Cultura organizaţiei din sănătate

Studiu de caz
Autor: Angela Mateescu

Cuprins
Introducere……………………………………………………..……………….…………….2
CAPITOLUL 1 Cultura organizaţională din sănătate……………………..……………….3
1.1 Aspecte generale ale sistemului medical……………………………………………..3
1.2 Caracteristici organizaţionale ale spitalului…………………………………………3
1.3 Rolul pacientului în spital ……………………………………..……………………4
1.4 Funcţii medicale şi sociale ale spitalului…………………………..………………..5
1.5 Prezentarea organizaţiei, misiune, valori…………………………………...……....5

CAPITOLUL 2 Metodologia cercetării sociologice…………….…….…………………….6

2.1 Realitatea socială: mass-media şi cazul “Centrul de Sănătate Voineşti” ….………6
2.2 Tema cercetării…………………………………………………………….……..…..7
2.3 Scopul studiului de opinie……………………………………………………….…...8
2.4 Caracteristici situaţionale…………………………………………………………..…8
2.5 Ipoteze ale cercetării………………………………………………………..………...9
2.6 Obiectivele cercetării ……………………………………………….. ……………...9
2.7 Metoda de cercetare…………………………………………………………………..10
2.8 Eşantionarea………………………………………………………………………….11
2.9 Elaborarea chestionarului de opinie.………………………………….…………….12

CAPITOLUL 3 Analiza chestionarului de opinie…………………………………………..14

3.1 Colectarea datelor………………………….. ……………………………………….14
3.2 Centralizarea datelor (tabularea datelor, grafice) ……………………..………….14
3.3 Analiza ipotezelor cercetării………………………………………………………….32
3.4 Analiza SWOT………………………………………………………………………..33
3.5 Concluzii şi recomandări…………………………………………………………….34
Bibliografie………………………….. ……………………………………………..............35
Anexa………………………………………………..………………………………………..36
1
 Introducere

„Să respecţi loial regula, să lupţi sau să fugi? În

conştiinţa comună acestea ar fi cele trei atitudini
posibile ale actorului social faţă de o situaţie
nesatisfăcătoare.” 1

Atunci când dorim să înţelegem influenţele sociale asupra culturii organizaţionale din
sănătate, trebuie să studiem nucleul, organizaţia ca atare, cât şi mediul cultural existent în jurul
acesteia. Prin urmare, studiul are în vedere instituţia sanitară, dar şi stakeholderii implicaţi în
activitatea medicală (asiguraţi medical, consiliul local, populaţia locală, decidenţi politici).
Tema proiectului “Cultura organizaţională din sănătate” va fi axată pe instituţiile
spitaliceşti. Spitalul ca şi organizaţie, are un sistem cultural conform căruia îşi defineşte misiunea
activităţii desfăşurate, implicit face cunoscut publicului care sunt valorile apreciate de
organizaţie. Cultura organizațională selectează şi evaluează mentalităţi şi comportamente,
formează credinţe şi tradiţii, cere membrilor săi un mod de a fi potrivit culturii grupului.
Potenţialitatea individului de a adera la cultura organizațională, este o condiție a integrării sale în
colectivul de muncă.
Studiul de caz surprinde un episod din evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti. Istoria
spitalului începe în anul 1905, când a fost construit ca şi lăcaş de sănătate pentru cei care locuiau
pe Valea Dâmboviţei. Din păcate, în anul 2010 ajunge, finalmente, pe lista spitalelor propuse
spre desfiinţare. Iniţial, urma să fie transformat într-un centru de asistenţă socială pentru
persoane fără adăpost, din fericire, poziţia consiliului local al comunei şi a colectivului de
medici, a contracarat această soluţie nepotrivită. Actualmente, Centrul de Sănătate Voineşti îşi
continuă activitatea spitalicească funcţionând ca şi secţie medicală externă a Spitalului Judeţean
Târgovişte.
Personalul medical din centrul de sănătate este bine cunoscut de un foarte mare număr de
locuitori din zonă, şi, având în vedere acest aspect, s-a considerat potrivit efectuarea unui studiu
de opinie. Majoritatea celor intervievaţi sunt beneficiari ai serviciilor medicale oferite de centrul
de sănătate. Opinia populaţiei ar trebui să constituie un punct principal al fundamentării unor
decizii care privesc asistenţa medicală. O decizie nepotrivită poate declanşa acţiuni cu
repercusiuni economice şi sociale defavorizante, neechitabile, în cazul nostru pentru beneficiarii
serviciilor medicale, dar şi pentru personalul medical implicat.

1
Perpelea Nicolae Imagini ale sociologiei contemporane. Idei, concepte, metodologie, Editura Ars Docendi,
Bucureşti, 2007, p106
2
 Capitol 1

Cultura organizaţiilor din sănătate

1.1 Aspecte generale ale sistemului spitalicesc

Spitalul este o instituţie specializată în ocrotirea sănătăţii populaţiei. „Naşterea spitalului

ca instituţie a fost asociată cu creştinismul, ale cărui dogme accentuau necesitatea acordării de
ajutor celor în suferinţă.” ( Rădulescu, S., 2002). În trecut, secole de-a rândul spitalele au fost
aşăzăminte pentru cei bolnavi şi săraci. Datorită iniţiativei unor oameni de bine, spitalul era un
loc al binefacerii în folosul nevoiaşilor. La început, activitatea spitalelor a fost sub autoritatea
ecleziastică.
În epoca modernă, spitalul s-a impus atenţiei colective şi din lăcaş caritabil s-a
transformat în ceea ce este acum: instituţie sanitară publică sau privată, înfiinţată cu scopul
acordării de servicii medicale celor bolnavi.
Complexitatea activităţilor desfăşurate în mediul spitalicesc, a impus existenţa unei duble
autorităţi cea medicală şi cea administrativă, astfel „numeroase sarcini privind organizarea
„formală” a actului medical (administrarea resurselor, a echipamentelor, a clădirilor) se includ
în atribuţiile administraţiei „birocratice”, care intră adeseori în conflict cu autoritatea
medicală.” ( Rădulescu, S., 2002)
Sistemul medical se confruntă în primul rând cu problemele economiei sănătăţii.
Eficienţa şi eficacitatea activităţii medicale are accente economice contextuale umanitarismului.
Dreptul la sănătate este al fiecărui om, „este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei
fiinţe umane, fără a se ţine seama de sex, religie, convingeri politice, condiţii economice sau
sociale. (...) Cuceririle obţinute de fiecare stat în promovarea şi protecţia sănătăţii constitue o
valoare universală”2, se menţionează în statutul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Finanţarea seviciilor medicale se realizează din surse private: plăţi directe efectuate de
pacienţi şi asigurările voluntare sau din surse publice: asigurări obligatorii şi din bugetul de stat.
Organizarea serviciilor medicale în relaţie cu modul lor de finanţare determină existenţa a trei
variante posibile ale serviciilor de sănătate: publice, private non-profit, private bazate pe profit.

