1

CAPITOLUL 1 Serviciile de sanatate-Definire concept si tipologie

1.1.Definire concept
Guvernul Romniei definete sntatea public drept starea de sntate a populaiei, lund n considerare factorii determinani pentru sntate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de via, asigurrile serviciilor de sntate, accesibilitatea i calitatea n furnizarea serviciilor publice (Legea numrul 95/2006). Organizaia Mondial a Sntii (Filerman, 2003) definete sistemul de sntate cuprinznd toate organizaiile, instituiile i resursele avnd ca scop mbuntirea sntii. Sistemul de sntate vizeaz sntatea public, fiind ghidat de principii generale ca acces egal sau atingerea anumitor standarde de calitate n cadrul serviciilor furnizate, fiecare ar avnd un anumit guvern cu un anumit punct de vedere n ceea ce privete funcionarea sistemului, care au condus la o abunden de abordri n strucura, organizarea i funcionarea sistemului de sntate, neexistnd la aceast or un model concret care s poat fi preluat.

2.2 Tipologia serviciilor de sanatate

1. Servicii medicale de baz 2. Pachet minimal de servicii medicale 3. Pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigur facultative 4. Pachetul de servicii medicale acordate n ambulatoriul de specialitate pentru specialitile clinice, paraclinice i stomatologice 5. Servicii medicale spitaliceti 6. Servicii medicale de urgene i transport sanitar 7. Servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu 8. Acordarea medicamentelor cu i fr contribuie personal la tratamentul ambulatoriu 9. Acordarea dispozitivelor medicale destinate recuperrii unor deficiene organice sau fiziologice i asistena medical de recuperare

CAPITOLUL 2
Tipuri de piete pe care actioneaza serviciile de sanatate
n mecanizmul de funcionare a unei economii moderne piaa ocup un loc esenial determinnd ntr-o proporie nsemnat deciziile i comportamentele agenilor economici. Astfel serviciile de sanatate actioneaza pe mai multe piete.Dintre acestea fac parte:

Piata marfurilor medicale:

Evident, piata medicala a marfurilor medicale include aceleasi etape cunoscute de producere, schimb si repartizare a marfurilor medicale (aparatajului si instrumentelor medicale, medicamentelor, articolelor de uz medical. etc.) si se supune legilor generale ale pietei de desfacere a marfurilor.

Piata serviciilor turistice si Piata asigurarilor:

De la data aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, pentru calatoriile in statele membre ale uniunii asigurarea medicala nu mai este obligatorie dar ramane in continuare recomandata. Pe baza acestei asigurari putem beneficia de servicii de asistenta medicala (consultatie, diagnostic, tratament) in caz de urgent Tipuri de asigurari

asigurarea de asistenta medicala pentru turisti; asigurarea de asistenta medicala pentru oameni de afaceri si soferi profesionisti.

Piata fortei de munca:

Persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salariat au obligatia sa retina si sa vireze casei de asigurari de sanatate teritoriale contributia pentru sanatate datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva; acestea au obligatia sa anunte casei de asigurari de sanatate orice schimbare care are loc in nivelul veniturilor. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii.Plata concediilor medicale si a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate. .

CAPITOLUL 3 Descentralizarea serviciilor publice de sntate si Reforma n domeniul sntii publice

3.1 Descentralizarea serviciilor publice de sntate
Prin aplicarea descentralizrii n cadrul serviciilor de sntate, Kolehmainen, definete descentralizarea ca fiind un termen ce continu s fie folosit ntr-o descriere mai larg ca o varietate de acorduri partajate ale puterii. Aceasta nseamn transferul responsabilitilor administrative de la Ministerul central al sntii la oficiile de sntate locale sau se poate implica n crearea unei noi structuri guvernamentale, cum ar fi un guvernmnt provincie, care s fie responsabil cu furnizarea serviciilor de sntate i multe alte servicii. Cu alte cuvinte, serviciul public de sntate este scos din competena central, adic a Ministerului Sntii i i se confer personalitate juridic, organe proprii i un patrimoniu propriu, ceea ce se numete conform literaturii de specialitate descentralizarea pe servicii sau tehnic. Dup Revoluia din 1989, Romnia a trecut printr-un proces lent de tranziie pn la o democraie liber, ceea ce nseamn foarte multe schimbri n structura i funcionarea sectorului public. Schimbrile au avut loc i n cadrul sistemului de sntate. ntre 1990 i 1995, Guvernul a emis o serie de regulamente n domeniul sntii publice, dar nici unul dintre ele nu face referire la dreptul de baz al cetenilor la asistena medical, aceste drepturi fiind consacrate doar n Constituia Romniei. n 1992 a fost creat Fondul special de Sntate, n scopul subvenionrii de medicamente, iar n 1995 este creat Colegiul Medicilor. ncepnd cu anul 1995, a sczut importana structurii i organizrii sistemului de sntate din Romnia. Noile legi (Legea numrul 145/1995 privind organizarea colegiului de medici, Legea numrul 145/1997 privind asigurrile sociale de sntate, Legea numrul 100/1998 privind asistena serviciilor publice i Legea numrul 146/1999 a organizrii spitalelor) au nceput s

schimbe sistemul centralizat n unul mult mai descentralizat prin includerea asigurrilor sociale de sntate. Adoptarea Legii asigurrilor sociale de sntate n anul 1997 a fost un pas major n transformarea sistemului de sntate din Romnia (Baba, 1998). O dat cu apariia sistemului de asigurri sociale de sntate peste 80% din fondurile destinate sntii au fost asigurate de Fondul Naional Unic de Asigurri de Sntate, iar de la bugetul de stat erau finanate programele naionale de sntate, investiiile n infrastructur i n aparatura de nalt performan. Numrul posturilor finanate integral de la bugetul de stat a fost redus n perioada 2000-2005 cu un procent de 52%. Prima etap a descentralizrii serviciilor publice (1998-2006) n primul an, 1998, un an de tranziie, din lipsa infrastructurii sistemului de asigurri sociale de sntate, rolul Casei Naionale de Asigurri de Sntate a fost suplinit de Ministerul Sntii, iar rolul Caselor de Asigurri Judeene de Direciile de Sntate Public Judeene, angajatul i angajatorul au contribuit cu cte 5% fiecare, ulterior n 1999, contribuia majornduse la 7% (Frcanu, 2006, p.234). Prin aplicarea legii a nceput practic descentralizarea serviciilor publice de medicin primar prin instituirea medicului de familie i diferite forme de asisten primar. Momentul de reform cu impact asupra asistenei primare a nceput prin separarea medicului de familie de structura policlinicii/spitalului; s-a creat relaia direct cu finanatorul (DJSP); introducerea mecanismelor noi de plat (capitaie, per serviciu, bonificaie); i creterea competiiei ntre medici prin libera alegere de ctre pacient (Evaluarea stadiului descentralizrii pe sectorul sntate). n 2002, sediile unitilor sanitare publice de la nivel judeean i local au intrat n gestionarea administraiei publice locale pentru sensibilizarea autoritilor locale cu privire la aspecte legate de sntatea cetenilor. Sistemul de finanare centralizat s-a dovedit ineficient i a dus la necesitatea continurii descentralizrii. O prim problem a fost slbiciunile actului legislativ, care nu s-a dovedit mai eficient i nu a ncurajat transparena finanrii i execuiei bugetare. Adic nu s-au respectat principiile descentralizrii i anume: eficien, egalitate, transparen n cadrul acestui proces. Acest sector s-a dovedit ineficient i n ceea ce privete resursele umane i tehnologice n cadrul furnizrii serviciilor de sntate. Aceasta s-a datorat slabei motivri financiare a personalului medical, insuficienei resurselor financiare, att pentru mbuntirea tehnologiei,

ct i pentru perfecionrile profesionale.

