Elena-Violeta CIOTEANU

Departamentul de Relații Internaționale, Studii de Securitate şi Științe Politice

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul II

CRIMA ORGANIZATĂ - O ANALIZĂ SWOT

Criminalitatea organizată cât și, terorismul constituie o reală amenințare la adresa

securității naționale și globale prin amploarea, varietatea sau ingeniozitatea mijloacelor de
care dispun pentru realizarea propriilor obiective și scopuri.1
Crima organizată poate fi definită prin prisma unui proces social ce intervine în viața
noastră socială și politică, și rezultă din tendința grupurilor de indivizi de a folosi ca mijloc de
mobilitate socială - criminalitatea.
În decursul timpului, crima organizată și-a lărgit sfera de influență cât și, atenția spre
anumite domenii, fiind încurajată de fenomenul globalizării, cum ar fi: traficul ilicit de arme,
prostituția, pedofilia, furtul de bani prin intermediul computerelor, spălarea de bani,
pervertirea responsabililor guvernamentali, traficul de stupefiante și altele.
O caracteristică a acesteia este datorată faptului că, aceasta aduce atingerea suveranității
statelor prin tulburarea bunei desfășurări a activităților instituțiilor politice, economice și
sociale, și de asemenea, destabilizează siguranța publică.2
Aceste fenomene de criminalitate tind să erodeze sistemul economic și în special, afectează
instituțiile fundamentale ale statului de drept.
Criminalitatea organizată îmbracă un caracter secret deoarece aceasta, impune legea
tăcerii în rândul membrilor săi, dar și pentru populația care trăiește pe teritoriul controlat de
aceasta. O altă caracteristică a acestora constă în faptul că, din ce în ce mai mult, organizațiile
criminale profită de permisivitatea sau chiar lipsa unor legi, de neaplicarea legilor existente si
relațiile neadecvate dintre sferele politice, economice și administrative dar și, ineficienta
colaborare între instituțiile abilitate în combaterea fenomenului de crimă organizată.3
În ceea ce privește România, aceasta cunoaște două perioade ce au determinat evoluția
fenomenului infracțional.
Cele două perioade ce stau la baza evoluției crimei organizate, sunt:
a) Perioada anterioară instaurării regimului democratic;
b) Perioada de instaurare a regimului democratic din 1989.
În perioada de după Revoluția din 1989, prin caracteristicile fenomenelor ce au avut loc în
societatea românească dar și, a faptelor infracționale comise, se poate afirma că evoluția
crimei organizate a fost determinată de evidențierea următoarelor direcții de grup infracțional
și anume: grupuri cu specific autohton, grupuri exterioare ce își desfășoară activitatea pe

1
Florin Cășuneanu, Criminalitatea organizată în legislațiile penale europene, Editura Universul Juridic,
București, 2013, p. 5
2
Dr. Miclea Damian, Combaterea crimei organizate - evoluție, tipologii, legislație particularități, Editura
Ministerului Administrației și Internelor, 2004, pp. 8 - 11
3
Florin Cășuneanu, Criminalitatea organizată în legislațiile penale europene, Editura Universul Juridic,
București, 2013, p. 6
teritoriul României și, grupuri autohtone ce își desfășoară activitatea în cadrul unei vaste
rețele transnaționale.4
Prin poziția sa geografică și potențialul de piață de desfacere, România a devenit un punct
important și ușor de exploatat de către organizațiile de crimă organizată transnaționale, fapt ce
a dus la formarea unui segment românesc destul de puternic.5

4
Florin Cășuneanu, Criminalitatea organizată în legislațiile penale europene, Editura Universul Juridic,
București, 2013, pp. 25-27
5
Ibidem p.34
 PUNCTE TARI (S) PUNCTE SLABE (W)

