10/25/2013

Management financiar
Master Managementul sanatatii
publice si al serviciilor de
sanatate

Obiective educationale
La sfarsitul acestui modul studentii vor fi capabili sa:
neleag rolul managementului financiar in organizatiile
de sanatate
neleag mecanismele de finanare a sistemului de
sanatate, conceptele de colectare a resurselor, alocare
i remunerare a factorilor de producie i s cunoasc
diferite sisteme de finanare a serviciilor de sntate
s dein noiuni despre buget i documente financiare
de sintez.
s cunoasc principalele metode de plata a serviciilor
medicale, avantajele si dezavantajele acestora

10/25/2013

Definirea conceptului
ansamblul principiilor, metodelor,
instrumentelor care au ca scop
constituirea i utilizarea resurselor
economico-financiare
Scop: maximizarea valorii financiare a
unei organizatii/sistem, prin organizarea
sistematica a informatiilor si luarea unor
decizii fundamentate

Obiective generale
eficiena utilizrii resurselor;
crearea fondurilor necesare la nivel de
sistem de sntate i consecutiv la nivel
de furnizor de servicii i/sau produse;
suportul financiar necesar performanelor
sistemului / furnizorului.

10/25/2013

Factori care au dus la cresterea

importantei managementului financiar
competiia tot mai dur ntre organizaii;
schimbrile tehnologice rapide;
nesigurana economiei mondiale;
cresterea nivelului de informare si a
asteptarilor consumatorilor (pacientilor);
cresterea poverii bolilor cronice si
imbatranirea populatiei

Sectorul serviciilor de sntate

pe lng furnizori i consumatori, o a treia
entitate, pltitorul (ter-pltitor)
ntre problemele fundamentale ale sectorului
de sntate din Romnia se numr
finanarea i performana
Sntatea reprezint, de fapt, o investiie - o
stare de sntate mai bun a populaiei
determin o productivitate mai bun i
cheltuieli de susinere social mai mici, din
partea statului

10/25/2013

Roluri
de a asigura resursele, la momentul i n structura
necesar;
de a evalua efortul, n plan financiar, pentru toate
aciunile ce urmeaz a fi ntreprinse ntr-o perioad de
gestiune dat;
de a urmri modul de utilizare a resurselor i de a
influena factorii de decizie, n direcia asigurrii unei
utilizri eficiente a tuturor fondurilor atrase;
de a asigura i menine echilibrul financiar pe termen
scurt i lung n concordan cu nevoile
sistemului/organizaiei;
de a urmri obinerea rezultatului financiar scontat i de
a-l repartiza pe destinaii

Exigentele managementului
financiar
cutarea eficacitii;
recunoaterea responsabilitilor individuale n
exercitarea sarcinilor;
descentralizarea responsabilitilor;
introducerea i dezvoltarea managementului
strategic;
contractarea unor servicii ctre sectorul privat;
introducerea tehnicilor moderne de
management.

10/25/2013

Functii

Previziunea (planificarea) financiar

Organizarea financiar
Coordonarea financiar
Funcia de administrare financiar
Controlul i evaluarea financiar

Previziunea financiara
ansamblul aciunilor realizate de ctre managementul de top n
vederea stabilirii obiectivelor strategice i tactice ale organizaiei i a
resurselor financiare i materiale necesare pentru atingerea lor.
poate contribui major la activitatea de previziune general a
organizaiei n special n urmtoarele etape:
stabilirea obiectivelor strategice ale organizaiei i poziionarea
n timp a acestora;
valorificarea n activitatea de previziune general a rezultatelor
analizei activitii economico financiare a organizaiei;
cuantificarea factorilor perturbatori anticipai i a ponderii
acestora, n ansamblul factorilor care vor influena evoluia
situaiei financiare a organizaiei;
elaborarea, n funcie de aceste date, a strategiei de dezvoltare a
organizaiei;
elaborarea scenariilor pentru stabilirea tacticii organizaiei pentru
atingerea obiectivelor strategice;
stabilirea prioritilor i termenelor.
se concretizeaz n programele, planurile i prognozele organizaiei.

