Referat

Problemele lumii contemporane

Lumea este o oglinda a noastra, din punctul meu de vedere. Problemele pe care le observam in
jurul nostru sunt si in noi intr-un fel sau altfel.

As vrea sa incep cu "fericirea", spunand despre un sontaj facut de Harvard University in care
precizeaza faptul ca pe primul loc pentru o viata fericita este legatura calda in comunitate,
apartenenta. Din pacate, chiar daca avem internet si se faciliteaza comunicarea, pot spune ca
suntem din ce in ce mai distanti emotional si fizic. Asa ca, prima problema, din punctul meu de
vedere, este comunicarea empatica, apropierea.

A2-a problema, din punctul meu de vedere este frica de a iubi neconditionat. Confundam
emotiile, poate nici nu suntem atenti la ele, sau poate chiar incercam sa "ne luam cu altceva" si
ajungem sa punem orgoliul inaintea iubirii neconditionate. Suntem iubire. Respingem naturalul
din noi din frici si traume.

Neiertarea, este printre problemele lumii contemporane. Lipsa iertarii ne aduce framantare si
ganduri interminabile.

Violenta, abuzul si actele de cruzime. Fie ca sunt fizice sau psihice, ele exista. Uneori sunt clare,
impresionante. Insa, se poate intampla sa fii abuzat sau sa abuzezi fara sa fii constient de asta.

Nu traim constient in prezent si sa ne bucuram de "acum", dar nu pregatim nici un viitor mai
bun. Acest dezechilibru in care nu suntem atenti la mediu, noi, ceilalti si viata in general ne va
costa pe noi si pe urmasii nostri.

Problema schimbărilor climatice este în continuare preocuparea de vârf a generaţiei milenare,

pentru al treilea an consecutiv, și reprezintă cea mai serioasă problemă care afectează lumea de
astăzi. Astfel, aproape jumătate (48,8%) dintre participanţii la sondaj au numit schimbările
climatice drept principala lor preocupare, iar 78,1% au declarat că vor să-și schimbe stilul de
viaţă pentru a proteja mediul. Respondenţii au fost, de asemenea, în acord majoritar asupra
cauzei care stă la baza schimbărilor climatice. Peste 91% dintre respondenţi au răspuns „sunt de
acord” și „sunt puternic de acord” cu afirmaţia: „Știinţa a demonstrat că oamenii sunt
responsabili de schimbările climatice.”

1. În urma sondajului a reieșit că 48,8% dintre respondenţi consideră că distrugerea naturii ca

urmare a schimbărilor climatice este cea mai stringentă problemă cu care se confruntă omenirea.

Schimbările climatice globale au avut deja efecte observabile asupra mediului. Anotimpurile s-au
modificat, gheţarii se topesc, gheaţa pe râuri și lacuri se sparge mai devreme, culturile au fost
destabilizate, plantele și speciile de animale au fost afectate, copacii înfloresc mai devreme,
nivelul mărilor crește accelerat, iar valuri de căldură anuale sunt mai intense și durează mai mult.
Toate acestea sunt efecte despre care oamenii de știinţă avertizaseră în trecut că vor avea loc și pe
care le trăim deja din cauza schimbărilor climatice. Oamenii de știinţă continuă să creadă că
temperaturile globale vor continua să crească în deceniile viitoare, în mare parte din cauza
gazelor cu efect de seră produse de activităţile umane. Grupul Interguvernamental privind
Schimbările Climatice (The Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC), care include
peste 1.300 de oameni de știinţă din Statele Unite și din alte ţări, prognozează o creștere a
temperaturii medii globale cu 2,5 până la 10 grade Fahrenheit în următorul secol.

