munc. Pe numele prostituatelor se adun sute de amenzi, dar acestea nu pot fi ncasate deoarece prostituatele nu au nici venituri, nici bunuri asupra crora s se execute silit amenzile. Halal eficien. Oare Ministerul Justiiei chiar nu e la curent cu aceast situaie?

Numrul redus de persoane condamnate pentru prostituie se explic n mare parte prin ineficiena poliiei i parchetului n instrumentarea cazurilor. Dac aceeai prostituat a fost prins de nenumrate ori i amendat, dar nu are venituri sau bunuri pentru executarea silit a amenzilor, nu ar trebui s fie deloc dificil de demonstrat caracterul penal al faptei. Lipsa de interes a poliiei ar putea fi i o consecin a iniiativei de legalizare a prostituiei lansate n anul 2007 de fostul ministru de interne Vasile Blaga.

32

Pe de alt parte, lipsa de condamnri ar putea servi ca argument n favoarea dezincriminrii unei fapte doar dac ar exprima n mod real inexistena n realitatea social a faptei respective, ceea ce nu e cazul n spe.

Combaterea prostituiei prin reprimarea proxenetismului i traficului de persoane sunt doar parial eficace, ntruct vizeaz mai ales prostituia forat, dar pn n prezent nu au dat rezultate vizibile n Romnia. Ba am putea spune chiar dimpotriv. Sub ochii ngduitori ai autoritilor, inclusiv ai Ministerului Justiiei, au proliferat o sumedenie de bordeluri ilegale, care nu numai c sunt tolerate, dar li se face i publicitate pe fa. Ca s nu mai vorbim de ofertele de servicii sexuale din presa romneasc sau de pe internet. Iar n raportul Departamentului de Stat al SUA din 2008 (Trafficking in Persons Report 2008).12 Romnia este criticat pentru rezultatele slabe pe linia combaterii traficului de persoane.

n fine, sub ochii tolerani ai autoritilor, prostituatele defileaz pe unele canale de televiziune la orice or, fcndu-i reclam lor i profesiei, pentru ca i copiii s le poat vedea i lua ca model de reuit n via. A propus ceva Ministerul Justiiei n privina aceasta? CNA-ul a fcut ceva?

n concluzie, dac Ministerul Justiiei nu are n vedere sau nu are curajul de a-i asuma responsabilitatea legalizrii prostituiei, argumentele sale legate de eficiena dezincriminrii acesteia rmn o simpl abureal pentru cei neinformai, menit s justifice soluia cea mai proast din cte pot exista. Adulmecnd oportuniti de afaceri prospere, unii investitori romni i strini se pregtesc deja s intre pe pia, dnd acatiste pentru iniiatorii noului cod penal. Dar n afar de proxenei i traficani, romnii nu vor avea mai nimic de ctigat. Doar niscai boli venerice n plus. 13 Pana ce autoritatile vor decide de cuviinta sa legalizeze prostitutia,politistii vor pandi damele de companie si le vro intocmi dosare penale pt savarsirea infractiunii de prostitutie. Un exemplu recent: o patrula de politisti din cadrul Sectiei 2 a prins in flagrant patru tinere care acostau barbati in vederea intretinerii de raporturi sexuale. Loredana G., de 27 ani, din Iasi, l-a acostat pe Silviu T., de 27 ani, cu care a mers la un hotel unde au intretinut raporturi sexuale in schimbul sumei de 100 lei. Monica G., de 27 ani, din Iasi, l-a acostat pe Antonio F., de 43 ani, cetatean italian, si s-au deplasat in spatele unei statii peco de pe str. Silvestru intretinand raporturi sexuale in schimbul sumei de 100 lei. Elena C., de 31 ani si Elena M., de 28 ani, ambele din Iasi, au acostat pe Constantin A., de 32 ani, si PETRU M., de 18 ani, apoi s-au deplasat la un hotel unde au intretinut raporturi sexuale cu acestia in schimbul sumei de 200 lei. In cauza au fost intocmite dosare penale pentru savarsirea infractiunii de prostitutie.
12

http://www.urbaniulian.ro/2009/03/24/cui-serveste-dezincriminarea-prostitutiei/ http://www.bzi.ro/prostituate-prinse-in-flagrant-de-politisti-141669

13

33

14

Alte trei bihorence, printre care si o minora de 15 ani, au fost suprinse in flagrant de politistii bihoreni, in timp ce acestea intretineau relatii sexuale contra unor sume de bani. Prostituatele au fost prinse joi 24 februarie, de politisti ai Biroului de Combatere a Criminalitatii contra Persoanei din cadrul Politiei Municipiului Oradea. Ele sunt provin din trei localitati bihorene, Tarcaia, Tileagd si Husasau de Tinca si sunt in varsta de 18 si 22 de ani, alaturi de acestea fiind prinsa si o minora de 15 ani. Potrivit biroului de presa al Politiei bihorene, fetele se afla sub urmarire penala, iar minora a fost internata intr-un centru de primire a minorilor, din Bihor. Date furnizate conform site-ului:www.bzi.ro . Fie ca se va schimba sau nu incadrarea juridica a prostitutiei in cadrul fenomenelor infractionale,consider necesare politici sociale de prevenire a conduitei de vanzare a trupului,de recuperare,reabilitare si resocializare a persoanelor care au optat sau au fost obligate sa adopte un asemenea mod de viata.

Femeile stiu ca trebuie sa vanda ceea ce ar prefera sa daruiasca doar din placere si afectiune,si asta e distructiv...
Paulo Coehlo,Jurnalul Mariei, Unsprezece minute

BIBLIOGRAFIE :
14

http://www.citynews.ro/bihor/eveniment-29/trei-prostituate-prinse-in-flagrant-110209

34

Constitutia Romaniei Codul penal Conventia Europeana a Drepturilor Omului Constitutia si Codul Penal V. Pasca, editura All Beck 2002 Tratat de Institutii si proceduri constitutionale I. Deleanu, editura ServoSat 2001 Decizii ale Curtii Constitutionale: - Decizia nr. 25/1996
- Decizia nr. 106/1996 - Decizia nr. 74/1996

Prostitutia-intre ignorare si mistificare,Autor:Elena Macavei,Ed:Antet 2005 Casele de toleranta intre 1830-1930 Laure Adler Curs Criminologie,Autori: Prof.univ.dr. Florin Sandu si Lect.univ.dr. Gheoeghe-Iulian Ionita, Ed.Hamangiu
www.Antena3.ro www.avocatura.net www.wikipedia.ro www.realitatea.net www.money.ro

35