10/25/2013

Organizarea financiar
sunt definite competenele, autoritatea i
responsabilitatea n cadrul organizatiei.
include activitile necesare pentru:
ndeplinirea obiectivelor financiare ale
organizaiei,
repartizarea lor ca sarcini pe salariai i
structuri organizatorice;
poziionarea lor ntr-un cadru bine conturat de
adoptare i urmrire a deciziilor.

Coordonarea financiar
include toate activitile prin care se
coreleaz deciziile i aciunile personalului
organizaiei i ale subsistemelor sale n
cadrul strategiilor, procedurilor tactice i al
sistemului organizatoric adoptate.

10/25/2013

Administrarea financiar
n identificarea celui mai bun mod de
gestionare a resurselor financiare pentru
ca obiectivele previzionate s poat fi
realizate.

Controlul financiar

nchide ciclul procesului managerial financiar, cuantific finalitatea modului de

realizare a celorlalte funcii ale managementului financiar, determin abaterile
i cauzele care le-au generat, punctele forte i punctele slabe ale instituiei i
msurile care se impun pentru corectarea i evitarea apariiei n viitor a unor
abateri.
nu este numai un mijloc de evitare a pierderilor i de atingere a obiectivelor
stabilite, ci i un factor de siguran i de autonomie.
Etape:
compararea rezultatelor cu obiectivele previzionate i cu cadrul legislativ
existent,
determinarea abaterilor pozitive sau negative,
analiza cauzal a abaterilor constatate att din perspectiva organizaiei ct
i din cea legal,
formularea modalitilor de aciune pentru diminuarea intensitii cauzelor
care au generat abaterile negative i amplificarea influenei cauzelor care
au determinat abaterile pozitive,
fundamentarea deciziilor administrative pentru aplicarea propunerilor
formulate,
urmrirea executrii deciziilor i sesizarea efectelor imediate, pe termen
mediu i lung,
adaptarea permanent a organizatiei pentru a asigura realizarea
obiectivelor previzionate.

10/25/2013

Sistemul de sanatate
Ansamblul elementelor si relatiilor care
influenteaza sanatatea indivizilor si a populatiilor
WHO: ansamblul organizatiilor, institutiilor si
resurselor care sunt destinate sa produca actiuni
pentru sanatate (orice efort pentru ingrijirea
individuala, pentru sanatatea publica sau orice
initiativa intersectoriala al caror scop primar este
imbunatatirea sanatatii )

Obiective majore ale sistemelor de

sanatate
Mentinerea si imbunatatirea sanatatii
Raspuns la asteptarile populatiei
Echitate in contributia financiara

10/25/2013

Principii de baza
Echitate
Accesibilitate (geografica, sociala,
organizationala, culturala, economica)
Eficienta
Asigurarea calitatii
Satisfactia populatiei si a profesionistilor

Structura sistemului ingrijirilor de sanatate in Romania

CONSUMATOR
(pacientul)

Plati directe/coplata

FURNIZOR
(asistenta primara,
ambulatorie de
specialitate, spitaliceasca)

Servicii de sanatate

Contributie
obligatorie din
venitul brut
(5,5%)/fondul de
salarii (5.2%)

Acoperire cu
servicii

Sistem de
plata

reglementare
responsabilitate

TERTUL PLATITOR
(casa de asigurari de
sanatate)

GUVERN
Ministerul
Sanatatii
reglementare

10/25/2013

Principalele parghii de interventie asupra

sistemului de sanatate - descriere
Reglementarea contine mecanismele prin care
statul exercita constrangeri asupra comportamentului
organizatiilor din sistemul de sanatate.