Conform IPCC, amploarea efectelor schimbărilor climatice asupra regiunilor individuale va varia
în timp și în funcţie de capacitatea diferitelor sisteme societale și de mediu de a atenua sau de a
se adapta schimbărilor. IPCC estimează că o creștere a temperaturii medii globale mai mică de
1,8 până la 5,4 grade Fahrenheit (de la 1 la 3 grade Celsius) raportată la temperatura globală
medie din 1990 va produce efecte benefice, în unele regiuni, și dăunătoare, în altele. Cercetătorii
sustin că planeta s-a încălzit cu o medie de aproape 1° C în ultimul secol, iar evaluările sugerează
că în prezent temperatura este în creștere și se apropie de 4° C cu potenţial de a depăși acest prag.

2. Conflictele și războaie la scară largă au constituit cea de-a doua mare problemă cu care se
confruntă lumea la nivel global – afirmaţie cu care au fost de acord 38,9% dintre respondenţi.

Sărăcia și inegalităţile politice, sociale și economice predispun la conflicte. Opt din zece cele mai
sărace ţări din lume suferă sau au suferit recent din cauza unor conflicte violente la scară largă.
Războaiele din ţările în curs de dezvoltare au costuri economice și sociale uriașe, fiind totodată o
cauză majoră a sărăciei și a subdezvoltării. Numărul deceselor de copii provocate de războiul din
Cambodgia, de exemplu, a însumat până la trei procente din populaţia ţării în 1990. Cele mai
multe conflicte actuale se petrec în interiorul statelor, nu între state. În ultimii 30 de ani, Africa a
fost deosebit de grav afectată de războaiele interne. Congo și Sudanul încă sunt în război. Apoi,
Siria găzduiește cel mai letal conflict la nivel global, în anul 2016 atingând pragul de 290.000 de
decese, mai mult decât dublul deceselor înregistrate în patru ani de conflict în Bosnia anilor ’90.
Mexicul îi urmează Siriei, cu un nivel al deceselor care îl depășește pe acela din Irak sau din
Afganistan. Cu toate acestea, crimele rezultate din conflictele din întreaga lume au scăzut la
157.000 în 2016, de la 167.000, în 2015, și 180.000, în 2014.

3. Inegalitatea, discrepanţa veniturilor și discriminarea au fost deplânse de 30,8% dintre

respondenţi.

„Discriminarea faţă de anumite grupuri a existat pe tot parcursul istoriei și în toate tipurile de
societăţi. Puţini ar contesta ideea că inegalitatea veniturilor bazate pe discriminare este
nedreaptă. Problemele mai grave apar însă atunci când discriminarea este, de fapt, o sursă
importantă de inegalitate și milenialii se întreabă dacă nu cumva o astfel de inegalitate bazată pe
discriminare este inerentă unui sistem capitalist. Nu există nicio îndoială că discriminarea poate
afecta veniturile unui anumit grup.

Dar legătura nu este în niciun caz automată sau sigură. Astfel, veniturile afro-americanilor care
trăiesc în SUA, în special în deceniile anterioare, au fost cu siguranţă diminuate din cauza
discriminării. Cu toate acestea, alte exemple sunt mai puţin clare. Evreii și americanii japonezi,
de exemplu, au avut venituri substanţial mai mari decât cele ale grupurilor albe neevreiești, în
ciuda dovezilor de discriminare în direcţia lor, susţine June Ellenoff O’Neill, membră în Biroul
Naţional de Cercetări Economice (National Bureau of Economic Research), într-unul dintre
volumele sale, Discriminarea și inegalitatea veniturilor.

Minorităţile rasiale și etnice au fost mult timp reprezentate disproporţionat în sistemul de justiţie
penală din SUA. Deși reprezintă doar 13% din populaţia Statelor Unite, afro-americanii
însumează 28,4% din toate arestările. Potrivit Biroului de Statistică, aproximativ 3,1% dintre
bărbaţii afro-americani, 1,3% dintre bărbaţi hispanici și 0,5% dintre bărbaţii albi se află în
închisoare. Din cauza cazierului judiciar, există o probabilitate mult mai mare ca, în comparaţie
cu albii, membrii minorităţilor rasiale și etnice să cunoască stigmatizarea și discriminarea legală
în ceea ce privește ocuparea forţei de muncă, locuinţele, educaţia, beneficiile publice, calitatea de
posibil jurat și dreptul de vot.