Erau probleme n ceea ce privete infrastructura,

datorit managementului insuficient i a lipsei de fonduri. Inexistena unei strategii i a unor politici de formare a personalului managerial din administraia de sntate. Cetenii erau nesatisfcui de serviciile de sntate deoarece nevoile populaiei erau n contrast cu prioritile serviciilor de sntate. Principalele aspecte vizate, n vederea demarrii reformei n sistemul de sntate, i care au condus la o prim etap a descentralizrii au fost: trecerea de la un sistem finanat prin impozite generale spre unul finanat prin sistemul asigurrilor sociale de sntate i apariia Casei Naionale de Asigurri de Sntate (CNAS) ca rol de ter pltitor; trecerea de la un sistem integrat la unul bazat pe contractare (cu separarea finanatorului de furnizorul de servicii de sntate); apariia unor modaliti noi de plat a furnizorilor i introducerea competiiei; schimbarea modalitilor de furnizare a serviciilor prin apariia cabinetelor medicale individuale, nfiinate n baza OUG.124/1998 (Strategia de descentralizare a Minsiterului Sntii 2007-2009). Tot n acest perioad, Legea nr. 100/1998 privind sntatea public a introdus modificri n rolul Ministerului Sntii Publice i a direciilor de sntate public de la nivel local, precum i al celorlalte instituii cu activiti n domeniu. Direciile de sntate public sunt uniti descentralizate ale Ministerului Sntii, ele punnd n aplicare politicile naionale i programele la nivel local. Activitiile Direciei de Sntate includ medicina preventiv, controlul medical, nregistrarea unitilor noi medicale de medicin general, acord licene, efectueaz controlul statistic i are responsabiliti financiare (Bara, 2002). Legea nr. 146/1999 privind organizarea, funcionarea i finanarea spitalelor a adus noi reglementri cum ar fi introducerea bugetelor globale i precizarea procedurilor de contractare ntre spitale i fondurile de asigurri de sntate, a introdus modificri n managementul spitalului, iar reglementri conexe stipulau c majoritatea spitalelor vor fi transferate de la Ministerul Sntii n proprietatea administraiei publice (Frcanu, 2006). Conform Legii nr. 146/1999 i actualei Legi nr. 270/2003 a spitalelor s-au introdus msuri prin delimitarea atribuiilor n funcie de categoriile spitalelor, acestea fiind: spitale generale, speciale, ambulatorii sau de urgen, de boli cronice, clinice, universitare, fiind subordonate ministerului de resort, cu finanare din fonduri: publice, private sau mixte.

O alt msur a legilor prevede adoptarea de limite a numrului de internri pentru ngrijiri care pot fi, spitalizarea continu, de zi i de o zi. S-a mbuntit plata actului medical fiind corelat cu performana i calitatea serviciului prestat i s-a mai introdus privatizarea spitalelor. Putem conchide c prin aceste acte normative n aceast perioad n legea spitalelor este reformat i abordarea managerial a spitalelor, vorbindu-se despre manangement public i manageri publici, care trebuie s fac fa agendei impuse din exterior de ctre conducerea politic (Maior, 2006 p.43). A doua etap a descentralizrii n cadrul serviciilor publice de sntate n urma analizelor realizate de specialiti din cadrul Ministerului Sntii Publice, strategia acestora (2007-2010) cuprinde urmtorul set de probleme n cadrul serviciilor publice descentralizate: centralizarea instituional excesiv existent n prezent; suprapunerile ntre diverse structuri din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale altor ministere i al Ministerului Sntii Publice; existena palielelor de decizie care ngreuiaz activitatea la nivelul serviciilor publice deconcentrate, exemplu: obligativitatea avizrii de ctre Ministerul Sntii Publice a bugetului de venituri i cheltuieli i a statelor de funcii, a deblocrilor de posturi, a concursurilor, etc. lipsa accesului egal a populaiei la serviciile medicale; existena unor structuri de interes comunitar care sunt n subordinea Ministerului Sntii Publice (asistaii comunitari, mediatorii sanitari, medicina colar, care se vor transfera de la autoritile deconcentrate la nivel local prin planul strategia de descentralizare a Ministerului Sntii din perioda 2008-2010). Cu alte cuvinte, procesul de descentralizare n cadrul serviciilor de sntate stagneaz, fie este folosit doar la nivel teoretic, dar nu este aplicat, exist suprapuneri ntre structurile deconcentrate i Ministerul Sntii, adic nu sunt delimitate exact activitile celor dou, unele decizii ale Ministerului ngreuneaz sistemul, iar unele structuri de interes local, ca mediatorii sanitari de exemplu, care au rol de a media conflictele se afl tot n subordinea Ministerului Sntii.

Conform Strategiei de descentralizare a Ministerului Sntii Publice (2007-2009), obiectivul general al descentralizrii serviciilor de sntate const n realizarea efectiv a accesului egal al cetenilor la ngrijirile sanitare de baz i creterea calitii vieii. Obiectivele specifice sunt: Delimitarea competenelor administraiei publice centrale i locale, n vederea administrrii mai eficiente, a birocratizrii sistemului sanitar i transferul de competene, atribuii i responsabiliti de la Ministerul Sntii Publice la autoritile regionale i administraia public local. Creterea rolului administraiei publice judeene i locale n dezvoltarea i implementarea politicilor de sntate public care s rspund nevoilor specifice ale comunitii; Redefinirea rolului structurilor Ministerului Sntii Publice n elaborarea i implementarea politicilor de sntate public, creterea calitii serviciilor spitaliceti, creterea rolulilor structurilor regionale n gestionarea problemelor de sntate public; ntrirea capacitii de control a Ministerului Sntii Publice asupra obiectivelor, activitilor i structurilor din domeniul sntii publice; Descentralizarea asistenei medicale spitaliceti i ntrirea responsabilitii administraiei publice locale fa de cetean; Asigurarea transparenei decisionale i transparena n alocarea fondurilor destinate sectorului sanitar. Descentralizarea din sistemul sanitar, adic trecerea a circa 370 de spitale din administrarea Ministerului Sntii n cea a consiliilor locale i judeene, principala msur pe care ministerul o are n vedere n aceast perioad, aduce mai multe semne de ntrebare dect certitudini printre managerii unitilor, n timp ce unele autoriti locale i fac deja planuri de reorganizare i de investiii de zeci de milioane de euro n uniti. Pe de alt parte, companiile private care livreaz echipamente medicale ctre spitale, consider descentralizarea sistemului o idee "foarte bun" i spun c va avea un impact benefic asupra afacerilor lor. Ordonana de urgen aprobat de Guvern prevede ca din consiliul director s fac parte maximum trei persoane, n condiiile n care pn acum nu exista un plafon. De asemenea, se reglementeaz procentul cheltuielilor salariale din bugetul spitalului. Acestea nu vor putea depi de la 1 ianuarie 2011, 70% din cheltuielile decontate ctre Casele

Judeene de Asigurri de Sntate. Din punctul de vedere contractual managerul unitii va ncheia contractul de management cu conducerea adiministraiei locale. Pn acum, contractul era cu ministrul sntii, singurul care putea demite managerul. n Romnia exist aproximativ 450 de spitale, iar n categoria celor descentralizate nu vor intra unitile de urgen i institutele. Descentralizarea se face tocmai pentru c sistemul centralizat este unul incoerent i nesustenabil pe termen mediu i lung. Dar s nu ateptm minuni. Predarea spitalelor ctre comunitile locale nu va crea imediat condiii mai bune n unitile sanitare,