1.2 Caracteristici organizaţionale ale spitalului

În ceea ce priveşte diviziunea muncii din spital, aceasta implică un „sistem stratificat de
funcţii şi roluri în concordanţă cu gradul de calificare profesională a personalului şi cu
activităţile îndeplinite, sistem care are, în linii mari, următoarea alcătuire:
 aparatul medical propriu-zis (medici);
 aparatul auxiliar, cu funcţii directe de îngrijire şi supravegere medicală (asistentele,
surorile, personalul calificat pentru terapie;

2
Sorin Rădulescu, S., Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p.8

3
 aparatul paramedical (personalul care deserveşte laboratoarele sau manevrează
echipamentul;
 aparatul administrativ (alcătuit din persoanele care îndeplinesc sarcini legate de
gospodărirea şi de administrarea resurselor sau bunurilor.” ( Rădulescu, S., 2002)
Termenul de aparat relevă dinamica activităţii unui spital, acţiunea de grup. Actul
medical se desfăşoara sub autoritatea medicului, dar asupra acestei autorităţi poate interveni
experienţa profesională, o formă de „control colegial” din partea colectivului de medici din
cadrul spitalului. „Supravegherea colegială nu constă din forme de evaluare formală, ci dintr-o
serie de atitudini şi aprecieri faţă de competenţa medicului, faţă de capacitatea sa de a pune un
diagnostic cât mai exact de la primul contact cu bolnavul, de a fixa un tratament corect, iar în
cazul personalului de îngrijire (asistente, surori etc.),capacitatea de a realiza acţiuni cât mai
rapide şi cât mai exacte evitând erorile” (Rădulescu, S., 2002). Acest sistem sugerează o dublă
autoritate profesională (formală şi informală) prin care se îmbunătăţeşte actul medical. Din
punctul nostru de vedere, evaluarea reciprocă, între medici, este de bun augur.
Scopul principal al activităţii medicale, trebuie să fie de îngrijire a bolnavilor şi
minimizarea riscurilor de agravare a bolii. Conflicul între scopul „birocratic” şi scopul medical
este general valabil: fondurile băneşti insuficiente, acest fapt implicând negocieri permanente
între reprezentaţii spitalelor şi cei care dau banii: Casele Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Ministerul Sănătăţii, Consiliile locale şi judeţene etc. Totul este reglementat prin Contractul
Cadru, bazele contractuale se emit anual prin Hotărâre de Guvern. Managerul spitalului este în
masură să negocieze sumele necesare finanţării activităţilor spitaliceşti.

1.3 Rolul pacientului în spital

Rolul de pacient internat aduce constângerile specifice mediului spitalicesc, respectarea

regulilor de igienă, de consultaţii, de tratament, de hrană, de vestimentaţie, de primirea vizitelor
etc. Pacientul este sub autoritatea medicului şi personalului de îngrijire.
Rolul de bolnav implică noţiunea de instituţionalizare întrucât persoana respectivă are
anumite drepturi şi obligaţii acordate de societate. În spital, pacientul trebuie să adopte un nou
comportament fiind posibilă o depersonalizare temporară. Neobişnuita, uneori neputinţa
bolnavului creează dependenţa acestuia de personalul medical, în fapt, se exercită o formă de
control social prin serviciile de asistenţă medicală. Medicul este cel mai influent în ceea ce
priveşte încrederea pacientului în actul medical.
Grupul social ia cunoştinţă de starea bolnavului şi funcţie de gravitatea bolii, “asociază
diferite semnificaţii, percepţii şi reprezentări colective” 3 stării acestuia, adoptând, la rândul lor,
reguli şi norme comportamentale corelate celor instituite de medici.

3
Sorin Rădulescu, S., Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p.259

4
 1.4 Funcţii medicale şi sociale ale spitalului

Îngrijirile medicale se pot clasifica astfel:

 îngrijiri medicale cu supravegere staţionară acordate în spitale cămin, pacienţii sunt
persoane care au nevoie de asistenţă medicală permanentă;
 îngrijiri medicale oferite pentru vindecarea bolilor acute şi pentru situaţii de urgenţă
medicală, de obicei, durata asistenţei medicale este pe o perioadă scurtă de timp;
 îngrijiri medicale de reabilitare, pacienţii suferă de boli cronice şi necesită o perioadă
mai îndelungată de asistenţă medicală.
Activitatea medicală din Centrul de Sănătate Voineşti este centrată pe acordare de
îngrijiri medicale pentru boli acute, cronice şi urgenţe medicale.
Mediul cultural în care funcţionează organizaţia are o influenţă deosebită asupra structurii
şi funcţionării instituţiei. Atitudinea beneficiarilor de servicii medicale şi relaţiile cu autorităţile
locale, determină membrii organizaţiei spitalului să adopte o conduită profesională onestă.
Îngrijirile medicale sunt armonizate convingerilor şi mentalităţii localnicilor. Mediul şi specificul
zonei în care este amplasată instituţia, dă anumite caracteristici în ceea ce priveşte alimentaţia şi
comportamentul pacienţilor. Personalul medical creează un echilibru între mediul spitalicesc şi
cel exterior, astfel încât pacienţii să se adapteze mai uşor.

1.5 Prezentarea organizaţiei, misiune şi valori

“Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea.”
Hipocrate
Centrul de Sanătate Voineşti aparţine comunei din anul 1905 şi deserveşte 40.000 de locuitori
de pe Valea Dâmboviţei. Actualmente unitatea medicală nu are datorii, dispune de aparatură
medicală modernă, clădirea este consolidată şi bine întreţinută. Personalul medical este
apreciat pentru serviciile medicale de calitate. Sursa: www.primariavoinesti.ro

Structura Centrului de Sănătate Voineşti4:

1. Secţie boli interne (25 de paturi), 1 doctor, 3 asistenţi medicali, 3 infirmieri ;
2. Ambulatoriu de specialitate, Cabinet pediatrie, 1 doctor, 2 asistenţi medicali;
3. Serviciu de radiologie, 1 doctor, 1 asistent medical;
4. Laborator servicii de analiză medicală, 1 asistent medical;
5. Serviciu de permanenţă cu medici de familie prin rotaţie 24h din 24h, permanenţa ce asigură
asistenţa medicala de urgenţă tuturor cetaţenilor de pe valea Damboviţei (cabinete medicale
individuale: 3 medici de familie, 6 asistenţi medicali);
6. Serviciu de ambulanţă 24h din 24h dotat cu 6 salvari ce asigură în timp util transportul
bolnavilor către centrul de permanenţă sau alte spitale din judeţ.
4
Sursa: http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm

5
 CAPITOLUL 2

Metodologia cercetării sociologice

2.1 Realitatea socială: mass-media şi cazul “Centrul de Sănătate Voineşti”

Cercetarea sociologică contribuie la descoperirea acelor informaţii despre realitatea

socială, necesare în predicţii despre evenimente şi procese sociale. Realitatea socială este
structurată în relaţia cauză-efect, iar evoluţia ei este guvernată de principiul determinismului.
O măsură administrativă de reorganizare instituţională inadecvată cerinţelor reale, poate
da naştere unor neajunsuri economice şi sociale beneficiarilor de servicii medicale, personalului
medical, personalui auxiliar, consiliului local, decidenţilor politici etc.
“Individul poate, în diverse situaţii (în cadrul concurenţei de piaţă, în grupul familial, în
organizaţia de sindicat sau de “partizanat politic” etc.) care sunt generatoare de frustări sau
disfuncţii să-şi manifeste nemulţumirea în trei moduri:
1) refuzul de participare, “defecţiunea”, abandonul (exit)
2) să ia cuvântul, să ridice vocea - adică să participe la o mişcare protestatară pentru a
modifica funcţionarea organizaţiei sau a relaţiilor sociale într-un sens dorit (voice)
3) fidelitatea, în ciuda a toate (loyalty)” (Perpelea, N., 2007)

Într-un interviu publicat de către “JURNAL DE DÂMBOVIŢA”, în data de 8.02.2011,

primarul comunei Voineşti, prezintă situaţia Centrului de Sănătate Voineşti. Pentru a înţelege
esenţa problemei declanşate în jurul organizaţiei medicale vizate, interviul este redat integral în
rândurile ce urmează.

Interviu: “CENTRUL DE SĂNĂTATE VOINEŞTI CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ”5

Rep.: Ce faceți cu Centrul de Sănătate de la Voinești, se va desființa?