Finatarea mecanismul de generare a fondurilor

Plata modalitatea in care fondurile colectate prin
finantare sunt transferate furnizorilor

Organizarea macro si microstructura

Modul de finanare

Sistemul general de taxare

Asigurrile sociale
Asigurrile voluntare
Donaiile
Plai directe (din buzunar) efectuate de
populaie

10

10/25/2013

Sistemul general de taxare este un sistem

prin intermediul cruia contribuiile de la
populaie sunt colectate sub forma de taxe
i vrsate n bugetul general - o proporie
corespunztoare s fie alocat pentru
plata serviciilor de sntate consumate.
Sistemul asigurrilor sociale presupune
colectarea contribuiilor ntr-un fond unic,
special destinat cheltuielilor cu serviciile
de sntate

Asigurarile voluntare de sntate apar ca

i consecin natural a asigurrilor
sociale, venind s compenseze lipsurile
sau ineficienele sistemelor de asigurri
sociale.
Asigurrile voluntare pot fi de mai multe
tipuri: complementare, suplimentare i
substitutive

11

10/25/2013

Donaiile reprezint un sistem de finanare

larg rspndit i folosit n toate statele, n
unele jucnd doar un rol marginal iar n
altele reprezentnd principala sursa de
finanare.
Plile directe sunt reprezentate de sume
de bani pe care populaia unei ri le
pltete direct, din buzunar, pentru
diverse servicii medicale n regim public
sau privat.

ri bogate

ri n tranziie

ri srace

Finanare din surse publice:

Finanare din surse publice:

Finanarea din surse publice

Marea Britanie 97%

Cuba 88%

este foarte restrns n cazul

Danemarca 85%

Rusia 78%

rilor srace, n puine cazuri

Germania 78%

Brazilia 60%

aceasta depind 30% (Sri

Japonia 80%

Mexic 50%

Lanka, Bangladesh)

Italia 60%

China 25%

Mai mult de jumtate din

SUA 40%

Comparativ cu rile bogate, cheltuieli sunt realizate direct

Mecanismele cele mai des tarile n tranziie aloc un (din

ntlnite

sunt

general

impozitarea procent
sistemele

mai

mic

din

buzunar)

de pentru sntate, media fiind organizaiile

asigurri sociale.

ntre 2% i 3%.

de

ctre

PIB populaie, i n unele cazuri

non-

guvernamentale i religioase
joac un

rol

sntatii este mare, variind

finanare

prin

ntre 5% i 8%.

donaiilor i ajutoarelor oferite.

Procentul

din

PIB

alocat

important n
intermediul

12

10/25/2013

Asigurrile sunt metode de protecie

mpotriva riscului
Risc asigurat: evenimentul nedorit
mpotriva cruia te asiguri (incendiu,
accident etc.)
Sum asigurat: suma reprezentnd
despgubirea n cazul producerii riscului
asigurat
Prim de asigurare: suma de bani pltita
asiguratorului

Asigurrile de sntate sunt:

voluntare (private) participarea sau nu la
schema de asigurri este dependent de
alegerea fiecrui individ;
obligatorii (publice) contribuii obligatorii
la un fond comun din care se pltesc
serviciile de sntate.

13

10/25/2013

Asigurarea voluntar de
sntate
- se constituie, pe principiul mutualitii, un
fond de asigurare, prin contribuia unui
numr de asigurai expui la producerea
riscului de mbolnvire;
- i indemnizeaz, pe cei care sufer un
prejudiciu, din fondul alctuit din primele
ncasate, precum i din celelalte venituri
rezultate ca urmare a activitii
desfurate de asigurtor.

Suma despgubit este legat de tipul

serviciilor acoperite prin asigurare i de
probabilitatea lor de apariie i se poate
plti:
direct beneficiarului (modelul cu rambursare);
furnizorului de servicii de sntate (modelul
contractual).

Valoarea primelor de asigurare depinde de

evenimentele acoperite prin schema de
asigurare.

14

10/25/2013

Primele de asigurare pot fi:

Comunitare = egale ntre ele
Actuariale = n funcie de probabilitate
apariiei bolii - riscul de boal
Factorii implicai n stabilirea primelor de
asigurare:
Vrsta, sex, antecedente personale i heredocolaterale, dimensiunea familiei, starea de sntate
n momentul asigurrii (asigurare de tip individual)
Tendina costurilor medicale n anii precedeni, tipul
de industrie n care activeaz, lucrtor vs. nelucrtor
(asigurare de grup).