3.2 Reforma n domeniul sntii publice

Reforma sntii are drept scop procesul de descentralizare, de a da mai mult autonomie autoritilor locale, lsnd Ministerul Sntii s se ocupe de deciziile strategice, totui acesta din urm deinnd un control ierarhic asupra instituiilor locale (Baba, 2008). Modificrile aduse de asigurrile sociale de sntate de Legea 95/2006 privind reforma n domeniul sntii au avut ca principale obiective: creterea eficienei n administrarea fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, ntrirea disciplinei financiar-contractuale n cadrul contractelor ncheiate de casele de asigurri de sntate cu furnizorii de servicii, creterea fondurilor colectate i mbuntirea accesului asigurailor la serviciile de ngrijiri de sntate. Msurile pentru mbuntirea managementului n sectorul sanitar i realizarea de economii s-a realizat prin: licitaii organizate la nivel naional, elaborarea de protocoale i ghiduri terapeutice care impun cel mai bun tratament cu costurile cele mai sczute datorit gamei largi a produselor medicale, nchiderea a 40 de spitale din mediul rural datorit ineficienei, performanei sczute, lipsa personalului i a infrastructurii necesare, revizuirea listelor medicale compensate i gratuite prin introducerea altor principii de compensare, concomitent cu modificarea listelor pozitive,

externalizarea transportului nemedicalizat i contractarea serviciilor de transport sanitar (scderea preului la transportul bolnavilor cu 25% fa de transportul practicat pe piaa liber), externalizarea activitilor de suport: buctrie, curenie, spltorie, precum i a unor activiti medicale i paramedicale: imagistica, laboratoarele, analize medicale. O alt prioritate a Ministerului Sntii Publice este ntrirea disciplinei financiare prin monitorizarea lunar pe fiecare spital a cheltuielilor de personal i materiale pentru ncadrarea n bugetul aprobat i introducerea costului mediu pentru o mai corect dimensionare a fondurilor necesare pentru finanarea unitilor sanitare publice . Totui, una dintre mbuntirile majore ale Ministerului Sntii a fost introducerea Programului Naional de Sntate, care are un set de politici guvernamentale, avnd urmtoarele scopuri: evaluarea, prevenirea, tratamentul i controlul bolilor cu un impact major asupra strii de sntate a populaiei, urmrind att evaluarea strii de sntate a populaiei, ct i amenirile majore de sntate. Ministerul Sntii este responsabil cu dezvoltarea, coordonarea i implementarea acestuia. Programele naionale de sntate sunt coordonate la nivel naional de ctre Agenia Naional pentru Programele de Sntate din cadul Ministerului Aceste programe nseamn a da o imagine mai larg n ceea ce privete ameninrile sntii la nivel naional i asistarea instituiilor publice n prevenia bolilor posibile, activitate ce a fost aproape inexistent nainte de 2005 (Baba, 2008). ncepnd cu anul 2007 n conformitate cu actele normative n vigoare, structura programelor naionale de sntate a fost urmtoarea: Programul naional de profilaxie, Programul naional de sntate mintal, Programul naional de diabet i alte boli de nutriie, Programul naional de transplant de organe, esuturi i celule, Programul naional de tratament n strintate, Programul naional de asisten comunitar i aciuni pentru sntate, Programul naional al rezervei Ministerului Sntii Publice

10

CAPITOLUL 4 Repere strategice europene in domeniu Perspective de viitor in Romania

Principiile de functionare a politicilor sanitare in tarile occidentale dezvoltate economic sunt:

11

Acces universal si echitabil la un pachet minim de servicii de sanatate Eficienta macroeconomica Eficienta microeconomica:gama serviciilor minimale sa garanteze rezultate bune in planul sanatatii si satisfactiei clientilor Libertate de alegere pentru pacienti Autonomia prestatorilor serviciilor de sanatate Protectia veniturilor asigurarea unui tratament corelat cu veniturile pacientului Implicarea statului in plata si responsabilitatea sa fata de sanatatea populatiei.

Exista 3 mari tipuri de sisteme de sanatate care coexista in tarile dezvoltate: Sisteme nationale de sanatate: -unde predomina finantarea prin impozite globale redistribuite prin bugetul de stat:Spania,Anglia,,Irlanda,Norvegia,Suedia,Finlanda,Islanda,Danemarca,Grecia. Sisteme de asigurari sociale de sanatate: -bazate pe contributii obligatorii(prime) catre unul sau mai multe fonduri speciale pentru sanatate:Germania,Franta,Belgia,Austria,Olanda,Luxemburg,Elvetia. Sisteme de asigurari de sanatate private: -bazate pe prime de asigurare voluntare:SUA. UE are misiunea de a veni n completarea aciunilor naionale n materie de sntate prin:

protejarea oamenilor mpotriva bolilor i a altor ameninri la adresa sntii promovarea unui stil de via sntos sprijinirea cooperrii dintre autoritile naionale n materie de sntate Strategia UE n domeniul sntii (2008-2013) mpreun pentru sntate i

propune s aduc mbuntiri concrete n domeniul sntii.i propune s contribuie la obinerea unor rezultate concrete n materie de ameliorare a sntii n Europa. Strategia a fost elaborat ntr-un moment crucial - cnd numrul statelor membre a trecut de la 15 la 27. Are la baz o consultare public, n urma creia s-au obinut informaii utile cu privire la obiectivele principale i la sectoarele n care se impune luarea de msuri. Se bazeaz pe 4 principii de baz i pe 3 obiective strategice. 4 principii care stabilesc direcia de aciune pentru anii urmtori:

12

adoptarea unei abordri care se bazeaz pe valori comune, punerea pacienilor n centrul preocuprilor i reducerea inegalitilor recunoaterea legturii dintre sntate i prosperitatea economic English integrarea sntii n toate domeniile politice consolidarea rolului UE n domeniul sntii la nivel global, printr-o mai ampl cooperare cu organismele internaionale 3 obiective strategice: ameliorarea sntii ntr-o Europ afectat de mbtrnirea populaiei protejarea cetenilor mpotriva ameninrilor la adresa sntii: boli transmisibile, boli netransmisibile i boli rare vaccinare pregtire pentru situaii de criz i sporirea capacitii de a contracara ameninrile la adresa sntii promovarea unor sisteme de sntate dinamice i a noilor tehnologii n domeniul sntii: evaluarea tehnologiilor din domeniul sntii (HTA) drepturile pacienilor n materie de asisten medical transfrontalier personalul sanitar sigurana pacienilor

Tendinte in evolutia serviciilor de sanatate pentru urmatorii 10-15 ani

Factorii care sunt deja responsabili in determinarea evolutiei pot fi clasati in 3 grupe: Nevoia de sntate a populaiei care corespunde pe de o parte epidemiologiei bolilor i factorilor lor de risc i, pe de alt parte, schimbrilor demografice i sociale. Un exemplu este mbtrnirea populaiei care mrete frecvena maladiilor cronice i degenerative(bolile cardio-vasculare, cancere, boli ale aparatului locomotor i bloi

13

neuropsihiatrice). De asemenea, cea mai mare parte a bolilor transmisibile depind direct de frecvena ntre indivizi, urbanizare i diversificarea transporturilor la scar mondial(SIDA fiind un exemplu al mondializrii sanitare). Cererea de ngrijiri medicale care corespund acesibilitilor sociale, economice i culturale a ngrijirilor. Este foarte important relaia instituiei cu mijloacele mass-media pentru a se obine o deplasare a preocuparilor pentru sntate ale populaiei din zona curativ nspre zona prevenntiv. Particularitatile tehnice si organizationale ale sistemului de sanatate,inovatia tehnologica in medicina avand o logica si un ritm proprii determinate nu numai de evolutia cererii de ingrijiri a populatiei dar mai ales de necesitatea operarii intr-o piata privatizata,ceea ce determina interactiunea dintre cererea exprimata si oferta de prestatii in intampinarea cererilor solvabile. Strategii de comunicare si promovare in cadrul serviciilor publice de sanatate: Necesitatea promovarii politicii de sanatate in favoarea elevilor Educatia sanitara a adultilor Imbunatatirea in domeniul femeilor si persoanelor varstnice Imbunatatirea comunicarii cu persoanele care se afla in situatie de marginalizare.