- De la 1 februarie 2011, Centrul de Sănătate este secție exterioară a Spitalului Județean
Târgoviște. După cum bine știți, eu merg cu procesul în continuare, fiindcă proprietatea și
administrarea sunt ale a Consiliului Local. Consiliul Județean Dâmbovița mi-a luat
managementul. Sunt deja la Înalta Curte de Casație și Justiție cu acest proces. Am pierdut la
Tribunalul Dâmbovița și la Curtea de Apel Ploiești, dar am făcut recurs. Că se desființează, că
nu se desființează, că rămâne secție exterioară a Spitalului Județean Târgoviște nu aș putea să
mă pronunț acum, dar vă spun că am lucrat timp de 20 de ani în sistemul sanitar și eu nu văd
cum o secție exterioară poate funcționa la 20 km de secția mamă. Mă refer și la Moroieni, care
va fi o secție exterioară, undeva la 70 km. Centrul de Sănătate Voinești, odată ce și-a pierdut
personalitatea juridică, nu mai poate să facă nici un fel de achiziție. Acestea se vor face

5
Violeta Stanciu | violeta.stanciu@artpress.ro , http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--
Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html

6
centralizat, prin Spitalul Județean. Vă dați seama că există o condică de medicamente care
trebuie scrisă în fiecare zi, spitalele au o farmacie cu circuit închis. Farmacia Spitalului
Județean va trebui să aprovizioneze cu medicamente farmacia de la Voiești. După aceea
urmează serviciile care sunt într-un spital – spălătorie, bucătărie, întreținere. Este posibil ca
aceste servicii să fie externalizate.

Rep.: Nu vedeți cu ochi buni externalizarea serviciilor din spitale?

– Vă spun cu toată sinceritatea că în momentul în care își vor externaliza serviciile o să vedeți
spitale închise singure. Nu le mai închide nimeni! Se închid din cauza costurilor mari pentru
întreținerea serviciilor externalizate. La Voinești aveam un bucătar și doi ospătari angajați, un
singur mecanic de întreținere, pentru că Centrul de Sănătate are centrală pe gaze ultramodernă,
nu avem nevoie de centrală telefonică, pentru că totul este automat.

Rep.: Centrul de Sănătate are datorii la stat, la utilități?

- Spitalul de la Voinești nu a avut niciodată nici măcar un leu datorie. Nu cred că Centrul de
Sănătate era o gaură neagră a sistemului sanitar dâmbovițean. Gândiți-vă că această instituție
acordă asistență medicală la peste 30.000 de locuitori de pe Valea Dâmboviței. Vreau și eu să
văd cum va funcționa acest mega spital județean cu secții exterioare la Voinești, Gura Ocniței,
Moroieni. Nu știu cum va funcționa pentru că în Spitalul Județean sunt niște norme, orice
internare trebuie avizată de șeful de secție. Nu aș vedea o secție de boli interne la Târgoviște cu
un șef de secție, și o secție la Voinești cu alt șef. Sunt niște lucruri care se bat cap în cap. Cineva
a spus că în România trebuie desființate 200 de spitale. Acest lucru se cam întâmplă. Dacă ne
gândim bine, 5 din județul Dâmbovița, înmulțit cu 40 de județe, cam acestea sunt. Eu zic că noi,
Dâmbovița, ne-am grăbit să desființăm 5. Mi se pare extraordinar de mult. Eu prevăd că în
următoarele 6 luni – un an aceste spitale își vor schimba destinația. Să dea Dumnezeu să nu am
dreptate!” Autor interviu: Violeta Stanciu | violeta.stanciu@artpress.ro

2.2 Tema cercetării

În lucrarea de faţă, ne-am propus un studiu evaluativ al opiniilor populaţiei privitoare la

serviciile medicale oferite de personalul medical din Centrul de Sănătate Voineşti.
Studiul porneşte de la procesul reorganizării sistemului public de sănătate românesc în
contextul politicilor de sănătate din România şi Uniunea Europeană. Această situaţie a generat o
situaţie conflictuală cu influenţe vizibile la nivelul instituţiei sanitare vizate, consiliului local,
populaţiei din zonă şi decidenţilor din cadrul Ministerului Sănătăţii, totul culminând cu un proces
la Înalta Curte de Justiţie.
Încrâncenarea de care au dat dovadă toţi cei intersaţi de păstrarea destinaţie Centrului de
Sănătate Voineşti pentru activitatea medicală, a constituit un nucleu de rezistenţă faţă măsuri
care nu au la bază studii de impact social.

7
 2.3 Scopul studiului de opinie

Cunoaşterea opiniei locuitorilor din zona comunei Voineşti şi alte comune apropiate,
în ceea ce priveşte modul în care se desfăşoară activitatea medicală în Centrul de Sănătate
Voineşti.
Referitor la existenţa unor studii de cercetare anterioare celei de faţa, menţionăm că nu
s-au realizat cercetări cu tematica cercetării noastre. În opinia noastră, manipularea emoţională
emanată de ideea centrului de “asistenţă socială” pentru “nevoiaşii” din zonă, nu este temei de
desfiinţarea unei instituţii sanitare care oferă asistenţă medicală pentru aproximativ 30.000 de
locuitori din Valea Dâmboviţei.

2.4 Caracteristici situaţionale

În sprijinul emiterii ipotezelor generale şi statistice se au în vedere următoarele

caracteristici situaţionale:
 Majoritatea populaţiei este asigurată medical, prin urmare are drept de opinie asupra calităţii
serviciilor medicale în condiţii de eficacitate şi eficienţă satisfăcătoare.
 Centrul de Sănătate Voineşti a înaintat un proces la Înalta Curte de Casaţie, prin care se
solicită revenirea imobilului în custodia Primăriei comunei Voineşti.
 În cazul desfiinţării Staţiei de Urgenţă de la Voineşti, timpul de aşteptare la urgenţa medicală
creşte cu până la o jumătate de oră, este timpul necesar parcurgerii distanţei Târgovişte –
Voineşti de către autoutilitarele Salvare ( sunt aproximativ 30 Km. până la spitalul judeţean
din oraşul Târgovişte).
 Centrul de Sănătate Voineşti nu are datorii.
 Centrul de Sănătate Voineşti are o capacitate de 25 paturi pentru pacienţii care necesită
spitalizare.
 Prin desfiinţarea centrului medical, clădirea ar urma să fie destinată asistaţilor social, pot fi
cazate maxim 30 de persoane.
 Majoritatea populaţiei trăieşte din venituri realizate din activităţi agricole: pomicultură şi
creşterea animalelor. Aceste activităţi sunt desfăşurate de membrii fiecărei gospodării, în situaţii
excepţionale fiind angajaţi lucrători cu ziua. Doar 5,56% din populaţie nu a declarat ca ocupaţie
principală agricultura, dintre care 2,6% sunt şomeri şi asistaţi sociali.
 Veniturile realizate de locuitorii din zonă sunt în dependenţă directă de producţia de mere şi
pere obţinută anual din livezile proprii, precum şi de creşterea animalelor.
 Cultura organizaţională din Centrul de Sănătate Voineşti constitue un punct de referinţă în
ceea ce priveşte modalitatea de a rezista schimbărilor din sistemul de sănătate. Este de remarcat
loialitatea grupului uman format în jurul acestei instituţii sanitare. Personalul medical are tot
sprijinul din partea comunităţii locale, ori acest fapt motivează activitatea medicală şi creează o
sinergie socială constructivă favorabilă idealului de sănătate.

8
 2. 5 Ipotezele cercetării

IPOTEZE GENERALE:

1. Locuitorii comunei Voineşti consideră evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti, mult mai
bună în următorii ani.
2. Populaţia comunei nu doreşte ca spitalul să devină centru de asistenţă socială.
3. Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Voineşti sunt informaţi în privinţa transformării
spitalelor comunale în centre sociale.
4. Populaţia doreşte continuarea activităţii centrului de sănătate deoarece serviciile medicale
sunt de calitate şi este cea mai apropiată instituţie sanitară.
5. Majoritatea populaţiei din comuna Voineşti beneficiază de serviciile medicale oferite de
Centrul de Sănătate Voineşti.