 Existența unei strategii de apărare  Problemă ce constă în ratificarea,

și securitate națională6;
 Apartenența României la Uniunea
Europeană ;
 Acte normative interne relevante7;
 Existența unui organism
instituțional ce are ca scop
investigarea infracțiunilor de
criminalitate organizată și terorism
- DIICOT8;
 Existența unei unități specializate
în cadrul Inspectoratului General al
Poliției Române - Direcția de
Combatere a Criminalității
Organizate cât și, a altor unități ce
au ca scop combaterea
infracționalități de crimă
organizate9;
 Poliția de Frontieră Română
îndeplinește misiuni în domeniile
ordinii și securității publice,
prevenirii migrației ilegale și a
criminalității transfrontaliere10;
 Utilizarea echipamentelor logistice
deținute și continuarea pregătirii
profesionale a personalului11;
aplicarea şi asigurarea eficacităţii
instrumentelor juridice deja existente12;
 Număr insuficient de personal în cadrul
structurilor instituționale de combatere a
infracțiunilor de crimă organizată13;
 Ineficiența politicilor de securitate
sectoriale pe segmentul criminalității
organizate14;
 Lipsa promovării cercetării științifice în
domeniu15;
 Angajarea insuficientă a societății civile
în dezbaterea și soluționarea problemelor
de securitate și infracționalitate;
 Riscul de reintrare în recesiune
economică16;
 Proasta gestiune a subvențiilor pentru
cercetare, dezvoltare și inovare a
metodelor, practicilor și strategiilor de
combatere a infracționalității;
 Lipsa unui control eficient la granițele
României;
 Nedezvoltare abordării interinstituționale
ce constă în
promovarea culturii de securitate în

6
Strategia de apărare și securitate națională, disponibilă la http://www.presidency.ro/ro/angajamente/apararea-
tarii-si-securitatea-nationala - accesat la 21.01.2018
7
Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate actualizată,
diponibilă la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41478 - accesat la 19.01.2018

8
Ordonanța de urgență nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative,
disponibilă la https://lege5.ro/Gratuit/geztknzugiya/ordonanta-de-urgenta-nr-78-2016-pentru-organizarea-si-
functionarea-directiei-de-investigare-a-infractiunilor-de-criminalitate-organizata-si-terorism-precum-si-pentru-
modificarea-si-completarea-unor-acla - accesat la 20.01.2018

9
Unitățile centrale ce activează în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, disponibil la
https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale - accesat la 21.01.2018
10
Ordonanţă de Urgenţă nr. 104 din 27 Iunie 2001 privind organizarea și funcţionarea Poliţiei de Frontieră
Române, disponibil la https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-ordonanta-de-urgenta-nr-104-din-27-iunie-
2001-6732.html, accesat la 21.01.2018
11
https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-combaterea-migratiei-ilegale-a-strainilor-in-atentia-politiei-de-
frontiera-romane-6962.html
12
Criminalitatea organizată. Abordări doctrinare și instrumente juridice internaționale, disponibil la
https://www.juridice.ro/504857/criminalitatea-organizata-abordari-doctrinare-si-instrumente-juridice-
internationale.html - accesat la 21.01.2018
 societate și conștientizarea în domeniul
securității17;

13
Raport privind activitatea desfășurată a DIICOT, disponibil la
https://www.luju.ro/static/files/2016/martie/03/raport2015.pdf - accesat la 21.08.2018
14
Col. (r.) dr. Grigore Alexandrescu, Amenințări la adresa securității, Editura Universității Naționale de
Apărare, București, 2004, pp. 23-24
15
Ibidem.
16
http://www.bursa.ro/noile-provocari-in-domeniul-securitatii-liviu-muresan-crima-organizata-castigator-net-al-
crizei-e...&s=print&sr=articol&id_articol=63533.html
17
Cultură de securitate. Prevenire prin educaţie, disponibil la http://intelligence.sri.ro/cultura-de-securitate-
prevenire-prin-educatie/ - accesat la 20.01.2018
 OPORTUNITĂȚI (O) AMENINȚĂRI (T)