Consecinele schemei de asigurare de

sntate asupra celor trei actori implicai:
Selecia riscurilor bune (cream-skimming);
Selecia advers / Antiselecia.
Hazardul moral

15

10/25/2013

Selecia riscurilor bune (creamskimming)

strategia asigurtorilor de a-i atrage n
schema de asigurare pe cei care au riscuri
mici de boal (deci care consum mai
puin dect pltesc)
tendina asigurtorului de a nu-i asigura pe
cei despre care se tie c au riscuri mari
de boal (inclusiv pe cei care sunt deja
bolnavi ex. cronicii)

Selecia advers: fenomenul atragerii ctre

schema de asigurri voluntare a celor cu
riscuri mari de boal
Cauza apariiei seleciei adverse:
informaia cunoscut de asigurai privind
starea lor de sntate nu este disponibil
asiguratorilor (asimetrie informaional)
Metode de combatere a seleciei adverse:
Asigurarea de grup
Perioada de graie a asigurrii etc.

16

10/25/2013

Hazardul moral: supraconsumul de servicii

de sntate datorit lipsei plii directe n
momentul consumului de servicii
Tipuri:
Al consumatorului:
Efectul preului sczut
Efectul de substituie

Al furnizorului
Metode de atenuare a hazardului moral:
Co-plile Restricionarea accesului
Informarea asigurailor etc. Discounturi

Consecinele asigurrilor voluntare (private):

Nu pot reprezenta, la modul singular, o
soluie de finanare a sistemului de sntate,
deoarece:
Exclud pe cei care au nevoi mari de servicii de
sntate (cei cu riscuri mari de boal, cronicii etc.);
Primele de asigurare sunt cu att mai mari cu ct riscul
de boal e mai mare (cei tineri i sntoi pltesc
puin, cei vrstnici i bolnavi pltesc mult).

Sunt utile ca soluie complementar

/suplimentar de finanare, voluntar
(opional), a unui sistem de sntate bazat
pe o asigurare obligatorie de sntate

17

10/25/2013

Asigurrile sociale de sntate au

urmtoarele caracteristici:
indivizii sunt obligai s plteasc prime ctre
asigurtor, prime care nu sunt legate de riscul
de boal, ci de venitul fiecruia
primele (contribuiile) sunt dedicate finanrii
sistemului de ngrijiri de sntate
terul pltitor este reprezentat de una sau mai
multe companii de asigurri
pacienii care nu pltesc primele de asigurare,
nu beneficiaz de plata asigurtorului ctre
furnizor n momentul cnd solicit ngrijiri de
sntate

Inflaia de servicii reprezint

supraconsumul de servicii de sntate
datorit lipsei plii directe n momentul
consumului de servicii. Exist dou tipuri
de inflaie de servicii:
Al consumatorului (Efectul preului sczut);
Al furnizorului.

18

10/25/2013

Principalele metode de plata

plata per serviciu

plata per capita
bugetul global
plata pe zi de spitalizare
plata pe caz rezolvat
plata prin salariu

Plata per serviciu

Furnizorul primeste o plata /tarif de fiecare
data cand ofera un serviciu rambursabil
poate fi utilizata pt a plati organizatii sau pt a
remunera personalul
se face dupa efectuarea serviciului
depinde direct de numarul de servicii
furnizate
utilizare: asistenta de specialitate in
ambulator

19

10/25/2013

Plata per serviciu - avantaje

furnizorul este platit proportional cu serviciile
prestate
ofera stimulente economice pentru a efectua
cat mai multe servicii (medic/pacient)
e singura forma de plata in care furnizorii nu
au nici un motiv sa selecteze pacientii
sanatosi, ci chiar dimpotriva
incurajeaza eficienta tehnica (minimizarea
costurilor resurselor utilizate)
riscul financiar apartine in intregime
platitorului