IPOTEZE STATISTICE: Ipoteze nule (H0) şi alternative (H1)

H0: Peste 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei
subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.
H1: Mai puţin de 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei
subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.

H0: Mai mult de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrul de Sănătate Voineşti
în centru de asistenţă socială.
H1: Mai puţin de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrul de Sănătate
Voineşti în centru de asistenţă socială.

2.6 Obiectivele cercetării

ÎNTREBĂRILE
ASPECTE DE BAZĂ OBIECTIVELE CERCETĂRII
CERCETĂTORULUI
I. Măsura în care 1. În ce măsură locuitorii sunt 1.Determinarea măsurii în care
populaţia locală este mulţumiţi de activitatea locuitorii sunt mulţumiţi de
mulţumită de activitatea medicală din Centrul de activitatea medicală din
personalului medical din Sănătate Voineşti? Centrul de Sănătate Voineşti.
Centrul de Sănătate 2.Care este evoluţia Centrului 2.Identificarea evoluţiei
Voineşti. de Sănătate Voineşti în Centrului de Sănătate Voineşti,
următorii ani, comparativ cu în opinia locuitorilor comunei.
alte unităţi medicale din
judeţul Dâmboviţa?

9
II. Opinii referitoare la 1.Care sunt opiniile privind 1.Identificarea opiniilor
modalităţile de păstrarea sau îmbunătăţirea privind păstrarea sau
îmbunătăţirea activităţii formulei manageriale adoptată îmbunătăţirea formulei
managementului Centrului în Centrul de Sănătate manageriale adoptată în
de Sănătate Voineşti. Voineşti? Centrul de Sănătate Voineşti.

III. Opiniile locuitorilor 1. Care sunt opiniile 1. Identificarea opiniilor

comunei Voineşti privind locuitorilor cu privire la locuitorilor cu privire la
asistenţa medicală serviciile medicale efectuate serviciile medicale efectuate
asigurată în anumite în afara Centrului de Sănătate în afara Centrului de Sănătate
situaţii. Voineşti, datorită lipsei de Voineşti , datorită lipsei de
aparatură medicală ? aparatură medicală.

2.Care sunt opiniile populaţiei 2. Identificarea celor mai bune

IV. Atitudinea populaţiei
referitoare la problemele
sociale declanşate de
reorganizarea Centrului
de Sănătate Voineşti.
cu privire la eficacitatea
Serviciilor de Urgenţă
Medicală?
1. Care este importanţa pe care
localnicii o acordă problemelor
sociale declanşate de
reorganizarea Centrului de
Sănătate Voineşti?
2. În ce măsură localnicii
comunei sunt de acord cu
formula de organizare actuală
a Centrului de Sănătate
Voineşti?
3. În ce măsură localnicii
comunei cunosc sursele de
finanţare ale Centrului de
Sănătate Voineşti?
soluţii exprimate de populaţie
cu privire la eficacitatea
Serviciilor de Urgenţă.
1.Determinarea importanţei pe
care localnicii o acordă
problemelor sociale declanşate
de reorganizarea Centrului de
Sănătate Voineşti.
2. Aflarea măsurii în care
localnicii sunt de acord cu
forma de organizare a
activităţii medicale din cadrul
Centrului de Sănătate Voineşti.
3. Identificarea gradului de
cunoaştere a surselor de
finanţare a Centrului de
Sănătate Voineşti.

2.7 Metoda de cercetare

Metoda aleasă pentru cercetare este ancheta pe bază de sondaj. Opiniile culese sunt
necesare pentru definirea eficienţei şi eficacităţii activităţii medicale din centrul de sănătate.
Aplicarea chestionarului de opinie se realizează prin interviuri directe cu persoanele din
eşantionul ales. Această metodă prezintă avantajul unui control eficient al condiţiilor de
desfăşurare a interviurilor. Operatorul de interviu are posibilitatea de a da relaţii în cazul
întrebărilor la care subiecţii intervievaţi cer explicaţii suplimentare, astfel fiind evitate non-
răspunsurilor.

10
 2.8 Eşantionarea

La alcătuirea eşantionului am luat în considerare structura pe grupe de vârstă şi pe sexe a

populaţiei comunei Voineşti, judeţul Dâmboviţa, rezultată la ultimul Recensământ al populaţiei.
Grupul ţintă este format din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 - 60 de ani şi peste, de
ambele sexe, domiciliate în comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa.

Populaţia totală a localităţii Sunt 2165 familii in localitate, Ocupaţie:

este de 6236 locuitori, după după cum urmează: o Industrie :100 locuitori
cum urmează: (0,16%)
1. Voineşti 1618 1. Voineşti 565 o Agricultura :2500
2. Onceşti 881 2. Onceşti 354 locuitori (40%)
3. Gemenea-Brătuleşti 1196 3. Gemenea-Brătuleşti 423 o Administraţie şi servicii :
4. Izvoarele 721 4. Izvoarele 222 177 locuitori (2,8%)
5. Suduleni 745 5. Suduleni 259 o Preşcolari, elevi, studenţi
6. Manjina 201 6. Manjina. 80 :1370 locuitori (22%)
7. Manga 730 7. Manga 227 o Şomeri, asistaţi social
8. Lunca 146 8. Lunca 35 :165 locuitori(2,6%)
*Naţionalitate: 6235 locuitori o Pensionari : 1400
sunt români, locuitori (23%)
1 locuitor este rrom. Plecaţi la munca în străinătate
: 250 locuitori (4%)
Sursa: www.primariavoinesti.ro

La ultimul Recensământ6 al populaţiei comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa prezenta

următoarele date statistice:

Total: 6236 Bărbaţi:2807 Femei:3429

Sub 18 ani:1073 Bărbaţi:483 Femei:590

18-60 de ani :4638 Bărbaţi:2087 Femei:2551

Peste 60 ani:525 Bărbaţi:237 Femei:288
Număr de gospodării 2165
Număr de imobile 2165
Grupa de cercetare: Sex masculin: Sex feminin:
5163 2323 2840.

6
Sursa: www.primariavoinesti.ro
11
 Stabilirea eşantionului

Nivelul de încredere 95%, erorare admisă ± 5% şi z = 1,96

z2  p q
Formula eşantionării: n 
E2

z² = (1,96)2 pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere,

p = 50% estimarea procentului în caz de succes
q = 50% estimarea procentului în caz de insucces, datorită lipsei de informaţii s-a ales
q=1- p
E = + 5 nivelul erorii admise exprimată în procente
n = 384 mărimea eşantionului

pq
Ez
n

Nivelul erorii admise este: E= 1,96*(50*50/384)1/2

Corecţie eşantion în funcţie de nr.total al populaţiei cercetate ( N = 5163, n=384)

n’= N*n / N+n= 358

n’=5163*384 / 5163+384=358, eşantion propus

În cazul acestei cercetări, unitatea de eşantionare este gospodăria cu imobil. Unitatea de

observare o reprezintă individul, iar unitatea de analiză este reprezentată de locuitorii comunei cu
vârsta de peste 18 ani împlinită.
Pentru constituirea eşantionului final am optat pentru eşantionarea în trepte. Într-o primă
etapă comuna Voineşti a fost împărţită în 5 zone de cercetare corespunzătoare satelor. Pentru
culegerea informaţiilor s-a întocmit, pentru fiecare sat, o listă cu străzile şi numărul de imobile
aferente.
Gospodăriile au fost incluse în eşantion sistematic. Stabilirea pasului mecanic s-a realizat
raportând 5163 la volumul eşantionului: 5163/358= 5,1.