 Parteneriatul cu Oficiul European de  Oportunitatea grupurilor de interese

Poliție (EUROPOL),18 cu Direcția
Generală de Migrație și Afaceri
Interne19 si altele;
 Accesarea de fonduri europene prin
Programul Operațional
Competivitate20; prin Programul
Operațional Capacitate
Administrativă21 și altele;
 Acte normative internaționale22;
 Dezvoltarea relațiilor internaționale
pentru cooperarea în domeniul
polițienesc ce au ca scop asigurarea
securității spațiului european și al
cetățenilor, respectiv prevenirea
criminalității transnaționale23;
externe de infiltrare în sferele de putere și
decizie24;
 Infracțiuni cibernetice în vederea obținerii
de informații sau bunuri materiale25;
 Creșterea fluxurilor migratoare ilegale26
 Pericolul de producere și răspândire a
unei pandemii27;
 Facilitarea prezenței și tranzitării
teritoriului românesc de către persoane
care prezintă riscuri de criminalitate sau
terorism28
 Imposibilitatea de a limita ruta de trafic
de stupefiante29;
 Creșterea infracționalității;

18
Europol este agenția UE care se ocupă cu sprijinirea autorităților naționale de aplicare a legii în combaterea
formelor grave de criminalitate internațională și a terorismului., disponibil la https://europa.eu/european-
union/about-eu/agencies/europol_ro#overview - accesat la 20.01.2018
19
Activitatea Direcției Generale de Migrație și Afaceri Interne, disponibilă la https://ec.europa.eu/home-
affairs/who-we-are_en - accesat la 20.01.2018
20
http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014
21
http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014
22
https://www.un.org/ruleoflaw/thematic-areas/transnational-threats/transnational-organized-crime/
23
Dezvoltarea relațiilor internaționale privind combaterea infracțiunilor de crimă organizată, disponibilă la
https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-colaborare-internationala-103.html - accesat la 20.01.2018 sau
http://www.diicot.ro/index.php/cooperare-internationala/biroul-de-cooperare - accesat la 21.01.2018
24
Crima organizată și securitatea națională, disponibil la http://intelligence.sri.ro/crima-organizata-si-securitatea-
nationala/ - accesat la 21.01.2018
25
Amenințarea cibernetică. O realitate, disponibil la http://intelligence.sri.ro/amenintarea-cibernetica-o-realitate/
- accesat la 19.01.2018
26
Migrația ilegală: Business vs. amenințare, disponibil la http://intelligence.sri.ro/criminalitatea-organizata-sub-
lupa/ - accesat la 20.01.2018
27
http://intelligence.sri.ro/migratia-ilegala-business-vs-amenintare/
28
Ibidem.
29
Criminalitatea organizată, sub lupă, disponibil la http://intelligence.sri.ro/?s=Crima+organizata - accesat la
19.01.2018
 Deși, apartenența României la Uniunea Europeană aduce cu sine, nenumărate oportunități,
aceasta dintâi determină de asemenea, suficiente riscuri și amenințări la nivelul societății și a
indivizilor.
În baza tratatelor de liberă circulație, România s-a confruntat cu un fenomen migrator în
continuă creștere. Acest fapt, a determinat un export al infracționalității autohtone la nivel
național și internațional cât și, facilitarea prezenței și tranzitării teritoriului românesc de către
persoane care prezintă riscuri de criminalitate sau terorism.

Totodată, riscul de reintrare a României în recesiune economică cât și, situația economică
precară a indivizilor determină o fenomenologie aparte a fluxului migrator. Aceasta implică
infracțiuni de cibernetice în vederea obținerii de resurse material, infracțiuni de tâlhărie, trafic
de persoane și altele.