Plata per serviciu - dezavantaje

Exista tendinta de a efectua cat mai
multe servicii (medic/pacient)
compromite eficienta alocativa
pierde teren in toate sistemele de ingrijiri
asiguratorii preiau tariful stabilit de
furnizori
sistemul de puncte per serviciu - comisii
de experti - putin obiectiv

20

10/25/2013

Plata per capita

Modalitate de plata catre o organizatie a
unei sume fixe, pentru un interval de
timp, pentru fiecare pacient inscris pe lista
unui medic
suma nu variaza cu nr. de servicii furnizate
suma poate varia in functie de anumite
caracteristici (varsta, sex)
utilizare: in asistenta medicala primara

Plata per capita - avantaje

utila pentru acoperirea cu servicii
medicale a unei populatii suficient de
mari
creste competitia intre medici pt
atragerea pacientilor
nu stimuleaza hiperoferta de servicii
poate fi utilizata atat pt finantarea
organizatiei, cat si a personalului

21

10/25/2013

Plata per capita - dezavantaje

furnizorul suporta riscurile financiare
tendinta de a le minimiza (medicii inscriu
preferential persoane sanatoase - cream
skimming si scade accesibilitatea celor bolnavi)

tendinta de a furniza un nr. redus de

servicii

Bugetul global
Organizatia primeste un buget stabilit in
avans, pentru o perioada definita de timp
criterii potentiale: istorice, nr servicii
furnizate, nr si tip de episoade de ingrijiri,
nr. populatie deservita
utilizare: in sectorul spitalicesc

22

10/25/2013

Bugetul global - avantaje

Eficient in limitarea costurilor (cand este stabilit
in avans)
ofera organizatiei libertate considerabila in
utilizarea fondurilor - limitata cand bugetul este
constituit din linii de cheltuieli

Bugetul global - dezavantaje

orice unitati folosite pt a justifica bugetul
dimensiunile ce nu justifica bugetul sunt mascate
asigura controlul costurilor, dar nu stab. O legatura
directa intre volumul de activitate si plata furnizorului
furnizorul preia riscurile privind nr de internari, de
servicii, costul fiecarui serviciu, durata de spitalizare este stimulat sa le reduca, in detrimentul calitatii
bugetul pe linii de cheltuieli restrictioneaza capacitatea
organizatiei de a aloca fonduri intre diferite resurse scade eficienta si performanta manageriala

23

10/25/2013

Plata pe zi de spitalizare
Furnizorul primeste o suma fixa pt fiecare
zi de spitalizare, care acopera toate
serviciile
utilizare: in unitatile cu paturi
adesea combinata cu plati adiacente: plati
suplimentare pt ingrijiri scumpe, onorarii pt
medici, medicamente

Plata pe zi de spitalizare avantaje

Simpla
induce tendinta de scadere a nr. de
servicii pe caz

24

10/25/2013

Plata pe zi de spitalizare dezavantaje

Nu stimuleaza reducerea duratei de
spitalizare
rata de utilizare a paturilor supradimensionarea spitalelor
nu stimuleaza analiza costurilor si o buna
contabilitate
nu face distinctie intre grade de severitate
riscul financiar - preluat de furnizor

Plata pe caz rezolvat (DRG)

Furnizorul primeste o plata fixa, stabilita in
prealabil, de fiecare data cand trateaza un
pacient dintr-un anumir grup de diagnostic
utilizata pt alocarea de fonduri catre
organizatii (spitale)
plata pt fiecare categorie de dg e
prestabilita si nu variaza cu serviciile
furnizate individului

25

10/25/2013

Premisele finantarii prin DRG

Clasificarea tuturor pacientilor externati

in grupe DRG.

Stabilirea de tarife pentru fiecare grup

DRG -se pot calcula local sau se
importa si se ajusteaza local.

Bugetul asistentei spitalicesti.