ANEXA 1 TIPOLOGIA SERVICIILOR DE SANATATE

1.Servicii medicale de baz

14

A.Servicii profilactice : Urmrirea dezvoltarii fizice i psihomotorii a copilului prin examen de bilan la externarea din maternitate ,la 1, 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18 luni ; Supravegherea etapizat pentru copiii 0-1 an pe probleme de puericultur(educaia mamei pentru susinerea alimentaiei naturale i atrecerii la alimentaia artificial, urmrirea curbei pondeale, diversificarea alimentaiei,stabilirea programului de vaccinare i instruirea mamei pentru respectarea acestui program); Controlul medical anual al copiilor de la2 la 18 ani examende bilan; Controlul medical anual al asigurailor n varst de peste 18 anipentruprevenirea bolilor cu consecinte majore n morbiditate i mortalitate; Servicii de planificare familial; Educaie medico-sanitar si consiliere pentru prevenirea i combaterea factorilor de risc cardiovascular, oncologic precum si consiliere antidrog; Controale periodice pentru afeciunile care necesita dispensariyare conform normelor stabilite de Ministerul Sntii; B.Servicii medicale curative: Consultaii n caz de boal sau accident; Manevre de mic chirurgie i tratament injectabil; Prescriere de tratament medical i igienico-dietetic; Recomandarea de investigaii paraclinice pentru stabilire diagnosticului prin billet de trimitere, ca o consecin a actului medical propriu; Eliberarea de billet de trimitere pentru cazurile care depaesc competena medicului de familie; Asistena medicala la domiciliu pentru cazurile prevzute de lege.

C.Servicii medicale pentru situatii de urgen: Constatarea situaiilor de urgen;

15

Asisten medical n urgen medico-chirurgicale n limita competenei medicului de familie i a dotrii tehnice existente; Trimiterea ctre medical de specialitate din ambulatoriul de specialitate sau pentru internare n spital; D.Activiti de support eliberare de acte medicale : Certificat de concediu medical; Certificat de deces; Certificat pentru ngrijirea copilului bolnav; Scutiri medicale pentru copii n caz de mbolnvire etc.

2.Pachet minimal de servicii medicale

A.Servicii medicale pentru situaii de urgen: Constatarea sitaiilor de urgen; Asisten medical n urgene medico-chirurgicale n limita competenei i a posibilitilor tehnice medicale; Trimitere ctre medical de specialitate sau internare la spital. B.Depistarea de boli cu potenial endemo-epidemic: Examen obiectiv; Diagnostic preyumtiv; Trimitere la spitale de specialitate pentru diagnostic i tratament.

3.Pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigur facultative

A.Servicii medicale pentru situaii de urgen: Constatarea situaiilor de urgen; Asisten medical n urgene medico-chiruurgicale n limitele de competen ale medicului de familie i a instumentului existent; Trimitere ctre medical de specialitate sau pentru internare n spital. B.Depistare de boli cu potenial endemoepidemic:

16

Examenobiectiv; Diagnostic prezumtiv; Trimitere la spitale de specialitate pentru confirmare i tratament. C.Supravegherea gravidei conform normelor metodologice emise de Ministerul Sntii: Luarea n eviden n primul trimestru; Supravegherea, chiar din luna a3-3 pn n lina a 9-a; Urmrire lehuzei la ieire din maternitate i la 4 sptmni. D.Imunizri conform programului naional: Antituberculoz-BCG; Testarea PPD; Revaccinare BCG; Antihepatit B; Antipoliomielitic VPO; Antirujeolic si antirujeolic -antirubeolic-antiuurlian; Alte vaccinri n caz de necessitate impuse de Ministerul Sntii.

4.Pachetul de servicii medicale acordate in ambulatoriu acordate n ambulatoriul de specialitate pentru specialitile clinic, paraclinice i stomatologice
Pachetul de servicii medicale acordate n ambulatoriul de specialitate pentru specialitile clinice

Pachetul de servicii medicale de baz: A.Consultaie medical de specialitate:

17

Se acord pe baza biletului de trimitere de la medical de familie cu excepia urgenelor i a consultului de cobtrol pentru afeciunile conformate prevzute n anexa nr.10 la ordin. B.Servicii medicale acordate n ambulatoriul de specialitate clinic: Chirurgie inclusive chirurgie infananntil i chirurgie plastic-microchirurgie reconstructiv; Alergologie; Oftalmologie; Cardiologie; Pediatrie; Pneumologie; Reumatologei; Oncologie medical; Endocrinologie; Genetic medicl; Radioterapie Etc. Pachetul de servicii medicale n ambulatoriul de specialitate pentru specialitile paraclinice Servicii medicale de baz: Nematologie; Examen materii fecale; Exudat faringian; Biochimie; Analize de urin; Imunologie etc.

18

Pachetul de servicii medicale stomatologice preventive i a tratamentelor stomatologice n ambulatoriul de specialitate de stomatologie Terapia cariei simple; Tratamente protectice; Tratamentul afeciunilor pulpare; Consultaie; Tratamentul afeciunilor apicale; Tratamentul paradontitului marginal; Tratamente chirurgicale buco-dentare.

5.Servicii medicale spitaliceti

A.Servicii medicale de baz: Servicii medicale spitaliceti pentru patologia care necesit n condiiile prezute la art.48 alin. 2 din contractul cadru; Serviciile medicale spitaliceticare nu necesit internare, prestate n regim de specializare de zi. B.Servicii minimale nasistena medical spitaliceasc: Urgene medico-chirurgicale sau orice alte situii n care este pusn pericol viaa pacientului sau au acest potenial; Boli cu potenial endemo-epidemic.

6.Servicii medicale de urgen i transport sanitar

A.Servicii medicale de baz: Urgene medico-chirurgicale majore; catastrophe,urgene collective, urgene individuale( stop cardio-respirator, accidente coronariene acute, poitraumatisme,colasoc, arsuri termice, chimice i electrice etc.)

19

Urgene medico-chirurgicale de gradul 2(angin pectoral, entorse,lucsaii, criz rheumatism, hemoragii,corpi strini n nas etc.); Transport sanitar.

B.Pachetul minimal de servicii C.Pachet de servicii medicale n asistena medical de urgen i transport sanitary pentru persoanele care seasigura facultative pentru sntate.

7.Servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu

Monitorozarea parametrilor fiziologii; Administrare amedicamentelor intramuscular; Administrarea medicamentelor intravenous sub supravegherea medicului; ngrijirea plgilor simple sau suprainfectate etc.

8.Acordarea medicamentelor cu i fr contributie personal i tratamentul ambulatoriu 9.Acordarea dispoyitivelor medicale destinate recuperrii unor deficiene organice sau fiziologice sau i asistena medical de recuperare.

