Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Page 1 of 6
english
Introducere
Aflati in permanenta sub presiunea mass-media, a pacientilor, a
EDITORIAL anturajului, a colegilor, mai ales in situatia unor „manevre discutabile” Vol. 1, nr. 2
precum transplantul de organe, membrii corpului medical din Romania
incearca sa-si creeze niste repere, care sa le jaloneze intreaga
activitate.
Revista Romana de
Progresele obtinute in medicina au dus la dezvoltarea unei noi metode
Bioetica, editata de Colegiul
de tratament, destinat sa salveze vieti: transplantul de organe. Desi
Medicilor Iasi, este cotata
este legiferat prin numeroase documente ce au fost adaptate si
ISI de catre Thomson
ameliorate in timp (The Human Tissue Act din 1961/2004, The Human
Scientific incepind cu 1
Organ Transplants Act din 1989, ghiduri United Kingdom Transplant
ianuarie 2007.
(UKT)) exista inca probleme majore legate pe de o parte pe lipsa acuta
a organelor si tesuturilor pentru transplant, pe de alta parte de
problemele morale si etice pe care obtinerea si alocarea acestora le
ridica, probleme inca intens discutate si chiar mediatizate, mai ales in
tara noastra, unde au aparut adesea informatii legate de un posibil
trafic de organe. Vol. 1, nr. 3
In acest context evaluarea modului in care este perceput transplantul de
organe de catre personalul medical sau de catre viitorii profesionisti din
medicina este un prim pas pentru crearea unor bune practici in
domeniu.
Material si metoda
Vol. 1, nr. 4
Studiul este realizat pe baza sondajului de opinie obtinut printr-un
chestionar cu 10 intrebari privind cele mai controversate probleme etice
ale transplantului, fiecare intrebare cu 4 variante de raspuns prestabilit
(raspunsul a fost reprezentat prin alegerea unei variante).
Populatia tinta careia se adreseaza chestionarul: cadre medicale (medici
si asistenti medicali) in cadrul Spitalului Judetean clinic de Urgenta
Brasov si studenti ai Facultatii de Medicina Brasov.
Studiu a fost efectuat in perioada 15 ianuarie -15 februarie 2008.
Evaluarea grupului de studiu
Evaluarea demografica la includere a cuprins varsta, sexul si aria de
activitate.
Modalitatea de evaluare
http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715 11.11.2008
www.bioetica.ro - Vol. 6, nr. 1 Page 2 of 6
Rezultate
124 persoane au acceptat sa raspunda la chestionarul de mai sus. Din
acestea: 24 (19.35%) medici, 30 (24.19%) asistenti medicali, 70
(56.45%) studenti la medicina generala anul IV.
Varsta medie a grupului evaluat 29.93 ±8 ani, sex ratio
(masculuin/feminin) = 21 (16.93%)/ 103 (83.06%).
Din totalul persoanelor evaluate prin chestionar 70 (56.45%) studenti,
30 (24.19%) asistenti medicali si 24 (19.35%) medici.
Varsta medie in cele trei grupuri evaluate: studenti 23.37±4.5 ani,
medici 35.83±11.7 ani, asistenti medicali 30.6±7.8 ani. (tabel 1)
Raporturile sexelor in grupele evaluate sunt redate in tabelul nr.1
Tabel 1: Sex ratio (raportul sexelor) in grupele evaluate
http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715 11.11.2008
www.bioetica.ro - Vol. 6, nr. 1 Page 3 of 6
http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715 11.11.2008
www.bioetica.ro - Vol. 6, nr. 1 Page 4 of 6
http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715 11.11.2008
www.bioetica.ro - Vol. 6, nr. 1 Page 5 of 6
statistic (p<0.001).
Medicii au optat in proportie de 41.66% pentru vanzare in conditiile in
care donorul accepta schimbul (semni-ficativ statistic fata de studenti
p<0.01) insa predomina in toate cele trei grupuri ideea de respingere a
unui astfel de schimb, o fiinta umana neputand constitui obiectul unei
tranzactii. (tabelul 2, fig. nr. 1)
Intrebarea 8. Este morala utilizarea terapeutica a tesuturilor recoltate
de la embrioni umani?
a. da, cel mai important este salvarea unei vieti;
b. da, intrucat tesuturile de la embrioni au proprietati ce le permit o
gama larga de utilizari ;
c. nu, intrucat se folosesc un numar mare de fetusi avortati
d. nu, este imoral sa obtii tesuturi prin sacrificarea unor vieti
Utilizarea de tesuturi recoltate de la embrioni umani a fost acceptata de
aproximativ 60% din cei intervievati (p<0.01 fata de varianta c) in timp
ce 26.61% considera ca nu pot accepta astfel sacrificarea unor vieti.