2.9 Elaborarea chestionarului

Chestionarul cuprinde 21 de întrebări, dintre care 18 sunt întrebări închise, iar 3 sunt
întrebări deschise.
Întrebările închise solictă subiecţilor alegerea variantelor de răspunsuri. Repondentul
evaluează sau nominalizează ceea ce consideră potrivit concepţiei personale. Întrebările închise
sunt mai uşor de codificat şi prelucrarea datelor e mai simplă.
În ceea ce priveşte întrebările deschise, există posibilitatea obţinerii unor păreri sau opinii
cu un grad mai mare a libertăţii de expresie. Paletă mai largă a răspunsurilor contribuie la
12
eficacitatea cercetării, dar este mai dificilă compararea din punct de vedere statistic. Din
categoria acestor întrebări sunt nr.10, 14 şi 20.
Întrebările sunt formulate în termeni simpli, uşor de înţeles şi nu sugerează anumite
răspunsuri. Dialogul întrebare – răspuns este dinamic prin simplitatea şi ordinea întrebărilor. La
început, pentru a da posibilitatea persoanei să se acomodeze cu tematica chestionarului, s-au
plasat întrebări mai uşoare. În partea de mijloc a chestionarului, sunt şi câteva întrebări mai
complexe, în alternanţă cu unele simple, astfel încât cel care răspunde să nu refuze continuarea
dialogului sau să ofere informaţii eronate. Am utilizat şi întrebari filtru pentru a selecta pe cei ce
nu pot răspunde la anumite întrebări.
În încheiere sunt întrebări de reprezentare a subiecţilor, care permit descrierea acestora în
raport cu o serie de date socio-demografice şi economice (vârsta, ocupaţia, nivelul veniturilor şi
nivelul de pregătire profesională).
Întrebările au o formulare directă, astfel, cei intervievaţi dau răspunsuri sincere, fără a
pune la îndoială scopul cercetării. S-a urmărit să fie înlăturată orice confuzie sau ambiguitate în
formularea chestionarului.
Tipurile de scale utilizate în alcătuirea chestionarului sunt: scala nominală binară, scala
nominală, scala interval cu adjective bipolare de sens opus, scala lui Likert, scala proporţională
cu măsurare directă, scala ordinală pentru măsurarea rangului.
În preambulul cercetării „un studiu pilot reprezintă o formă de probă în care chestionarul
este completat doar de câteva persoane. Orice dificultate care ar apărea poate fi eliminată,
înaintea efectuării anchetei principale”7 ( Giddens, A., 2001). În urma anchetei pilot, s-a evaluat
dispunerea corectă a întrebărilor şi s-au eliminat întrebările evazive sau necorespunzătoare
dinamicii chestionarului. Cu această ocazie, s-a avut în vedere lista de informaţii necesare atingerii
obiectivelor cercetării, implicit categoriile de subiecţi care pot furniza aceste informaţii.

7
Anthony Giddens Sociologie, Editura All / CEU, Bucureşti, 2001, p.585

13
 CAPITOLUL 3

Analiza chestionarului

3.1 Colectarea datelor

Culegerea datelor s-a realizat în perioada 10 martie – 10 aprilie 2013. S-au intervievat un
număr de 320 de persoane, a căror identitate nu va fi divulgată, iar informaţiile obţinute vor fi
utilizate exclusiv în scopuri ştiinţifice.
Timpul necesar completării unui chestionar este de maxim 15 minute.

3.2 Centralizarea datelor (tabularea datelor, grafice)

Chestionar privind studiul opiniilor populaţiei din mediul rural cu privire la asigurarea
serviciilor sanitare

Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea impactului social declanşat de
reorganizarea sistemului public de sănătate din România. Ancheta urmează să identifice efectele
deciziilor de reorganizare a instituţiilor sanitare în ceea ce priveşte echitatea socială în
sănătate. De asemenea, se doreşte evidenţierea culturii organizaţiilor din sănătate care îşi
desfăşoră activitatea în zonele rurale. Răspunsurile Dumneavoastră nu vor fi divulgate, iar
informaţia obţinută va fi utilizată exclusiv în scopuri ştiinţifice.

Întrebarea nr.1: În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical din Centrul
de Sănătate Voineşti?
1. În mare măsură.
2. În mică masură.
3. Nu mă pot pronunţa.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

În mare măsură 192 60% 11
În mică masură 96 30% 12
Nu mă pot pronunţa 32 10% 13

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea subiecţilor sunt mulţumiţi de activitatea

personalului medical.

14
 În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical
din Centrul de Sănătate Voineşti?
60%

30%

10%

in mare masura in mica masura nu ma pot pronunta

Întrebarea nr.2: Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului de Sănătate
Voineşti în următorii ani?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Satisfăcătoare.
4. Nesatisfăcătoare.

Varianta de răspuns aleasă Nr. Subiecţi Procent cod

a) foarte bună 64 20% 21
b) bună 224 70% 22
c) satisfăcătoare 16 5% 23
d) nesatisfăcătoare 16 5% 24

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa generală este de a aprecia pozitiv evoluţia centrului
de sănătate, 90% dintre subiecţi au o părere bună şi foarte bună în ceea ce priveşte încrederea în
viitorul unităţii spitaliceşti din comuna lor.

15
 Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului
de Sănătate Voineşti în următorii ani?

80 70%
70
60
50
40
30
20%
20
10 5% 5%
0

Întrebarea nr.3: Care sunt principalele realizări ale personalului medical din Centrul de
Sănătate Voineşti?

1. Servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor.

2. Personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi medicale moderne.
3. Servicii de medicină generală, adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile pacienţilor.
4. Experienţă în prestări de servicii medicale.
5. Colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmărirea stării de sănătate a pacienţilor.
6. Servicii medicale complete, aparatură medicală şi de laborator performantă.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

1-servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor 128 40% 31
2-personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi 64 20% 32
medicale moderne
3-servicii de medicina generală, adaptabilitatea serviciilor 32 10% 33
medicale la nevoile pacientilor
4-experienţă în prestari de servicii medicale, gama largă de servicii 64 20% 34
5-colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmarirea stării de 16 5% 35
sănătate a pacienţilor
6-servicii medicale complete, aparatura medicala si de laborator 16 5% 36
performantă adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile
pacientilor
16
 Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea opteză pentru promptitudine, calitate, aparatură
modernă, diversificarea serviciilor.

raspuns 6.
raspuns 5. 5%
5%

raspuns 4. raspuns 1.
20% 40%

raspuns 3.
10%
raspuns 2.
20%

Întrebarea nr. 4: Principalele probleme pe care trebuie să le rezolve consiliul local în privinţa
Centrului de Sănătate Voineşti, în accepţiunea dvs., sunt?

1. Păstrarea conducerii actuale.

2. Numirea unui nou manager (director general de spital).
3. Înfiinţarea unei secţii de îngrijire permanentă a persoanelor în vârstă singure.
4. Reamenajarea clădirii şi înfiinţarea unor cabinete noi, cu profil pediatric.
5. Modernizarea staţiei de urgenţe medicale.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

1.Păstrarea conducerii actuale. 160 50% 41
2.Numirea unui nou manager 64 20% 42
(director general de spital)
3.Înfiinţarea unei secţii de 32 10% 43
îngrijire permanentă a
persoanelor în vârstă singure.
4.Reamenajarea clădirii şi 32 10% 44
înfiinţarea unor cabinete noi, cu
profil pediatric.
5.Modernizarea staţiei de 32 10% 45
urgenţe medicale

Întrebare cu răspuns închis. 50% dintre subiecţi sunt mulţumiţi de conducerea actuală a
spitalului, restul sunt de acord cu diverse schimbări: înfiinţarea unei secţii noi, amenajarea
clădirii, modernizarea staţiei de urgenţe medicale.