Anexa 2 Avantaje i dezavantaje ale descentralizrii

n continuare va vom prezenta argumentele pro i contra din perspectiva urmtorilor autori: Lixandroiu (2001), Blan (1999), Ivan (2000), Miron (2006), Alexandru (2008),

20

Saltman (2007), Profiroiu (2006), n ceea ce privete procesul de descentralizare, att pentru a putea compara punctele forte cu cele slabe, ct i pentru a putea argumenta de ce avem nevoie de un sistem descentralizat n detrimentul unui sistem centralizat. Avantajele procesului de descentralizare: 1. Descentralizarea constituie mijlocul de a fragmenta i dispersa puterea politic. 2. Descentralizarea ofer posibiliti de iniiativ economic local deoarece centralizarea este nsoit adesea de o concentrare a puterii att politic ct i economic n capital. Aceast concentrare este nefast intereselor celorlalte orae i comuniti din interiorul unei ri. Cei deprtai de capital au adesea mari dificulti n crearea unui mediu de natur s favorizeze dezvoltarea economic, fiind lipsii de mijloacele necesare pentru a investi. Genernd spiritul de iniiativ individual, crete interesul fa de administraia local, slbind rolul locuitorilor doar de simpli administrai, iar autoritatea local poate soluiona i satisface operativ interesele locale. 3. Descentralizarea ofer ceteanului sentimentul de eficien politic, el reacionnd pozitiv la o conducere mai apropiat. Asigur climatul prielnic ca interesele locale s se dezvolte n mod natural, n conformitate cu obiceiurile localnicilor i n concordan cu cerinele reale ale acestora, care nu pot fi cunoscute mai bine de nimeni alii dect ei nii. Totodat genereaz sentimentul de libertate local, interesul pentru binele obtesc, care determin dezvoltarea multilateral a colectivitilor umane i valoarea ntregii naiuni. 4. Locuitorii comunitii particip direct prin alegeri la desemnarea autoritilor locale, motiv pentru care crete i interesul lor n implicarea n administraie, ct i la eficien deoarece interesele locale sunt rezolvate n condiii mai bune. Astfel deciziile sunt luate mai repede de autoritile locale nefiind necesar aprobarea lor prealabil sau ulterioar de la centru. 5. Din punct de vedere managerial, aduce o mai mare eficien, flexibilitate i preocupare pentru nevoile colectivitilor, realiznd o apropiere ntre reprezentanii alei i populaie, ceea ce permite un control al electoratului, asigurndu-se n acest mod o coresponden ntre politicile formale i dorinele cetenilor. 6. Din punct de vedere politic, aduce avantaje pe planul responsabilitilor autoritilor i a participrii cetenilor la viaa public local.

21

7. Din punct de vedere economic, procesul de descentralizare al puterii permite o mai mare diversitate i larg participare la activitile locale. O soluie eficient, n sectorul public, nu se realizeaz de la sine. Acest lucru se realizeaz n sectorul privat prin piaa liber. Autoritile locale vor putea s adapteze bugetele locale n aa fel nct serviciile s fie produse n cantitatea i la nivelul de calitate pe care cetenii le doresc i pentru care pot s pltesc. 8. Autoritile locale sunt mai apropiate de baza de impozitare, deci au o poziie mai bun de a decide ce anume s se impoziteze, la ce nivel i cum s colecteze cel mai bine impozitele respective (exp. Impozitul pe proprietate). 9. Din punct de vedere al performanelor, descentralizarea ofer servicii mai bune, cu resurse mai bune, iar utilizatorii sunt mult mai satisfcui. Personalul poate deveni mult mai motivat n unitile mici, unde ei chiar pot simi c pot avea un impact real. 10. Descentralizarea mbuntete controlul i responsabilitatea, motivarea personalului, coordonarea ntre uniti, fluxul de pacieni i resursele utilizate. 11. Descentralizarea creeaz oportuniti pentru ajustarea local i experimenteaz soluii organizaionale care se pot rspndi i la alte uniti. 12. Descentralizarea compenseaz srcia factorilor de decizie de la nivel central. 13. Descentralizarea mbuntete resursele i performana i astfel creeaz condiii mai bune pentru ndeplinirea obiectivelor de productivitate, eficien i eficacitate, calitatea serviciilor i cheltuielile cu controlul lor. 14. Permite promovarea managementului participativ n gestionarea intereselor fiecrei colectiviti locale. Dezavantajele procesului de descentralizare 1. Sunt greu de gsit buni specialiti n administraia public n localitile mici care s poat gira serviciile publice. Astfel, la nceput lipsa de experien a noilor autoriti alese poate duce la apariia unor decizii sau msuri care s nu satisfac n totalitate nevoile colectivitilor. 2. Procesul de descentralizare al responsabilitilor n promovarea dezvoltrii regionale aduce zonele mai srace n competiie deschis cu cele mai bogate, motiv pentru care zonele dezavantajate trebuie s primeasc un ajutor la nivel central. Astfel, Guvernul este dator s

22

adopte o politic de solidaritate naional, care s realizeze n practic o mai mare conciliere ntre conceptul de descentralizare i cel de dezvoltare echilibrat. 3. Poate fi dificil de atras personal calificat n zonele rurale. 4. Descentralizarea reduce capitalurile proprii, echitatea serviciilor, calitatea, care va fi diferit pe teritoriul unitilor descentralizate n funcie de capacitatea local. Coordonarea optim a fluxului de pacieni n toate unitile necesit o mn puternic de la nivel central. 5. nvarea continu n uniti nu va avea loc fr o centralizare i colectare a informaiilor i a unui control al performanelor. Nivelul central trebuie s i pstreze puterea de a fora unitile descentralizate de a adopta cele mai bune soluii i s pun n aplicare la nivel central planurile decise. 6.Deciziile unei singure uniti poate avea efecte negative asupra performanei i a altor uniti, fiind concuren pentru factorii de resurse, cum ar fi personalul i pacienii. 7. Diminuarearea puterii centrale, creeaz situaia n care interesele locale s domine n raport cu cele centrale. Alegerea autoritilor descentralizate introduc n administraia local, politica de partid, care poate vicia deciziile i hotrrile ce nu vor satisface n totalitate nevoile reale ale colectivitilor. 8. Administraia public local nu are suficient autoritate care s limiteze capacitatea acestora de a organiza servicii eficiente (ei nu au dreptul de a stabili regulile de funcionare a serviciilor).

ANEXA 3 MASURI - UNIUNEA EUROPEANA

Combaterea rezistentei la antibiotice
Deoarece rezistenta la antibiotice creste, acestea devin din ce in ce mai nefolositoare, iar gradele de rezistenta variaza la nivelul UE, ca o consecinta a diferitelor atitudini in ceea ce

23

priveste modul de utilizare si de controlare a antibioticelor (un consum de antibiotice de trei pana la patru ori mai mare in unele state membre fata de altele). Rezistenta la antibiotice este o problema europeana, avand in vedere ca au loc miscari frecvente ale populatiei, inclusiv in scopuri turistice, crescand astfel riscul raspandirii bacteriilor rezistente si, drept urmare, ar trebui monitorizata utilizarea necorespunzatoare a antibioticelor si incurajata utilizarea cu prudenta a acestora. De aceea, Parlamentul European solicita sa se ia masuri eficiente pentru combaterea rezistentei la antibiotice, inclusiv masuri care sa garanteze ca antibioticele sunt vandute doar cu prescriptie medicala, orientari care sa conduca la scaderea numarului de prescrieri de antibiotice pentru a limita prescrierea de antibiotice la cazurile in care folosirea lor este cu adevarat necesara. Se solicita acordarea unei atentii speciale bacteriei Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA).

