CLASIFICAREA BOLILOR MINTALE SI PREVALENTA LOR

LA COPIL SI ADOLESCENT
Exista doua sisteme taxinomice : sistemul taxinomic european
reprezentat de Clasificarea Internationala a Maladiilor - International
Classification of Diseases (ICD), elaborat de expertii OMS (Geneva
1992) si sistemul taxinomic american reprezentat prin Manualul
Diagnostic si Statistic - Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Diseases (DSM) ,elaborat de expertii Asociatiei Americane de Psihiatrie
(Washington 1994) .Ca tara europeana ,Romania a adoptat sistemul
taxinomic de la Geneva desi acesta este mai mult declarat decit
argumentat , in timp ce sistemul taxinomic al psihiatriei americane
este logic si exhaustiv argumentat ,fiind mult mai bine statuat si mai
puternic validat stiintific ( prof. G.Ionescu 1997).
Ambele sisteme de clasificare utilizeaza 5 axe de
diagnostic (simptomato-logia este ordonata pe 5 arii - sugestie pe
care a facut-o , de altfel si RUTTER in 1989).
DSM-IV mentioneaza carei axe apartine comportamentul
modificat :
Axa I = sindroame clinice psihiatrice
Axa II = intirzierea mintala si tulburari le de personalitate
Axa III = conditiile medicale generale
Axa IV = problemele psihosociale sau ale mediului in care
traieste copilul
Axa V = codificarea nivelului de adaptare functionala
Marea diferenta intre cele doua sisteme de clasificare a
tulburarilor mentale consta in aceea ca ICD utilizeaza descrierea
simptomelor esentiale oferind o "harta" sau "ghid global" al
tulburarii psihice respective (GRAHAM 1999) ,in timp ce DSM ofera
criterii operationale care trebuie indeplinite pentru a putea
formula diagnosticul.
Criteriul taxinomic ICD utilizeaza un "prototip clinic" pe
baza caruia clinicianul decide daca simptomatologia pe care o
prezinta copilul apartine sau nu acelei "harti conceptuale"
(GRAHAM 1999). Acest fapt include un grad de decizie arbitrara,
dar trebuie mentionat ca si criteriile DSM au fost stabilite tot
prin decizii arbitrare.
Avantajul utilizarii acestor instrumente consta in posibilitatea
compararii diagnosticelor puse de acelasi clinician sau de alti
confrati
si
posibilitatea
efectuarii de
cercetari
stiintifice
comparabile (prin utilizarea acelorasi criterii de diagnostic) .
Tabel 1 dupa Graham si colab. 1999
Axa

ICD - 10

DSM - IV

Tulb. Emotionale si de Comportament

cu debut in copilarie

Tulb. Clinice

II

Tulb. de dezvoltare

Tulb.
de
personalitate
intirzierea mintala

III

Conditii medicale asociate

Conditii medicale asociate

IV

Asocierea
psihosociale

Nivel intelectual

de

situatii

speciale

Asocierea
de
speciale
in
familial si psihosociale

situatii
mediu

Evaluarea functionalitatii globale

Clasificarea sindroamelor psihiatrice la copil si

adolescent
Tabel 2 - Clasificarea ICD - 10 (abreviata):
F70 -F79 Intirzierile
F70 Intirzierea mintala
F71 Intirzierea mintala
F72 Intirzierea mintala
F73 Intirzierea mintala

si

mintale
usoara
medie
severa
profunda

F 80 - 89 Tulburari de dezvoltare
F 80 Tulburari specifice de dezvoltare a limbajului si vorbirii
T. specifica de dezvoltare a pronuntiei cuvintelor( articularii)
T. specifica de dezvoltare a limbajului expresiv
T. specifica de dezvoltare a limbajului receptiv
Afazia dobindita cu epilepsie Sindromul Landau -Klefner )
F 81 Tulburari specifice de dezvoltare a deprinderilor scolare
T. specifice de invatare a scrisului
T. specifice de invatare a cititului
T. specifice de invatare a calculului matematic
T. mixte de invatare a abilitatilor scolare
F 82 Tulburari specifice de dezvoltare a functiilor motorii
F 83 Tulburari mixte de dezvoltare (scolare si motorii)
F 84 Tulburari pervazive de dezvoltare
Autism infantil
Autism atipic
Sindrom Rett
Alte tulburari dezintegrative ale copilariei
Tulburari de reactivitate exagerata asociate cu Intirziere mintala

si miscari stereotipe
Sindromul Asperger
F 90-99 Tulburari emotionale si de conduita cu debut specific in
copilarie
F 90 Tulburarea hiperkinetica
T. hiperkinetica cu deficit de atentie
T. hiperkinetica cu tulburari de conduita
F 91 Tulburarea de conduita
T. de conduita datorata unui anume context familial
T. de conduita nesocializata
T. de conduita socializata
T. de conduita provocatoare/ sfidatoare
F 92 Tulburari mixte ( de conduita si reactivitate emotionala)
T. de conduita cu depresie
F 93 Tulburari emotionale cu debut specific in copilarie
Tulburarea cu anxietate de separare
Tulburarea fobic- anxioasa a copilului
Tulburarea cu anxietate sociala a copilului
Tulburarea. cu gelozie in fratrie
F 94 Tulburarile functionarii sociale cu debut specific in
copilarie
si adolescenta
Mutismul electiv
T. reactiva de atasament a copilului
T. exagerata de atasament a copilului
F 95 Tulburarea ticurilor/- Ticurile
Ticuri tranzitorii
Ticuri cronice mototrii sau vocale
Ticuri combinate - vocale si multiple ticuri motorii (Sindromul Gilles
de la Tourette)
F 98 Alte tulburari emotionale si de conduita cu debut in
copilarie sau adolescenta
Enurezis nonorganic
Encoprezis nonorganic
T. de alimentatie ale sugarului si copilului mic
Pica sugarului si copilului mic
T. stereotipe de miscare
Balbismul / Bilbiiala
Vorbirea precipitata/rapida