17
 cod 45
10% cod 41
50%

cod 44
10%

cod 43
10%
cod 42
20%

Întrebarea nr. 5: În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de Sănătate Voineşti?

1.Deplin.
2. În mare măsură.
3. În mică măsură.
4. Deloc.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

a)deplin 192 60% 51
b)în mare măsură 128 40% 52
c) în mică măsură 0 0% 53
d) deloc 0 0% 54

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea subiecţilor consideră unitatea sanitară finanţată în

mod corespunzător nevoilor desfăşurării unei activităţi medicale eficiente.

În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de

Sănătate Voineşti?

60%
40%

deplin în mare măsură

18
Întrebarea nr. 6: Ce măsuri de îmbunătăţirea activităţii Centrului de Sănătate Voineşti ar trebui
să fie în atenţia conducerii spitalului?

1. Atragerea de resurse financiare.

2. Păstrarea organizării actuale a spitalului, stimularea performanţei medicale.
3. Investiţii, atragerea resursei umane.
4. Creşterea eficienţei activitaţii medicale.
5. Urmărirea calităţii serviciilor medicale.
6. Reorganizarea spitalului.

Varianta de răspuns aleasă cod Nr.Subiecţi Procent

Atragere de resurse financiare 61 64 20%
Păstrarea organizării actuale a spitalului, 62 80 25%
stimularea performanţei medicale
Investiţii,atragerea resursei umane 63 64 20%

Cresterea eficientei activitatii medicale 64 48 15%

Urmărirea calităţii serviciilor medicale 65 32 10%

Reorganizarea spitalului 66 32 10%

Întrebare cu răspuns închis. Răspunsurile sunt axate pe finanţare, investiţii, performanţă.

cod 66 cod 61
cod 65 10% 20%
10%

cod 64 cod 62
15% 25%

cod 63
20%

Întrebarea nr. 7: Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de Sănătate

Voineşti?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.
19
 Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Foarte buna 272 85% 71
Buna 48 15% 72
Nu prea buna 0 0 73

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii subiecţilor este de a aprecia pozitiv

conducerea spitalului.

Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de

Sănătate Voineşti?

85%
100

50 15%

0
foarte buna buna

Întrebarea nr. 8: Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de Sănătate
Voineşti?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.

Variantă de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Foarte buna 256 80% 81
Buna 48 15% 82
Nu prea buna 16 5% 83

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii subiecţilor este de a aprecia pozitiv

activitatea personalului medical din spital.

20
 Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de
Sănătate Voineşti?
80%

15%
5%

foarte buna buna nu prea

buna

Întrebarea nr. 9: Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinerea Centrului de Sănătate
Voineşti?

1. Corespunzătoare necesarului de întreţinere.

2. Insuficientă necesarului de întreţinere.
3. Nu ştiu.

Variantă de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Corespunzatoare 160 50% 91
Insuficientă 112 35% 92
Nu stiu 48 15% 93
Întrebare cu răspuns închis. Doar 50% dintre subiecţi apreciază pozitiv alocarea
fondurilor, restul o consideră insuficientă sau nu pot aprecia.

Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinereaCentrului

de Sănătate Voineşti?
corespunzatoare
50%

insuficienta
35%

nu stiu
15%

21
Întrebarea nr. 10: Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în subordinea
Spitalului Judeţean Dâmboviţa?
Răspuns deschis : ......................................................................................................................
......................................................................................................................................................

Variante de răspuns liber Nr.Subiecţi Procent COD

Nu este binevenită. 157 49% 101
Este necesară. 35 11% 102
Îngreunează activitatea 70 22% 103
din spitalul comunal.
Abuzivă. 16 5% 104
Nu ştiu. 16 5% 105
Nejustificată. 26 8% 106

Întrebare cu răspuns deschis. 49% dintre subiecţi nu apreciază pozitiv, 22% observă
anumite dificultăţi, un procent de 5% o consideră abuzivă, 11% sunt de acord cu această
schimbare.

Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în

subordinea Spitalului Judetean Dambovita?

45%

20%

10%
7%
5% 5%

101 102 103 104 105 106

22
Întrebarea nr. 11: Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de Sănătate
Voineşti?

1. Necesară.
2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici.
3. Nerealizabilă din cauza finanţării insuficiente.
4. Posibilă datorită achiziţiilor de aparate medicale moderne.
5. Nu pot aprecia.
6. Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea salariilor pentru medici.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

1.Necesară 80 25% 111
2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici 48 15% 112
3.Nerealizabilă din cauza finantarii insuficiente 32 10% 113
4.Posibilă datorită achizitiilor de aparate medicale 64 20% 114
moderne
5.Nu pot aprecia 16 5% 115
6.Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea 80 25% 116
salariilor pentru medici.

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind necesară extinderea
serviciilor medicale în centrul de sănătate.

Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de

Sănătate Voineşti?

25% 25%
20%
15%
10%
5%

necesara nerealizabila nerealizabila posibila prin nu pot aprecia realizabila

din lipsa de din lipsa investitie in prin donatii si
medici finantarii aparatura mariri de
salarii

23
Întrebarea nr. 12: Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală acordată de
Centrul de Sănătate Voineşti?

1. Bine organizată.
2. Slab organizată.
3. Nu pot evalua deoarece nu am apelat la acest serviciu.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Bine organizată 192 60% 121
Slab organizată. 64 20% 122
Nu pot evalua deoarece nu am apelat 64 20% 123
la acest serviciu.

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind bine organizată
urgenţa medicală.

Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală

acordată de Centrul de Sănătate Voineşti?

nu pot evalua
20%

bine organizata
slab organizata 60%
20%

Întrebarea nr. 13: Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul Judeţean din
Târgovişte?

1. Este o măsură bine-venită.

2. Nu este o masură potrivită, deoarece creşte timpul de aşteptare a ambulanţei.
3. Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la acest serviciu.

24
 Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Este o măsură bine-venită. 29 9% 131
Este o masură nepotrivită, deoarece creşte 259 81% 132
timpul de aşteptare a ambulanţei
Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la 32 10% 133
acest serviciu

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind nepotrivită tratarea
urgenţei medicale în unităţi spitaliceşti aflate la o distanţă de 30 km. de localitatea de reşedinţă.

Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul

Judeţean din Târgovişte?

81%

9% 10%

Măsură bine- Masură Nu pot aprecia

venită nepotrivită

Întrebarea nr. 14: Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de Sănătate
Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din
casele de copii?
Răspuns deschis..................................................................................................................

Variante de răspuns deschis Nr.Subiecţi Procent cod

1.Este nepotrivită nevoilor de sănătate ale majorităţii 64 20% 141
populaţiei.
2. Exclude de la îngrijiri medicale restul populaţiei. 64 20% 142
3.Diminuează numărul medicilor. 32 10% 143
4.Finanţarea caminului nu este sustenabilă pe termen 48 15% 144
lung.
5.Este o măsură bună deoarece rezolva problema 16 5% 145
tinerilor fara casa.
6.Biserica ar fi binevenita să sprijine tinerii fără 96 30% 146
posibilităţi materiale şi familie.

25
 Întrebare cu răspuns deschis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia negativ schimbarea
destinaţiei spitalului. În zonă, nu este necesară o unitate de asistenţă socială pentru tineri fără
adăpost.

Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de

Sănătate Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu
vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din casele de copii?

30% 30%

15%
10% 10%
5%

nepotrivita exclude alt tip diminueaza nr. nesustenabila masura buna binevenita
de pacienti medici implicarea
bisericii

Întrebarea nr. 15: Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate Voineşti
asupra stării de sănătate a populaţiei locale.

1. Risc minim.
2. Risc mediu.
3. Risc mare.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Risc minim 32 10% 151
Risc mediu 96 30% 152
Risc mare 192 60% 153

Întrebare cu răspuns închis. Un procent de 60% din subiecţi apreciază ca fiind foarte
riscantă desfiinţarea spitalului.