Prevenirea si cercetarea bolilor cronice

Un alt aspect important al strategiei pentru sanatate este sprijinirea cercetarii si promovarea prevenirii, diagnosticarii timpurii si a tratamentului potrivit pentru bolile cronice, pentru a asigura bunastarea si calitatea vietii pacientilor. De o insemnatate deosebita este desfasurarea unor programe bine organizate, cuprinzatoare si eficiente de depistare a bolilor pentru a facilita descoperirea timpurie si tratamentul imediat al bolilor, reducandu-se astfel mortalitatea. In acest context, deputatii recomanda adoptarea pe scara larga a practicii realizarii studiilor de impact asupra sanatatii, intrucat impactul asupra sanatatii umane al deciziilor organismelor cu putere decizionala la diferite niveluri, inclusiv la cel al autoritatilor locale si regionale si la cel al parlamentelor nationale, "este masurabil".

Intensificarea campaniilor de vaccinare

Eforturile de prevenire a bolilor si campaniile de vaccinare, atunci cand exista produse eficiente, ar trebui accelerate semnificativ. Deputatii europeni indeamna Comisia sa elaboreze un plan ambitios de actiuni de prevenire pentru intreaga perioada de 5 ani. Cheltuielile in domeniul sanatatii, in special pentru prevenirea si diagnosticarea timpurile a bolilor, nu reprezinta numai un cost, ci si o investitie care ar putea fi evaluata dupa criteriul "ani de viata sanatoasa" (Healthy Life Years indicator), indicator structural al strategiei Lisabona.

Incurajarea unui mod de viata sanatos

24

40% din cheltuielile medicale sunt legate de moduri de viata nesanatoase cauzate de consumul de alcool si tutun, de sedentarism si de o alimentatie de proasta calitate. Comisia parlamentara sustine subliniaza faptul ca conceptul de viata sanatoasa (si anume o alimentatie sanatoasa, lipsa abuzului de droguri si o activitate fizica suficienta) trebuie completat cu o dimensiune psihosociala (si anume o abordare echilibrata fata de munca si viata de familie). Un stil de viata sanatos include o buna sanatate mintala si fizica, factori importanti pentru mentinerea unei economii competitive.

Combaterea subnutritiei si a malnutritiei

Subnutritia afecteaza un numar semnificativ de cetateni ai UE, inclusiv aproximativ 40% dintre pacientii din spitale si intre 40% si 80% dintre persoanele in varsta din centrele de ingrijire si costa sistemele de asistenta medicala europene sume similare cu cele necesitate de problema obezitatii si a excesului de greutate. Comisia este indemnata sa abordeze in mod mai general nutritia si sa considere malnutritia, impreuna cu obezitatea, o prioritate cheie in domeniul sanatatii si sa le includa, ori de cate ori este posibil, in cercetarea, educatia si initiativele de promovare a sanatatii finantate de UE si in parteneriatele la nivelul UE.

ANEXA 4 Viziune globala asupra tarilor lumii din perspectiva sistemului de sanatate
Islanda este cea mai sanatoasa tara din lume, conform unui top realizat de revista americana Forbes. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date ca: rata mortalitatii infantile, rata bolnavilor de tuberculoza, nivelul de poluare din aer, apa si sol, numarul de medici pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui stat. Iata care sunt acestea:

25

Franta se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la punct si a aerului curat. Insa, ceea ce o face sa fie printre codasii listei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de ridicata 11 din 100.000 de persoane sufera de aceasta boala. Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista, in Spania se regaseste cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza 21,7 per 100.000 de persoane. La capitolul poluare, Spania este printre fruntasii listei Cehia este una dintre tarile cu cea mai slaba speranta de viata 66 de ani la barbati,71 la femei. O salveaza insa rata scazuta a bolnavilor de tuberculoza 10.8 per 100.000 depersoane si faptul ca este una dintre tarile cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantiladin lume. In 1990, numarul de nou-nascuti morti era de 13 la 1000. Acum este de 3. Israel este unul dintre statele pe care trebuie sa le evitati daca aveti problemerespiratorii. Nivelul de poluare aici este foarte ridicat. Insa, dintre toate cele 15 tari, Israelare cea mai ridicata rata de medici/mia de locuitori 3,37. Speranta de viata este si ea destul de ridicata 70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al femeilor. Statele Unite aloca peste 15% din PIB-ul tarii pentru sistemul sanitar, un procentinsuficient pentru a acoperi nevoile populatiei. In 2006, circa 16% din locuitorii tarii nu aveau asigurare medicala. Cu toate acestea, America se situeaza pe locul zece in topul tarilor cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila si pe locul doi in cel al tarilor cu cea mai ridicata speranta de viata. In plus, nivelul poluarii aici este destul de scazut si la fel sirata bolnavilor de tuberculoza Chiar daca Olanda este considerata a fi una tarile cu cel mai ridicat standard de viata din lume, ea nu a reusit sa intre in primele pozitii ale acestui top, din cauza gradului de poluare extrem de ridicat. In favoarea ei insa vine rata scazuta de bolnavi de TBC 5,4 per 100.000 de persoane. Speranta de viata este de 70 de ani la barbati si 73 la femei. Ca si in cazul Olandei, si pozitia Austriei in topul celor mai sanatoase cincisprezecetari a fost grav afectata de nivelul poluarii din aer. Rata de bolnavi de TBC este si ea destulde ridicata 8.8 per 100.000 de persoane. Austria are insa o rata a mortalitatii infantileimbucuratoare 4 copii morti per 1000 de nasteri.

26

Canada are cel mai mic numar de medici per mia de locuitori 2.1. Cu toate acestea,canadienii se bucura de una dintre cele mai ridicare sperante de viata si una dintre cele celemai scazute rate de bolnavi de tuberculoza 3.6 per 100.000 de persoane. Partea proastaeste ca in ceea ce priveste rata mortalitatii infantile, Canada are de pierdut 5 nou-nascuti morti per 1000 de nasteri Danemarca.Intre 42 si 59% din veniturile danezilor revin statului drept taxe; 8% din valoarea acestor taxe merg spre sistemul sanitar. Cu toate acestea, sistemul nu este deloc eficient, iar procentul de medici per mia de locuitori este foarte mic 2.93. Speranta de viata este de 69 de ani la barbati si 71 la femei. Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele mai eficiente din lume. Aerul aici este foarte curat, insa ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata bolnavilor de TBC 5.9 per 100.000 de locuitori Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului sanitar, fiind al doilea cel mai mare procent de pe lista noastra. De asemenea, Elvetia se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata 71 la barbati si 75 la femei. Numarul de medici per mia de locuitori este si el unul dintre cele mai mari 3,61 / 1000. Din pacate, aerul aici este foarte poluat. In Germania, pentru a merge la un medic nu trebuie sa-ti faci nici programare si nu ainevoie nici de recomandari pentru un specialist. Sistemul sanitar al Germaniei este unuldintre cele mai eficiente din lume, insa si unul dintre cele mai costisitoare. 10.6% din PIBultarii revin sistemului sanitar Finlanda. Acum treizeci de ani Finlanda se confrunta cu o problema majora 5 barbati din 1000 mureau din cauza unor afectiuni cardiace. Asta a facut ca autoritatile locale sa incurajeze un stil de viata mai sanatos. Consumul de legume s-a dublat, iar numarul de fumatori a scazut simtitor. Ca rezultat, rata a scazut de la 5, la 1. Suedia este pe locul doi in acest top datorita puternicei politici de mediu pe care o practica. Rata de mortalitate infantila 3 copii morti per 1000 de nasteri si cea a bolnavilor de TBC 4,6 per 100.000 de locuitori sunt cele mai scazute din lume. Islandezii se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata din lume 72 de ani la barbati si 74 la femei si de aer foarte putin poluat. Rata bolnavilor de TBC este de 2.2 per 100.000 de locuitori, iar cea a mortalitatii infantile este doi copii morti per 1000 de nasteri ambele sunt cele mai scazute din lume.