În Europa, romii se numără printre cei mai săraci, fiind printre cei mai discriminaţi etnici
minoritari. De exemplu, în Bosnia și Herţegovina, Human Rights Watch a documentat
discriminarea perpetuă a romilor și a altor minorităţi naţionale în constituţie, în legile naţionale și
în instituţiile publice. Această cercetare demonstrează impactul mai amplu al discriminării asupra
vieţii cotidiene a romilor în accesarea locuinţelor, educaţiei, îngrijirii sănătăţii și ocupării forţei
de muncă.

4. Sărăcia, importantă pentru 29,2% dintre respondenţi.

În prima jumătate a secolului trecut, creșterea populaţiei lumii a determinat creșterea numărului
absolut al oamenilor săraci din lume, chiar dacă ponderea persoanelor aflate în sărăcie a scăzut.
După 1970, scăderea ratei sărăciei la nivel global a dus la scăderea numărului oamenilor care
trăiesc în sărăcie extremă. Această tendinţă de scădere a sărăciei – atât în număr absolut, cât și ca
parte a populaţiei mondiale – a fost constantă în ultimele trei decenii, conform unui studiu al
Băncii Mondiale. Strâns legată de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă este îmbunătăţirea sănătăţii
globale și extinderea educaţiei globale care s-a remarcat în ultimele două secole.

5. Conflictele religioase îi preocupă pe 23,9% dintre milenialii intervievaţi.

Religia este o forţă puternică în lume, deci nu este surprinzător că a fost și este o matrice în
istoria conflictelor. Într-o lume în care multe guverne și organizaţii internaţionale suferă de un
deficit de legitimitate, este de așteptat un impact din ce în ce mai mare al discursurilor religioase
asupra politicii internaţionale. „Religia este o sursă majoră de soft power (putere exercitată prin
atracţie, nu prin coerciţie). Aceasta va fi, într-o măsură mai mare, folosită sau abuzată de către
religii și organizaţii guvernamentale pentru a-și atinge interesele. Provocarea majoră a
organizaţiilor religioase rămâne să pună capăt și să prevină apariţia conflictelor religioase”, arată
un studiu al The International Journal of Peace. În decembrie 1992, au fost numărate 24 de
războaie cu un context religios (ajustat AKUF-Kriege-Datenbank). Cele mai multe dintre acestea
au fost localizate în Africa de Nord, Orientul Mijlociu, fosta URSS și Asia. În Europa au existat
doar două: Iugoslavia și Irlanda de Nord. În cele două Americi nu au fost înregistrate războaie
religioase.

Aceste războaie ar putea fi clasificate în continuare prin diferenţierea conflictelor violente dintre
grupurile religioase din cadrul unei ţări, pe de o parte, și conflictele dintre organizaţiile religioase
dintr-o anume ţară și guvern, pe de altă parte. În Europa, de exemplu, musulmanii bosniaci, mai
bine de doi ani, au fost brutalizaţi de creștinii sârbi. La graniţa dintre Europa și Asia, armenii
creștini au avut conflicte cu azerii musulmani, iar musulmanii și evreii au încă disensiuni în
Palestina.

6. Responsabilitatea și transparenţa guvernului și corupţia sunt prioritare pentru 22,7% dintre

respondenţi.