26
 Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate
Voineşti asupra stării de sănătate a populaţiei locale.

60%

30%

10%
0

risc minim risc mediu risc maxim

Întrebarea nr. 16: În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală a Centrului de
Sănătate Voineşti?

1. Sunt de acord.
2. Nu sunt de acord.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Sunt de acord 272 85% 161
Nu sunt de acord 48 15% 162

Întrebare filtru cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia pozitiv organizarea
spitalului.

În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală

a Centrului de Sănătate Voineşti?
85%

15%

sunt de nu sunt de
acord acord

27
Întrebarea nr. 17: Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare
din următoarele:

1. Management externalizat.
2. Privatizarea spitalului.
3. Desfiinţarea spitalului.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Management externalizat 240 75% 171
Privatizarea spitalului 64 20% 172
Desfiintarea spitalului 16 5% 173

Întrebare cu răspuns închis. Cei care au răspuns negativ la întrebarea anterioară apreciază
ca fiind necesar managementul externalizat, procentul acestora fiind de 75%, restul optează spre
privatizarea sau desfiinţarea spitalului.

Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare din
75% următoarele:

20%
5%
0

managemet ext. privatizare desfiintare

Întrebarea nr. 18: Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate Voineşti?

1. Da
2. Nu

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Da 288 90% 181
Nu 32 10% 182

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea cunosc sursele de finanţare ale spitalului.

28
 Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate
Voineşti?
90%

10%
0 0

da nu

Întrebarea nr. 19: Vă rog să indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită
pentru Centrul de Sănătate Voineşti.
1. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
2. Banca Mondială prin Ministerul Sănătăţii.
3. Patriarhia Română şi Primăria comunei Voineşti.
4. Organizaţii nonprofit şi Primăria comunei Voineşti.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

CNAS 272 85% 191
Banca Mondiala prin MS 16 5% 192
Patriarhia si Primaria 16 5% 193
ONG si Primaria 16 5% 194

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea consideră cea mai potrivită sursă CNAS.

Indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită pentru

Centrul de Sănătate Voineşti.
85%

5% 5% 5%

CNAS Banca Mondiala Patriarhia si ONG si Primaria

Primaria

29
Întrebarea nr. 20: Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de Sănătate
Voineşti?
Răspuns deschis..................................................................................................................
..............................................................................................................................................

Variante de răspuns deschis Nr.Subiecţi Procent cod

Dotarea spitalului cu aparatură modernă. 176 55% 201
Amanajarea clădirii, reparaţii curente 48 15% 202
Diversificarea consultaţiilor medicale de specialitate. 32 10% 203
Schimbarea ambulaţelor cu altele noi. 16 5% 204
Înfiinţarea unui pavilion ptr. bătrâni. 32 10% 205
Înfiinţarea unui pavilion privat . 16 5% 206

Întrebare cu răspuns deschis. Tendinţa majorităţii este de a propune procurarea de aparatură

modernă, amenajarea clădirii şi diversificarea activităţii.

Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de

Sănătate Voineşti?

55%

15%
10% 10%
5% 5%

30
Întrebarea nr. 21: Vă rog să aveţi amabilitatea de a bifa [√] în tabel intervalul de vârstă la care
vă încadraţi. Vă mulţumesc.

Vârsta
18 - 29
30 - 44
45 - 59
60 ani şi peste

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

18-29 48 15% 211
30-44 96 30% 212
45-60 64 20% 213
peste 60 ani 112 35% 214

Grupa de varsta
15-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 ani si peste
15-29 ani
15%

60 ani si peste
35%

30-44 ani
30%
45-59 ani
20%

31
 3.3 Analiza ipotezelor cercetării

Conform analizei răspunsurilor date de subiecţii intervievaţi, ipotezele generale au fost

confirmate după cum urmează:
1. Locuitorii comunei Voineşti consideră evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti, mult mai
bună în următorii ani.
Ipoteza se confirmă deoarece majoritatea răspunsurilor prezintă tendinţa păstrării destinaţiei
spitalului şi răspunsurile sunt în mare măsură pozitive referindu-ne la activitatea managerială şi
activitatea personalului medical.
2. Populaţia comunei nu doreşte ca spitalul să devină centru de asistenţă socială.
Ipoteza se confirmă în urma răspunsurilor locuitorilor, majoritatea consideră că această decizie ar
fi neechitabilă faţă de restul populaţiei, care ar fi privată de asistenţa medicală oferită prin
intermediul spitalului comunal.
3. Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Voineşti sunt informaţi în privinţa
transformării spitalelor comunale în centre sociale.
Ipoteza se confirmă, majoritatea subiecţilor au dat răspunsuri legate de o eventuală transformare
a spitalului în cămin pentru tinerii fară adăpost, tendinţa majorităţii fiind opozabilă înfiinţării
unui astfel de cămin.
4. Populaţia doreşte continuarea activităţii centrului de sănătate deoarece serviciile medicale
sunt de calitate şi este cea mai apropiată instituţie sanitară.
Ipoteza se confirmă deoarece răspunsurile subiecţilor sunt în majoritate favorabile susţinerii
investiţiilor în aparatură, amenajarea clădirii, schimbarea ambulanţelor, diversificarea serviciilor
medicale.
5. Majoritatea populaţiei din comuna Voineşti beneficiază de serviciile medicale oferite de
Centrul de Sănătate Voineşti.
Ipoteza se confirmă prin faptul că locuitorii comunei sunt principalii beneficiari ai serviciilor
medicale. Centrul de Sănătate Voineşti asigură asistenţa medicală pentru apoximativ 30.000
locuitori, pe o rază de 60 km.

Ipoteze statistice confirmate:

 H1: Mai puţin de 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea
problemei subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.
 H1: Mai puţin de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrului de
Sănătate Voineşti în centru social.
Obiectivele cercetării au fost atinse integral.

32
 3.4 Analiza SWOT

În ceea ce priveşte datele referitoare la organizaţia Centrului de Sănătate Voineşti se pot

menţiona următoarele:

Puncte forte

1. Centrul de Sănătate Voineşti este singura instituţie sanitară din zonă.

2. Experienţa şi profesionalismul medicilor.
3. Trei medici au domiciliul stabil în comuna Voineşti.
4. Personalul medical este cunoscut şi apreciat de localnici.
5. Angajaţii centrului sunt din comună.
6. Organizaţia centrului medical are sprijinul autorităţilor locale în orice problemă de inters
social.
7. Populaţia locală apeleză în primul rând la această unitate sanitară.
8. Cultura organizaţinală din instituţie este integrată armonios în specificul zonei rurale.
9. Majoritatea beneficiarilor de servicii medicale sunt persoane cu un statut social bun.
10. Loialitatea membrilor organizaţie.
11. Responsabilitatea membrilor organizaţie în activitatea spitalicească determină un grad de
încredere mare în rândul pacienţilor.
12. Centrul de sănătate are peste 100 de ani de activitate medicală.
13. Locaţia instituţiei este într-o zonă liniştită, fără trafic intens.
14. Clădirea este bine întreţinută şi păstrează aspectul tradiţional al construcţiilor din zonă.
15. Simţul gospodăresc al personalului medical.

Puncte slabe

1. Centrul de Sănătate Voineşti nu are servicii medicale diversificate, având doar două
pavilioane: boli interne şi pediatrie.
2. Personalul medical nu este motivat prin remuneraţii corespunzătoare calificării.
3. Nu mai există alte surse de finanţare pentru cheltuieli de capital în afara autorităţii locale.
4. Reorganizarea instituţiei a creat o stare de nemulţumire în rândul personalului medical.