27

ANEXA 5 RECOMANDARI PENTRU SISTEMUL PUBLIC DE SANATATE DIN ROMANIA

Romnia trebuie sa revizuiasca rapid modul de abordare a serviciilor publice de sanatate, sa identifice nevoile reale ale populatiei si sa elaboreze programe de actiune pe termen scurt, mediu si lung, bazate pe resursele disponibile pentru a se asigura conditii de accesibilitate, acceptabilitate si echitate la serviciile de sanatate de baza. Sistemul de sntate romnesc trebuie reformat din dou puncte de vedere: pentru a face fa problemelor complexe pe care le implic fenomenul de mbtrnire a populaiei i pentru a

28

se orienta spre activiti de prevenire care pun accent pe ntrirea schimbrii comportamentelor n rndul populaiei generale. n prezent, n Romnia lipsesc programe sau servicii de sntate adaptate nevoilor specifice populaiei vrstnice. Procesul inevitabil de mbtrnire a populaiei va antrena o cretere foarte mare a consumului de servicii de sntate i la o cretere a cheltuielilor publice pentru sntate. Pentru ca sistemul de sntate s poat rspunde acestor nevoi noi, sunt necesare msuri concrete de asisten a vrstnicilor: Responsabilizarea autoritilor publice locale privind nevoile medico-sociale ale populaiei vrstnice i prevenirea instituionalizrii; Dezvoltarea i extinderea la nivel naional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaiei vrstnice (asistena medical comunitar, ngrijiri la domiciliu, ngrijiri paleative i terminale, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, uniti medicosociale); Creterea accesului populaiei vrstnice din mediul rural la servicii medicale diversificate (inclusiv la medicamentele din ambulatoriu pentru boli cronice); Dezvoltarea de politici publice i de programe inovative de geriatrie i gerontologie care s menin starea de sntate fizic a vrstnicului i care s corecteze problemele de vedere, auz i mobilitate nainte ca acestea s conduc la dependen; Creterea ponderii cheltuielilor publice pentru sntatea vrstei a treia. Nu n ultimul rnd, este nevoie ca aceste servicii strict medicale s fie dublate de politici sociale care s ofere servicii de sntate i sociale adecvate vrstnicilor, mpreun cu promovarea activitii fizice i implicarea acestora n activiti sociale, care s creasc respectul de sine, autonomia i independena vrstnicilor. O ar cu muli vrstnici nu nseamn o ar de oameni inactivi i consumatori de resurse. Dimpotriv, trebuie reconsiderat fora de munc a pensionarilor i revalorificat experiena lor de via, care este un atu pentru familie i comunitate. A doua direcie pe care trebuie s o urmeze reforma sistemului de sntate vizeaz concentrarea politicilor pe partea de prevenire a mbolnvirilor. Mortalitatea specific pe cauze arat o tendin de cretere a numrului deceselor prin boli cardio-vasculare, att la adultul tnr ct i la vrstnici, precum i o cretere important a ponderii deceselor prin tumori, n special la vrste tinere i la femei. Pentru schimbarea acestor tendine este nevoie de promovarea unui stil

29

de via sntos, a unei nutriii echilibrate, de combatere a sedentarismului i stresului, precum i a consumului de tutun i alcool. De asemenea, ntrirea serviciilor de sntate i sociale n mediul rural ar asigura mbuntirea accesului populaiei la servicii de acest gen.

ANEXA 6 Analiza SWOT a sistemului sanitar din Romania

Puncte tari:
Este importanta intelegerea faptului ca serviciile de sanatate constituie

doar un subsistem al sistemului de sanatate si se refera la unitatile si prestatiile preponderent medicale pe care le produc aceste unitati. In esenta, sistemul serviciilor de sanatate a fost si este un sistem organizat si finantat de catre stat, fiind alcatuit dintr-o retea de unitati sanitare proprietate a statului, administrate intr-o

30

structura centralizata, avand la varf Ministerul Sanatatii. Finantarea se face din impozite si taxe generale prin bugetul de stat, iar medicii sunt salariati ai statului. Examinarea critica a finantarii, organizarii si functionarii sistemului serviciilor de

sanatate scoate in evidenta, pe langa neajunsurile sale, si o serie de avantaje. O asemenea perspectiva este extrem de importanta pentru ceea ce se doreste a fi in viitor asistenta medicala si ea a aparut in ultima vreme tot mai evidenta in lucrarile de specialitate elaborate mai ales in mediile academice, ale expertilor si consultantilor occidentali, chemati sa propuna solutii de schimbare . Dintr-un asemenea unghi de vedere, sistemul care a functionat in Romania a avut o serie de elemente pozitive care au fost mai evidente cu deosebire in perioadele de crestere economica rapida. Sistemul a fost dezvoltat pe principii de echitate, asigurand accesul la servicii de

sanatate cuprinzatoare pentru cvasitotalitatea populatiei. Accesul la servicii nu a fost influentat de capacitatea de a plati a pacientului. Avantajul absentei platii in momentul utilizarii s-a erodat insa pe masura ce veniturile profesiunii medicale au devenit (si mai ales au fost percepute) tot mai necorespunzatoare si s-a ajuns ca sumele pretinse sau primite suplimentar de la pacienti de catre personalul sanitar sa fie considerate socialmente acceptabile sau chiar indreptatite. Finantarea si organizarea sistemului au permis un control eficace al costurilor.

Proportia cheltuielilor pentu sanatate din PIB a fost relativ scazuta. "Pretul" unei asemenea limitari a fost si lipsa sau limitarea accesului la unele servicii, in special cele necesitand cheltuieli mari pentru echipamente sau materiale (de exemplu, dializa renala, chirurgie cardiovasculara, transplante, proteze articulare, tomografie computerizata). Sistemul a functionat cu structuri si costuri administrative reduse. Infrastructura serviciilor a fost dezvoltata extensiv, existand o retea integrata de dispensare (teritoriale si de intreprindere), policlinici si spitale. Spre deosebire de alte foste tari socialiste, reteaua de asistenta medicala primara (dispensarele de medicina generala) a fost dezvoltata din punct de vedere organizatoric, dar neglijata ca dotare. Aici au fost cele mai evidente si inegalitatile in privinta asigurarii personalului medical, legate de disparitati de dezvoltare economica intre judete, mediu urban/rural etc. in conditiile includerii dispensarelor in structura organizatorica a spitalelor, competitia pentru resurse a dat in general castig de cauza

31

serviciilor de specialitate, in detrimentul medicinii generale. Aceasta a avut un efect defavorabil asupra eficientei sistemului, cazurile care ar fi putut fi rezolvate Ia nivel primar incarcand spitalele si consumand resurse scumpe. Asigurarea asistentei medicale a populatiei cu paturi a fost buna, chiar supra-

dimensionata fata de nevoile reale, de posibilitatile acoperirii cheltuielilor curente si fata de densitatea paturilor existenta in tarile occidentale. Spitalele consuma peste 70% din bugetul acordat ocrotirii sanatatii si rezolva cea. 20% din cererile sanitare ale populatiei. A existat suficient personal medical calificat si un invatamant medical de calitate. Si in acest domeniu, daca se are in vedere densitatea medicilor raportata la PIB, Romania are o pozitie convenabila. Posibilitatea ingerintelor politicului a dus insa la disfunctii legate de formarea personalului in special in anii '80 (sistarea pregatirii medicilor specialisti si a accesului acestora in orase, desfiintarea pregatirii postliceale pentru cadre medii). Pana la jumatatea anilor '70 s-au inregistrat ameliorari evidente ale nivelului starii de sanatate, ilustrate prin cresterea duratei medii de viata, eradicarea sau reducerea multor boli transmisibile, reducerea mortalitatii infantile, initierea unor programe nationale in domeniile bolilor cardiovasculare, cancerului, tuberculozei, sanatatii mentale si sanatatii dentare. La aceste imbunatatiri ale sanatatii au contribuit in mare masura si serviciile medicale.