În ceea ce privește traficul de stupefiante, portul Constanța reprezintă ruta de trafic de

stupefiante cel mai facil datorită poziției geografice cât și, de aplicarea insuficientă a normelor
și procedurilor legale.
În contextul tensiunilor militare din zona Orientului Mijlociu și restul, lipsa unui control
eficient la granițele României cât și, creșterea fluxului migrator pot determina o creștere o
creștere a pericolului de răspândire și producere a pandemiilor fapt care, afectează sănătatea
publică și siguranța națională.

Ineficiența politicilor de securitate sectoriale pe segmentul criminalității organizate cât și,

numărul insuficient de personal în cadrul structurilor instituționale de combatere a
infracțiunilor de crimă organizată a dus la oportunitatea grupurilor de interese externe de
infiltrare în sferele de putere și decizie. Acestea au produs în rândul instituțiilor cât și, în
sferele de influență, fenomene caracterizate de corupție și favoritism.

România dispune de acte normative interne relevante în acord cu acte normative

internaționale în ceea ce privește criminalitatea organizată și caracterul internațional pe care îl
poartă însă, există o reală problemă ce constă în ratificarea, aplicarea şi asigurarea eficacităţii
instrumentelor juridice.
România este caracterizată de insuficienta aplicare a instrumentului juridic datorată
permisivității organelor de anchetă și judecată cât și, de coruptibilitatea factorilor de decizie
implicate. Acest fapt a dus la perpetuarea infracționalității în virtutea în care, cazurile de
infracționalitate presupun un îndelungat efort în administrare de probe, judecare și aplicare a
normelor legale.

Totodată, lipsa unei reale promovări a cercetării științifice în domeniu a dus la

incapacitatea decidenților politici de a analiza, a gestiona și a soluționa aspecte ale
criminalității organizate autohtone. Cercetarea științifică în domeniu poate determina
elaborarea unor strategii eficiente în vederea combaterii fenomenului de infracționalitate.

De asemenea, nedezvoltarea abordării interinstituționale ce constă în promovarea culturii

de securitate în societate și conștientizarea în domeniul securității determină o lipsă de
reprezentare socială în rândul societății. Acest mecanism poate determina autosesizarea
indivizilor în ceea ce privește infracțiunile criminale cât și, cele crimă organizată. Prin
angajarea societății civile în domeniul combaterii criminalității organizate și a securități, se
poate ajunge la identificarea mult mai ușoară a surselor de criminalitate în rândul societății.
Concluzii.

În ceea ce privește securitatea României, putem concluziona că aceasta prezintă

numeroase lacune în aplicarea normelor de securitate și a celor juridice.
În contextul globalizării cât și, a economiei de piață, România s-a confruntat cu deosebite
probleme în sfera distribuției echitabile a resurselor materiale, fapt ce a dus la agravarea
situației economice a diferiților indivizi. Sub acest aspect, problematica incluziunii sociale în
rândul indivizilor cu potențial de risc rămâne o chestiune gravă ce a dus îndeosebi, la
agravarea și menținerea unui nivel alarmant de criminalitate.
România dispune de numeroase acte normative, programe și strategii ce evidențiază acest
aspect însă, tocmai lipsă de constanță în determinarea unor politice menite să soluționeze
problematica incluziunii sociale a dus la periclitarea securității naționale.
Fenomenul corupției determină o altă dimensiune a problematicii ce ține de criminalitate și
grupuri de interese care au destabilizat la nivel macro întregul aparat instituțional și
securitatea statului de drept.
Deși se fac numeroase eforturi pentru limitarea criminalității organizate, consider că este
necesară o strategie unitară la nivel internațional în ceea ce privește acest sector al securității
și totodată, o reconfigurare a mecanismelor de apărare, investigare și soluționare a
infracțiunilor de acest fel.
Crima organizată este un flagel al unei istorii zbuciumate care vine să submineze statul de
drept, destabilizează economii și afectează securitatea națională a statelor în care își
desfășoară activitatea.