Oportunităţi

1. Extinderea serviciilor de recuperare medicală posibilă prin parteneriat public-privat.

2. O bună colaborare cu primăria şi consiliul local.
3. Reprezentanţii bisericilor din satele comunei vin în sprijinul acţiunilor de medicină
preventivă (posturi, medierea neînţelegerilor între oameni etc.).
4. Amplasarea instituţiei într-o zonă geografică deosebit de frumoasă.
5. Bunul-simţ al localnicilor.

33
 Ameninţări

1. Legislaţia în vigoare, care permite desfiinţarea spitalului şi transformarea în centru de

asistenţă socială.
2. Sincope în finanţare prin contractul cu CNAS.

3.5 Concluzii şi recomandări

Concluzii:

 În opinia locuitorilor situaţia spitalului este bună datorită personalului medical angajat.
 Majoritatea subiecţilor consideră că pe viitor organizaţia instituţiei îşi va îmbunătăţii
activitatea datorită extinderii surselor de finanţare.
 Locuitorii conştientizează riscul la care sunt expuşi în cazul desfiinţării Centrului de
Sănătate Voineşti, considerând neechitabilă măsura de a nu dispune de o unitate medicală în
apropierea locuinţei.
 Populaţia apreciază prestaţiile medicilor şi optează pentru sistemul public de sănătate.

Recomandări:

 Păstrarea în activitate a Centrul de Sănătate Voineşti deoarece este singura instituţie

sanitară din zonă.
 Atragerea unor surse de finaţare suplimentare: donaţii, redirecţionări de fonduri europene.
 Elaborarea strategiei manageriale pentru perioada 2013-2016, având următoarele
obiective pe termen mediu:
 Eficientizarea centrului de sănătate.
 Cereri pentru acreditare ori certificare.
 Extinderea serviciilor medicale în zona tratamentelor de refacerea organismului prin
odihnă, întreţinere fizică şi alimentaţie sănătoasă.
 Amenajarea unui pavilion în vedere asigurării unor tratamente de întreţinere.

34
 Bibliografie:

Perpelea Nicolae Imagini ale sociologiei contemporane. Idei, concepte, metodologie, Editura
Ars Docendi, Bucureşti, 2007, p[ 106,107]
Rădulescu, M. Sorin Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002,
p[8, 228, 229, 245, 246, 259]
Giddens, Anthony Sociologie, Editura All / CEU, Bucureşti, 2001, p [585]
Violeta Stanciu | violeta.stanciu@artpress.ro, http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol
Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html
Primăria Voineşti, judeţul Dâmboviţa http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm

35
 Anexa 1
Chestionar privind studiul opiniilor populaţiei din mediul rural cu privire la asigurarea
serviciilor sanitare

Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea impactului social declanşat de
reorganizarea sistemului public de sănătate din România. Ancheta urmează să identifice efectele
deciziilor de reorganizare a instituţiilor sanitare în ceea ce priveşte echitatea socială în
sănătate. De asemenea, se doreşte evidenţierea culturii organizaţiilor din sănătate care îşi
desfăşoră activitatea în zonele rurale. Răspunsurile Dumneavoastră nu vor fi divulgate, iar
informaţia obţinută va fi utilizată exclusiv în scopuri ştiinţifice.

Întrebarea nr.1: În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical din Centrul
de Sănătate Voineşti?

1. În mare măsură.
2. În mică masură.
3. Nu mă pot pronunţa.

Întrebarea nr.2: Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului de Sănătate
Voineşti în următorii ani?

1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Satisfăcătoare.
4. Nesatisfăcătoare.

Întrebarea nr.3: Care sunt principalele realizări ale personalului medical din Centrul de
Sănătate Voineşti?

1. Servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor.

2. Personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi medicale moderne.
3. Servicii de medicină generală, adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile
pacienţilor.
4. Experienţă în prestări de servicii medicale.
5. Colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmărirea stării de sănătate a pacienţilor.
6. Servicii medicale complete, aparatură medicală şi de laborator performantă.

36
Întrebarea nr. 4: Principalele probleme pe care trebuie să le rezolve consiliul local în privinţa
Centrului de Sănătate Voineşti, în accepţiunea dvs., sunt?

1. Păstrarea conducerii actuale.

2. Numirea unui nou manager (director general de spital).
3. Înfiinţarea unei secţii de îngrijire permanentă a persoanelor în vârstă singure.
4. Reamenajarea clădirii şi înfiinţarea unor cabinete noi, cu profil pediatric.
5. Modernizarea staţiei de urgenţe medicale.

Întrebarea nr. 5: În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de Sănătate Voineşti?

1. Deplin.
2. În mare măsură.
3. În mică măsură.
4. Deloc.

Întrebarea nr. 6: Ce măsuri de îmbunătăţirea activităţii Centrului de Sănătate Voineşti ar trebui

să fie în atenţia conducerii spitalului?

1. Atragerea de resurse financiare.

2. Păstrarea organizării actuale a spitalului, stimularea performanţei medicale.
3. Investiţii, atragerea resursei umane.
4. Creşterea eficienţei activitaţii medicale.
5. Urmărirea calităţii serviciilor medicale.
6. Reorganizarea spitalului.

Întrebarea nr. 7: Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de Sănătate

Voineşti?

1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.

Întrebarea nr. 8: Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de Sănătate
Voineşti?

1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.

37
Întrebarea nr. 9: Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinerea Centrului de Sănătate
Voineşti?
1. Corespunzătoare necesarului de întreţinere.
2. Insuficientă necesarului de întreţinere.
3. Nu ştiu.

Întrebarea nr. 10: Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în subordinea
Spitalului Judeţean Dâmboviţa?
Răspuns deschis : ......................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Întrebarea nr. 11: Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de Sănătate
Voineşti?

1. Necesară.
2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici.
3. Nerealizabilă din cauza finanţării insuficiente.
4. Posibilă datorită achiziţiilor de aparate medicale moderne.
5. Nu pot aprecia.
6. Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea salariilor pentru medici.

Întrebarea nr. 12: Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală acordată de
Centrul de Sănătate Voineşti?

1. Bine organizată.
2. Slab organizată.
3. Nu pot evalua deoarece nu am apelat la acest serviciu.

Întrebarea nr. 13: Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul Judeţean din
Târgovişte?

1. Este o măsură bine-venită.

2. Nu este o masură potrivită, deoarece creşte timpul de aşteptare a ambulanţei.
3. Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la acest serviciu.

38
Întrebarea nr. 14: Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de Sănătate
Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din
casele de copii?

Răspuns deschis..................................................................................................................

………………………………………………………………………………………………….

Întrebarea nr. 15: Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate Voineşti
asupra stării de sănătate a populaţiei locale.

1. Risc minim.
2. Risc mediu.
3. Risc mare.

Întrebarea nr. 16: În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală a Centrului de
Sănătate Voineşti?

1. Sunt de acord.
2. Nu sunt de acord.

Întrebarea nr. 17: Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare
din următoarele:

1. Management externalizat.
2. Privatizarea spitalului.
3. Desfiinţarea spitalului.

Întrebarea nr. 18: Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate Voineşti?

1. Da
2. Nu

Întrebarea nr. 19: Vă rog să indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită
pentru Centrul de Sănătate Voineşti.

1. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

2. Banca Mondială prin Ministerul Sănătăţii.
3. Patriarhia Română şi Primăria comunei Voineşti.
4. Organizaţii nonprofit şi Primăria comunei Voineşti.

39
Întrebarea nr. 20: Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de Sănătate
Voineşti?

Răspuns deschis..................................................................................................................

..............................................................................................................................................

Întrebarea nr. 21: Vă rog să aveţi amabilitatea de a bifa [√] în tabel intervalul de vârstă la care
vă încadraţi. Vă mulţumesc.

Vârsta

18 - 29

30 - 44

45 - 59

60 ani şi peste

40