Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MIGRATIE
Potrivit organizațiilor de prostituție, majoritatea femeilor care lucrează în
domeniul prostituției sunt migranți;
Conform Rețelei europene pentru prevenirea HIV / ITS și promovarea sănătății
în rândul lucrătorilor sexuali migranți (TAMPEP), în medie aproximativ 70% din prostituatele
din Europa de Vest sunt migranți. De fapt, pentru migranți, probabilitatea de a se angaja în
prostituție crește comparativ cu populația generală. Acest lucru a fost explicat prin
vulnerabilitatea crescută a femeilor migrante din cauza discriminării rasiale, a lipsei de
cunoaștere a limbii, a barierelor administrative derivate din politicile stricte de migrație și a
segregării muncii care conduc migranții spre piețe informale de muncă și cresc riscul de a
suferi sărăcia și marginalizarea .
. În Europa, principala regiune de origine a migranților angajați în prostituție
este Europa Centrală și de Est, inclusiv statele baltice și balcanice, care reprezintă împreună
aproximativ 70%. 32% provin din state recent aderate la UE (UE 8) și 37% din state din afara
UE din Europa de Est și din Balcani. Alte locuri de origine sunt Africa (12%), America Latină
și Caraibe (11%), Asia-Pacific (4%) și alte țări din UE (4%) 64.
În plus, până la jumătate dintre femei încep să vândă sex atunci când sunt
tinere, adesea sub vârsta majoratului. Acesta este un model global, prezent și în țările din
vestul UE. Anchetele realizate în Țările de Jos au arătat că 5% dintre prostituatele din sectorul
licențiat au început înainte de vârsta de 18 ani. În sectorul de escortă, mai mult de 10% au fost
în realitate minore și mai mult de 50% au început atunci când aveau mai puțin de 20 de ani .
Aceasta ar putea fi legată de creșterea cererii de femei tinere și de prostituție pentru copii.
Se știe ca barbatii sunt cei care cumpără sex. Studiile calitative disponibile
indică faptul că vârsta primei experiențe a bărbaților care cumpără sex ar putea varia de la 14
la 49 ani, dar mai mult de jumătate dintre bărbați au cumpărat sex înainte de vârsta de 21 de
ani și aproape trei sferturi au cumpărat sex incepand cu varsta de 25.
Desi multi dintre barbatii care apeleaza la servicii sexuale platite sunt constienti
ca majoritatea femeilor sunt ademenite inselate si sunt constienti de posibila poziție
vulnerabilă a femeilor de a deveni victimă a traficului de exploatare sexuală din cauza
sărăciei, acest lucru nu a dus la descurajararea cumpararii serviciilor sexuale
Bărbații (în jur de 40%) justifică sau tolerează prostituția pentru că ei consideră
că cumpărarea de sex reduce probabilitatea violului și, dacă prostituția nu ar exista, numărul
de violuri ar crește.
SARACIA SI VULNERABILITATEA
Motivele pentru intrarea în prostituție sunt diverse, însă femeile care vând sex
aparțin adesea grupurilor vulnerabile ale societății, cum ar fi imigranții sau minoritatea romă,
iar lipsa de alternative pentru a-și câștiga existența este recunoscută de experți și de agențiile
internaționale ca un puternic motor pentru a intra în prostituție.
Nevoia persoanelor de a avea un adapost, nevoia urgentă economică și lipsa
resurselor suficiente sunt cauzele principale pentru ca oamenii să intre în prostituție. Femeile
în astfel de situații sunt mai predispuse să devină victime ale exploatării sexuale.
Interviurile lui M. Farley cu 785 de persoane prostituate în nouă țări au arătat că
89% dintre aceștia au vrut să scape de prostituție, dar nu au avut alte opțiuni de supraviețuire.
SANATATEA
Un sondaj realizat de guvernul german a arătat o serie de probleme de sănătate
mintală în rândul femeilor care vând sex. "Aproximativ jumătate dintre intervievați au
prezentat simptome de depresie; un sfert aveau gânduri frecvente sau ocazionale de
sinucidere; aproape o treime au avut atacuri de anxietate și panică, iar aproximativ 1 din 7 a
avut intenția de a se sinucide în ultimele 12 luni ". Aceste simptome pot fi legate de condițiile
de muncă și de nivelul ridicat de violență.
În ceea ce privește sănătatea fizică și la scară mondială, riscul de infectare cu
HIV este de 13,5 ori mai mare pentru femeile care vând sex decât pentru populația generală.