Puncte slabe:
Medicalizarea excesiva a sanatatii, influentata si de modul de organizare si

conducere a serviciilor, marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate de persoane fara nici o pregatire manageriala, a redus mult sansele unor abordari intersectoriale, care sa tina seama de toti factorii cu influenta asupra sanatatii. Planificarea rigida, la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda, au sufocat initiativele si responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales in adaptarea lor la nevoile sanitare in schimbare. Modelul centralizat, impunand pe cale administrativa norme si standarde rigide, de multe ori arbitrare, a impiedicat adaptarea serviciilor la nevoile locale ale populatiei, diferite de la o zona la alta. Aceste norme au dus la un amestec ineficient de abundenta si risipa in unele regiuni si de lipsuri in altele. Planificarea de tip normativ a fost ineficace si ineficienta. Desi s-a incercat cu obstinatie sa se reduca prin metode administrative dezechilibrele prin uniformizarea distribuirii

32

personalului si a infrastructurii sanitare, rezultatul a fost un esec. Se poate constata si astazi ca sistemul nu a reusit sa reduca inechitatea teritoriala, nici in nivelul starii de sanatate, nici in asigurarea populatiei cu medici si nici in cea cu paturi. Finantarea dupa criterii istorice, netinand seama de nevoile sanitare diferite ale populatiei, a accentuat disparitatile dintre judete. Subfinantarea serviciilor a determinat intarzieri considerabile in introducerea

tehnologiilor noi necesare diagnosticului sau tratamentului patologiei actuale, generand ulterior carente grave in asigurarea cu medicamente si materiale sanitare de uz curent. Toate acestea au descurajat preocuparile serviciilor de sanatate in domeniul asigurarii si evaluarii calitatii ingrijirilor medicale, element fundamental al performantei sistemului. Lipsa unei politici coerente in domeniul sanatatii dupa 1990 a fost

favorizata si de mostenirea unui deficit in capacitatea de analiza sistematica si de dezvoltare de strategii, in conditiile unei cercetari si pregatiri insuficiente in domeniul managementului sanatatii publice si al serviciilor de sanatate. Asa cum am precizat anterior, sistemele nationale de sanatate sunt organizatii sociale complexe, in continua dezvoltare, ce produc servicii de sanatate. Centrele de putere in cadrul sistemelor nationale de sanatate au diverse functii, interese si asteptari si detin un anumit tip de putere. Sistemele de sanatate sunt instabile deoarece sunt influentate de numerosi factori externi, precum si de comportamentul centrelor de putere cu diverse interese si cerinte.

Oportunitati:
Sanatatea este un domeniu de impact social major, care poate furniza argumente Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu cumpetente in

pentru adoptarea unor politici; sanatate si asistenta medicala, statuate ca obiective in programul de guvernare; Implementarea asigurarilor private de sanatate care are ca o consecinta benefica

degrevarea sistemului social de povara crescanda si presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguratilor; Efortul autoritatilor locale de a implementa un proiect de planificare strategic ape municipii in general;

33

Integrarea in UE cresterea competentei si calitatii acutlui medical, posibilitatile

de dezvlotare pe care le poate deschide turismul medical, cu consecinte benefice in domeniul sanatatii si economic pentru locuitorii judetului/municipiului; Globalizarea; Sansa Romaniei de integrare in cercetarea internationala; Dezvoltarea tehnologiilor; Importuri massive de tehnologie de varf; Existenta fondurilor UE si a fondurilor structurale; Existenta programelor europene si internationale.

Amenintari:
Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitant cu progresul si

diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea asteptarilor acestora si implicit, la o crestere a cererii de servicii medicale complexe; sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de mecanisme care sa asigure directionarea resurselor financiare in virtutea principiului eficientei; Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu competente in Aparitia pe piata a asigurarilo private de sanatate. In acest sens personalul

sanatate si asistenta medicala poate avea si consecinte mai putin benefice; profesionist reprezinta o resursa care trebuie protejata, mai ales, avand in vedere tendintele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat. Aparitia unui decalj social intre persoanele care isi pot permite o asigurare suplimentare si persoanele defavorizate; Lipsa capacitatilor si abilitatilor manageriale la nivelul sistemului de asigurari.

Spre exemplu, managerii spitalelor sunt in continuare selectati pe criterii de execelenta profesionale medicale care nu se transfera intotdeauna si in domeniul managerial-problema care se manifesta insidios printr-o gestionare ineficienta a fondurilor, greu de cuantificat; Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant;

34

Riscul ca incidenta bolilor transmisibile si a bolilor cronice sa creasca constant, Integrarea in UE cresterea costurilor asistentei medicale care poate conduce la

fara un program coerent si concret de interventie; cresterea decalajului in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate intre populatia cu venituri decente si populatia aflata sub pragul saraciei; Cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli Competitie internationala acerba; Impactul globalizarii; Importuri masive de tehnologie de varf neavand un suport intern; Imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tinere.

rare, dar foarte grave, fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente;

ANEXA 7 Sistemul de sanatate din Franta

Puncte forte :
Sistemul de sanatate francez ofera servici de calitate, cu libertatea de alegere si in general fara liste de asteptare pentru tratamente. Accesul la serviciile medicale este egal pentru toata lumea si spre deosebire de alta tari, oamenii pot beneficia de tratamentele de care au nevoie indiferent de statutul lor social sau de locul de munca.

35

Fiecare are o asigurare sociala de sanatate care acopera aproximativ 65-70% din costul serviciilor medicale si al medicamentelor. Pentru asta, cetatenilor li se retine o suma de bani din salariul lunar.

Orice bolnav se poate adresa oricarui specialist chiar daca este vorba de cel mai renumit profesor dintr-un domeniu sau unei clinici private de prestigiu. Sunt servicii medicale performante si accesibile, iar daca ai platit asigurarea, beneficiezi de ele fara probleme. Daca nu, platesti cheltuielile.

Puncte slabe :
Lipsa acuta de infirmieri, meseria nefiind prea cautata in randul tinerilor; Se inregistreaza un numar tot mai mare al bolnavilor de SIDA, al consumatorilor de alcool si tutun; Mortalitatea variaza foarte mult in functie de clasa sociala;

BIBLIOGRAFIE
Surse web:

http://www.ms.ro/programe-nationale.php, http://www.ms.ro/fisiere/programe_nationale/16_51_519_anexa1-30.03.doc http://www.ms.ro/fisiere/programe_nationale/17_51_520_anexa_2-30.03.doc, http://www.zf.ro/companii/ce-inseamna-de-fapt-descentralizarea-spitalelor-va-crestecalitatea-actului-medical-6422740 http://www.ziare.com/articole/descentralizare+spitale

Legi
Legea 371/2004 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Poliiei Comunitare.

36

Legea 95/2006 privind reforma n domeniul sntii Legea 270 din 18 iunie 2003 a spitalelor, publicat n Monitorul Oficial nr.438 din 20 iunie 2003. Legea nr. 146/1999 privind organizarea, funcionarea i finanarea spitalelor Legea cadru nr.339 din 12 iulie 2004 privind descentralizarea.

Carti:

Popescu Corneliu Liviu (1999) Autonomia local i integrarea european, Editura All Back, Bucureti Popescu Adina (2008) Descentralizarea nvmntului preuniversitar. Analiza condiiilor de descentralizare n Romnia, Editura Arves Dorina Tanasescu(2008) Marketing public si optimul social,Editura Asab