Acceptarea acestei surse s-a facut preponderent in grupul medicilor si
studentilor (p<0.001 fata de cadrele medii) mai ales din considerentul
proprietatilor pe care le au aceste tesuturi in timp ce asistentii medicali
resping aceasta procedura din ambele considerente (numar mare de
fetusi ,sacrificarea unor vieti). (tabelul 2, fig. nr. 1)
Intrebarea 9. Considerati xenotrans-plantul (de la animale) ca fiind o
solutie?
a. da, daca se realizeaza de la specii foarte apropiate genetic cu
rezultate optime;
b. da, in acest fel ar creste semnificativ numarul de transplanturi ;
c. nu, nu este etic sa cresti animalele ca sursa de organe ;
d. nu, exista riscul ca sa introducem la om patogenie animala;
Global, raspunsul a fost in favoarea utilizarii xenotransplantului in
conditiile in care se face de la specii apropiate genetic (39.51%) –
p<0.005 fata de varianta b, p<0.001 fata de raspunsul c, d – iar
26.61% au apreciat faptul ca astfel ar creste semnificativ numarul de
transplante. Doar 19 % au considerat xenotransplantul ne-etic iar
14.51% au fost ingrijorati de introducerea de patogenie animala la om.
Separat pe grupuri constatam ca medicii au ales in proportie de 75%,
semnificativ statistic (p<0.05/S, p<0.001AM) utilizarea
xenotransplantului de la specii apropiate genetic de asemenea studentii
au optat preponderent pentru aceasta varianta (44.28%) - semnificativ
statistic fata de cadrele medii (p<0.001) in timp ce 46.66% din acestea
au apreciat xenotransplantul ca ne-etic (p<0.001 fata de medici si
studenti) si 26.66% au subliniat riscul de introducere de patogenie
animala la om. ((tabelul 2, fig. nr. 1)
Intrebarea 10. Este morala clonarea umana cu scopul de a preleva
tesuturi si organe?
a. da, in acest fel ar creste semnificativ posibilitatea de transplant;
b. da, daca procesul ar putea fi controlat doar in aceasta directie;
c. nu, nu este moral crearea in acest scop de fiinte umane;
d. nu, nu este etic si crestineste sa creem in acest fel fiinte umane.
La aceasta intrebare balanta a inclinat favorabil spre respingerea
posibilitatii de clonare pe de o parte fiind imorala crearea unor fiinte in
acest scop (29.83%- semnificativ statistic p<0.001 fata de varianta a)
pe de alta parte nefiind crestineste si etic crearea de fiinte umane in
acest fel (41.93% – semnificativ statis-tic p<0.001 fata de a, b,<0.05
fata de varianta c).
Totusi un procent de 20.96% accepta clonarea cu conditia ca procesul
sa fie controlat doar in aceasta directie - la evaluarea pe grupuri
studentii fiind cei care aproba aceasta posibilitate in procent de 30%
(p<0.05 fata de medici). Medicii resping aceasta posibilitate
preponderent pe criterii morale (66.66% – p<0.01 fata de studenti si
cadre medii) in timp ce cadrele medii dezaproba preponderent aspectul
ne-etic/crestin al problemei (60%-p<0.05/medici) (tabelul 2, fig. nr. 1)
Discutii:
1. Majoritatea persoanelor evaluate au fost de acord sa accepte donarea
organelor persoanelor dragi ceea ce poate fi ceea ce este in acord cu
utilitarianismul in mod evident consecintele acestei decizii fiind bune dar
contravine principiului autonomiei persoanei, decizia e a dona propriile
http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715 11.11.2008
www.bioetica.ro - Vol. 6, nr. 1 Page 6 of 6
Bibliografie:
[1] Amarakone K., Panesar S, Ethics and Human Science, Elsevier
Mosby, Edinburgh, 2006
[2] Astarastoae V., Transplantul de organe: consimtamantul prezumat -
intre utilitate si etica medicala, Viata Medicala, nr.17 (903), an XIX, pg.
5, 27.04.2007;
[3] English V, Sommerville A, Presumed consent for transplantation: a
dead issue after Alder Hey?, J. Med Ethics, vol. 29, pg. 147-152, 2003;
[4] Ghitescu T, Etica medicala, Ed. Impex – Speranta, Bucuresti, pg.
192, 1992;
[5] Gillon R.. Ethics needs principles—four can encompass the rest—and
respect for autonomy should be "first among equals", Med Ethics, vol.
29, pg. 307-312, 2003;
[6] Giovanni Berlinguer, Bioethics, health, and inequality, The Lancet,
London, Sep. 18-Sep 24, vol. 364, Iss. 9439, pg. 1086-1092, 2004;
[7] Harris J., Consent and end of life decisions. J. Med. Ethics, vol. 29,
pg. 10-15, 2003;
[8] Hope T., Savulescu J., Hendrick Judith, Medical Etichs and Law – the
core curriculum, Churchill, Livingstone, 2003;
[9] Machin V., Medicolegal Pocketbook, Churchill Livingstone, 2003;
[10] Moldovan A. T., Tratat de drept Medical, Ed. All, Bucuresti, 2002.
continuare
http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715 11.11.2008