În plus, există alte probleme grave de sănătate care afectează adesea femeile
care vând sex, cum ar fi riscurile majore ale altor boli cu transmitere sexuală, cancerul de col
uterin, sarcini nedorite, insomnie și tulburări de alimentație.
LEGISLATIE
Prima încercare de reglementare a prostituției s-a realizat în 1859.
Între 1862 și 1930 a funcționat în România sistemul de inspirație
reglementaristă, adică sistemul prostituției colective. Condiția practicării era o înregistrare la
Poliție și la Serviciul Sanitar în evidența prostituatelor, după îndeplinirea cerințelor legate de
o limită de vârstă și stare de sănătate.
In fostul Cod Penal al României care a fost în vigoare pana în
2014, prostituția era considerata infractiune si se pedepsea cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.
În noul Cod Penal, intrat în vigoare de la 1 februarie 2014, prostituția nu mai
este infracțiune, ci doar contravenție, care se pedepsește cu amendă. Iar in cazul in care nu se
plateste amenda, se realizeaza munca in folosul comunitatiii.
În anul 2016, statisticile Interpol arătau că România a ajuns principalul furnizor
de prostituate de pe piața europeană, trecand in fata Ucrainei și Rusiei.
Autoritățile din unele țări,
ca Olanda, Germania, Austria, Grecia, Danemarca, Noua Zeelanda au legalizat prostituția. În
Olanda, din ianuarie 2001, prostituția este considerată o profesie ca oricare alta, prostituatele
au dreptul să ceară condiții igienice de muncă, siguranță la locul de muncă etc. și plătesc taxe
din veniturile încasate din prostituție.
În statul Nevada este legala încă din secolul al XIX-lea.
Chiar daca Islamul pedepsește dur adulterul, prostituția a supraviețuit chiar și în
țările musulmane. Bangladesh este una din puținele țări musulmane în care prostituția este
legală.
COD PENAL
6. Dacă există persoane dispuse să-şi vândă corpul, de ce n-ar trebui lăsate s-
o facă?
În primul rând, Statul are datoria de a lua măsuri de a proteja cetăţenii, chiar
împotriva voinţei lor, de aceea medicamentele se dau pe reţetă, de aceea este interzisă
vânzarea de organe.
În al doilea rând, realitatea ne arată că procentul celor care practică prostituţia
de bunăvoie este mic. Majoritatea prostituatelor fie au fost forţate la un moment dat de cineva
din anturajul sau familia lor sau chiar de străini să practice prostituţia (de exemplu prin oferte
de muncă înşelătoare), fie au fost forţate de împrejurări, din cauza sărăciei, a lipsei de
oportunităţi, de educaţie, a lipsei suportului familial, etc.
Probabil dacă Statul s-ar fi preocupat mai mult de a le oferi şanse în viaţă şi
locuri de muncă, aceste persoane n-ar fi ajuns să-şi vândă corpul pentru a se întreţine.
Un ex este Sandra Norak care a lucrat ca prostituată timp de şase ani. Când era
la liceu, a cunoscut un bărbat prin internet care i-a promis marea iubire. Pe atunci, în 2008,
fata încă minoră avea probleme grave acasă, a abandonat şcoala şi s-a mutat în apartamentul
bărbatului care a împins-o, apoi, spre prostituţie. Sandra Norak a fost victima aşa-numitei
„metode loverboy”, când femeia a obligată să se prostitueze de propriul partener, care
pretinde că o iubeşte.
Bărbatul a adus-o într-un bordel, unde clientul plăteşte o sumă fixă la intrare
pentru un număr nelimitat de prostituate şi servicii sexuale. Tânăra îşi aminteşte că avea între
400-500 de „clienţi” în doar patru săptămâni. „La un moment dat, ai impresia că nu mai eşti o
fiinţă umană care are sentimente, e comparabil cu distrugerea propriei identităţi”, spune
Sandra Norak, participantă la Congresul mondial împotriva exploatării sexuale a femeilor şi
fetelor, care se desfăşoară în aceste zile în oraşul german Mainz, sub egida organizaţiei
umanitare CAP.
De când a reuşit să scape din acest mediu, Sandra Norak luptă împotriva
prostituţiei. „Trebuie să acceptăm că prostituţia nu-i altceva decât un act de violenţă, ea
lezează demnitatea umană”, a declarat tânăra de 29 de ani.