În Indexul de Percepţie a Corupţiei emis în ianuarie 2017, Transparency International (TI) a

constatat că peste două treimi dintre cele 176 de ţări și teritorii studiate au obţinut, pe o scară de
la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat), un scor mediu global de doar 43, indicând corupţia
endemică în sectorul public al ţărilor analizate. În pofida unor succese recente în combaterea
corupţiei, în ţări precum Brazilia și Ucraina, precum și în expunerea intereselor financiare ilicite,
așa cum au fost prezentate în Dosarele Panama, este clar că încă mai sunt multe de făcut. Ţările
cu niveluri ridicate de corupţie sau care nu dispun de statul de drept efectiv sau de răspundere în
guvern sunt mai susceptibile la conflicte și tulburări sociale decât alte ţări în curs de dezvoltare.
Persistenţa corupţiei afectează în mod negativ furnizarea de servicii de sănătate, educaţie și alte
beneficii sociale și contribuie la persistenţa sărăciei și a altor inegalităţi.

7. Siguranţa oamenilor de a dispune de apă si mâncare îi îngrijorează pe 18,2% dintre

respondenţi.

Apa este esenţială pentru securitatea alimentară. Culturile și efectivele de animale au nevoie de
apă pentru a crește. Agricultura necesită cantităţi mari de apă pentru irigaţii și de bună calitate
pentru diverse procese de producţie. În timp ce hrănește lumea și produce o gamă diversă de
culturi – inclusiv nealimentare, cum ar fi bumbacul, cauciucul și uleiurile industriale – într-un
mod din ce în ce mai productiv, agricultura și-a confirmat poziţia de cel mai mare utilizator de
apă pe glob. Irigarea revendică acum aproape 70% din totalitatea apei dulci destinate consumului
uman.

În 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului afirma dreptul fiecărui om de a avea acces
la alimente adecvate. Cu toate acestea, accesul la alimente adecvate în zonele rurale ale multor
ţări în curs de dezvoltare depinde în mare măsură de accesul la resursele naturale, inclusiv la apă,
care sunt necesare pentru a produce alimente. La 28 iulie 2010, Adunarea Generală a ONU a
declarat că accesul la apă potabilă și salubritate ecologică constituie un drept uman universal.
Însă în timp ce populaţia a crescut la 7 miliarde și se estimează o creștere la peste 9 miliarde
până în 2050, utilizarea apei dulci pentru consumul uman, agricultură, industrie și alte ramuri a
crescut și ea de șase ori. Pentru a alimenta un număr tot mai mare de oameni, producţia de
alimente va trebui să se dubleze, dar cantitatea de apă și terenul arabil disponibil rămân aceleași.
În plus, schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme reprezintă din ce în ce mai
mult o ameninţare la adresa sistemelor agricole. Prin urmare, trebuie explorate și implementate
într-o manieră cuprinzătoare noi forme adaptate de gestionare a apei în agricultură, de gestionare
a bazinelor hidrografice, a pescuitului și a acvaculturii.

8. Accesul la educaţie preocupă 15,9% dintre respondenţi.

„Educaţia este în criză! Peste 260 de milioane de copii nu merg la școală.” Aceasta este concluzia
cercetătorilor din cadrul Băncii Mondiale, în raportul privind dezvoltarea mondială din 2018.

Salturi uriașe au fost făcute în domeniul educaţiei în ultimii 200 de ani, iar astăzi majoritatea
copiilor beneficiază de educaţie formală. Cu toate acestea, frecventarea orelor de curs nu
garantează însușirea cunoștinţelor, spun cercetătorii în raport. În ţările cu venituri mici și medii,
învăţământul secundar este frecventat de doar unul din trei copii. Peste 60% dintre elevii din
ţările în curs de dezvoltare nu au nici măcar cunoștinţe de bază în școală. În ţările cu venituri
ridicate, în ceea ce privește abilităţile de bază, de exemplu, aproape toţi elevii își însușesc
cunoștinţe matematice.