Plata pe caz rezolvat (DRG)- av

Incurajeaza eficienta tehnica (furnizorul
retine diferenta dintre costul real al
tratamentului si plata per caz)
tinde sa minimizeze costurile totale/dg
permite intelegerea si controlul costurilor
spitalicesti
reflecta mai bine modul in care sunt
cheltuiti banii (banii urmeaza pacientul)

26

10/25/2013

Plata pe caz rezolvat- dezav

Costul DRG - mediu
Pt fiecare caz furnizorul suporta riscuri
asociate cu costurile tratamentului
luarea caimacului -

ofera stimulente pentru a trata doar

anumiti pacienti/cazuri putin severe - incurajeaza trimiterea
cazurilor grave spre alti furnizori

induce tendinta de a creste nr. de pacienti

tratati (reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusa)
manipularea dg (clasificare pt a maximiza rambursarea)
transferul costurilor (prea putine sv furnizate/trat
insuficient)

Plata spitalelor
DRG= nr. ext.xICMxTCP
spitale de cronici=nr. ext. xDSoptima x
tarif/zi spitalizare
spitale acuti: nr. ext. x tarif mediu pe caz
rezolvat

27

10/25/2013

Salariul
Plata catre medic/personal a unei sume
fixe lunare/anuale, indiferent de nr.
pacienti tratati si de costul serviciilor
furnizate

Salariul - avantaje
Risc financiar redus

28

10/25/2013

Salariul - dezavantaje
Nu ofera stimulente pt a creste activitatea
sau calitatea
nu incurajeaza eficienta tehnica
medicul poate fi constrans sa trateze un
nr. mare de pacienti

Health System Financing

Public sources: 75%
NHIF compulsory contribution of employees
and employers (75%)
State budget MoH (national health
programs preventive part)
Directly from MoH Special taxes on alcohol
and tobacco (marketing, production and sale)

Out of pocket: 25% (may be

underestimated)

29

10/25/2013

Total health expenditure, PPP$

per capita, W HO estimates
2000

1500

Bulgaria
Croatia
Romania
Slovenia
EU members since 2004 or 2007

1000

500

0
1995

2000

2005

2010

WHO: HFA

Public sector health expenditure as % of

total health expenditure, WHO estimates
90

80

Bulgaria
Croatia
Romania
Slovenia
EU members since 2004 or 2007

70

60

50
1995

2000

2005

2010

30

10/25/2013

Trends in public financing

year

total public expenditure for

health

health insurance fund

amount (mil EUR)

amount (mil EUR)

APC

APC

2001

1782

Ref

1437

Ref

2002

1941

8.9%

1546

7.6%

2003

2049

5.6%

1658

7.2%

2004

2092

2.1%

1717

3.6%

2006

2997

43.3%

2560

49.1%

2007

4709

57.1%

3547

38.6%

2007 versus 2001

164.3%

NA

146.8%

HIT: Romania, 2008

Health insurance fund:

Allocation by sector, 2007
ambulatory drugs

20%

drugs for national programs

11%

primary care

9%

ambulatory care

3%

dentistry

1%

laboratory

4%

emergency care*

4%

Hospitals

48%

long term care

1%

Home care

0%

EU payments**

0.1%

total

100%

NHIH, 2008

31

10/25/2013

Spending on pharmaceuticals
mil USD
800
700
600

mil. USD

500
400
300
200
100
0
1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

WHO: HIT,
Romania 2008

Hospital beds per 100000

1100

1000

900

800

Bulgaria
Croatia
Romania
Slovenia
EU members since 2004 or 2007

700

600

500

400
1980

1990

2000

2010

2020

HFA

32

10/25/2013

Average length of stay, all hospitals

20

15

Bulgaria
Croatia
Romania
Slovenia
EU members since 2004 or 2007

10

5
1980

1990

2000

2010

2020

Health system human resources

Physicians per 100000
400

350

300

Bulgaria
Croatia
Romania
Slovenia
EU members since 2004 or 2007

250

200

150

100
1970

1980

1990

2000

2010

2020

HFA

33

10/25/2013

Nurses (PP) per 100000

800

700

600

Bulgaria
Croatia
Romania
Slovenia
EU members since 2004 or 2007

500

400

300

200
1970

1980

1990

2000

2010

2020

HFA

34