Copiii care trăiesc în Africa de Nord-Est sunt cei care beneficiază cel mai puţin de accesul la
educaţie, sunt privaţi de primirea unei bune educaţii și a oricărei alte forme de educaţie – este
constatarea membrilor unei organizaţii caritabile și de învăţământ, Educaţia pentru toţi, în urma
Campaniei Globale pentru Educaţie. În urma campaniei, sunt clasificate cele mai sărace ţări ale
lumii în funcţie de sistemele lor educaţionale. Somalia are cel mai puţin funcţional sistem din
lume, cu doar 10% dintre copii urmând școala primară, în timp ce Eritreea, Haiti, Comore și
Etiopia ocupă locul doi la formele de organizare eficientă a sistemelor educaţionale.

9. Siguranţa, securitatea și bunăstarea au fost prioritare pentru 14,1% dintre respondenţi.

Un studiu al Poliţiei californiene, realizat în 2015, arată că 60% dintre oameni se simt în
siguranţă în centrul orașului în timpul zilei, iar rata scade la 32% pe timp de noapte. În timpul
zilei, 95% dintre respondenţi au indicat că se simt în siguranţă în casele lor și 90% se simt în
siguranţă în cartierele în care locuiesc. Procentele scad la 91%, respectiv 69%, cand vine vorba
de lăsarea serii. Fie că așteaptă autobuzul sau călătoresc în cartierele lor sau că pur și simplu se
află în casele lor, oamenii au înregistrat o rată mai scăzută a siguranţei în timpul zilei decât au
făcut-o cu trei ani înainte de realizarea prezentului studiu.

Un studiu Eurostat privind calitatea vieţii în Europa aduce în discuţie securitatea individului ca
fiind un aspect crucial al vieţii. Insecuritatea de orice fel este o sursă de frică și îngrijorare care
poate avea un impact negativ asupra calităţii generale a vieţii. Aceasta implică incertitudinea cu
privire la viitor, care poate avea un impact negativ asupra prezentului. Criza economică a arătat
cât de importantă este siguranţa economică pentru calitatea vieţii europenilor, deoarece
sentimentul vulnerabilităţii poate reduce drastic sentimentul libertăţii personale.

Astfel este utilă distincţia între două categorii majore: siguranţa economică și siguranţa fizică.
Statisticile privind siguranţa economică măsoară riscurile care ar putea provoca deteriorarea
bruscă a condiţiilor materiale de trai și capacitatea gospodăriei de a fi protejată de aceasta.
Statisticile privind siguranţa fizică se concentrează asupra riscurilor care ar putea ameninţa
siguranţa fizică. Siguranţa și vulnerabilitatea economică se referă la aspectele economice
exprimate prin bogăţie, datorie și insecuritate de venituri/locuri de muncă. Securitatea fizică și
personală acoperă următoarele aspecte: rata de omucidere, criminalitatea, violenţa sau
vandalismul raportate în zona persoană și modul cum sunt percepute.

10. Lipsa oportunităţilor economice și a șomajului îngrijorează 12,1% dintre respondenţii

mileniali.

Șomajul și lipsa abilităţilor necesare pentru angajare, în special în rândul tinerilor sub 25 de ani,
este una dintre problemele globale pe care milenialii le percep ca fiind stringente. Într-o lucrare
publicată de către Forumul Economic Mondial, Christopher J. Nassetta, președinte și CEO al
Hilton Worldwide, discută cea mai mare problemă menţionată de lideri mondiali și de angajaţii
din sutele de comunităţi în care Hilton operează: şomajul. Nassetta a declarat că dorește ca, până
în anul 2019, prin intermediul unor programe de voluntariat și de formare să ajute cel puţin un
milion de tineri să ocupe un loc de muncă sau să îi angajeze direct în diferite departamente din
cadrul Hilton Worldwide.

The Economist estimează că ar exista probabil până la 290 de milioane de persoane cu vârste
între 15 și 24 de ani care nu participă pe piaţa forţei de muncă. Această criză are multe rădăcini.
În unele ţări, motivele sunt culturale – de exemplu, fetele care nu beneficiază de aceeași școală
sau de oportunităţi de angajare. În altele, acestea sunt legate de condiţii economice slabe sau de
probleme geopolitice, precum criza refugiaţilor.