Schema

Punctul medical se dispune în teren, pentru asigurarea medicală а trupelor,

în urma subunităţilor din eşalonul întâi ( în ofensivă) sau în urma dispozitivului de
luptă а brigăzii (în apărare), la o distanţă de până la 6 km în ofensivă şi 10 km în
defensivă faţă de linia frontului.

Când se instalează în teren ocupă o suprafaţă de 100 x 100 m cu respectarea

următoarelor cerințe:

 terenul să fie ales în apropierea nemijlocită de căile de evacuare şi de o

sursă de apă potabilă;

 suprafaţa terenului să asigure instalarea comodă a secţiilor funcţionale;

 terenul să fie ales la distanță de direcția loviturii principale a inamicului,

dar și de subunitățile - “țintă” pentru inamic (punctele de comandă,
subunități antiaeriene, rachete, artilerie etc. ) ;

 terenul să asigure mascarea PMBr;

  terenul să fie ales în apropierea maximum posibilă de focarele de pierderi
sanitare în masă;

 terenul să fie ales la o direcție inaccesibilă pentru tancurile inamicului;

 terenul să nu fie contaminat cu substanţe radioactive, toxice sau

bacteriene;

 starea sanitar-epidemică a terenului să fie satisfăcătoare.

Misiunile punctului medical al brigăzii

 primirea răniţilor şi bolnavilor, efectuarea triajului medical,

înregistrarea lor şi completarea fişei medicale primare pentru fiecare din
acei care au primit ajutorul medical la etapa dată;

 efectuarea controlului dozimetric privitor contaminarea răniţilor şi

bolnavilor cu substanţe radioactive;

 tratarea sanitară parţială a răniţilor şi bolnavilor, dezactivarea,

degazarea şi dezinfecţia echipamentului şi transportului sanitar;

 acordarea primului ajutor medical răniţilor şi bolnavilor în volumul

stabilit;

 izolarea temporară a bolnavilor infecţioşi şi suspecţilor de boală

infecţioasă;

 pregătirea răniţilor şi bolnavilor spre evacuarea ulterioară;

 tratamentul de ambulator a răniţilor şi bolnavilor;

 controlul corectitudinii primului ajutor şi ajutorului premedical deja

acordat răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de luptă sau la punctele medicale
ale batalioanelor.

1.Postul de îndrumare și control dozimetric.

La postul de îndrumare şi control dozimetric lucrează un instructor sanitar-
dozimetrist.

La sosirea transportului cu răniţi şi bolnavi, instructorul sanitar de la postul de

îndrumare şi control dozimetric efectuează înştiinţarea personalului punctului
medical prin semnale de alarmă, opreşte automobilul, se apropie de şofer şi se
documentează din ce focar au fost evacuaţi lezaţii. În continuare (la necesitate)
măsoară nivelul de iradiere a automobilului, îndeosebi a roţilor şi uşilor,
deschide uşa şi dă comanda celor ce pot să se deplaseze desinestătător să
coboare din automobilul şi face triajul medical acestor răniţi şi bolnavi de
gravitate medie şi uşoară. Măsurând nivelul de iradiere a echipamentului,
ascultând plângerile, măsurând temperatura (la necesitate), aceşti răniţi şi bolnavi
sunt repartizaţi în două grupuri:

a) răniţii şi bolnavii ce prezintă pericol pentru cei din jur (contaminaţii cu

substanţe radioactive, lezaţii prin substanţe toxice de luptă persistente,
prin forme bacteriene – se trimit la terenul de tratare specială şi bolnavii
infecţioşi – se trimit în izolator)

b) răniţii şi bolnavii care nu prezintă pericol pentru cei din jur – se trimit la
terenul de triaj.

• Ulterior instructorul sanitar se urcă în salonul automobilului şi procedând

în aceeaşi ordine, răniţii şi bolnavii brancardiaţi se separă în aceleaşi două
grupuri.

2.Terenul de primire și triaj medical./ 5. cortul de primire si triaj

, care îndeplinesc aceleaşi misiuni activează:

• o echipă de triaj în componenţa unui medic (cel mai experimentat în

efectuarea triajului medical);

• doi instructori sanitari;

• doi registratori (sanitari sau din rândul celor răniţi uşor).

• Aici vor lucra şi 2-3 echipe de brancardieri pentru transportul răniţilor şi

bolnavilor către alte secţii funcţionale. Echipele de brancardieri nu sunt
 incluse în componenţa brigăzii de triaj, şi, de regulă, sunt numite din cadrul
răniţilor de gravitate uşoară.

• Postul de îndrumare şi control dozimetric - se amplasează la intrarea

pe terenul punctului medical.

• dotare:

• adăpost în formă de ciupercă – umbrelă,

• bară cu semnul “STOP”,

• radiometru,

• aparat de cercetare chimică medico – veterinar,

• mijloc de semnalizare a alarmei (clopot, o bucată de şină feroviară, etc.)

• tabela cu indicarea nivelului permis de iradiere a pielii, echipamentului

răniţilor şi bolnavilor în caz de contaminare cu substanţe radioactive, a
mijloacelor de transport, a brancardelor, a apei şi produselor alimentare,
etc.

• tabela cu semnalele de alarmă în caz de atac aerian, atomic sau chimic.

• Aici trebuie să fie arborat steagul “Crucea Roşie”.

• Terenul de triaj este înzestrat cu:

• suporturi pentru brancarde,

• măsuţă portativă pentru registrator,

• măsuţă cu remedii medicale,

• rezervă de brancarde,

• o ladă pentru colectarea armelor răniţilor şi bolnavilor,

• mărci de triaj şi fişe medicale primare.

Cortul de primire şi triaj se înzestrează cu:

• masă pentru registrator,

• masă pentru medicamente,

• scaune,

• suport în trei niveluri pentru şase brancardiaţi,

• masă pentru alimente,

• mijloace pentru îngrijirea răniţilor şi bolnavilor, lavoar, lighean,

 Complete:

• “Pentru primire şi triaj”,

• “Pansamente sterile”,

• “Atele”,

• “Antibiotice nr.1”,

• “Medicamente pentru tratamentul răniţilor şi arşilor nr.1” (parţial),

• “Ajutorul special” (parţial),

• aparate de ventilare artificială a plămânilor, de inhalare cu oxigen,

• injector hidraulic fără ac BI – 3 ş.a.

 Documentaţie medicală:

• registru pentru evidenţa răniţilor şi bolnavilor,

• fişe medicale primare, mărci de triaj.

• La terenul de triaj deja în timpul debarcării răniţilor şi bolnavilor din

mijloacele de transport, medicul prin examinarea lor fără a scoate
pansamentul, ascultând plângerile şi evaluând gravitatea acestora, separă
lezaţii care au necesitate în măsuri de urgenţă a primului ajutor medical şi
îi trimite în sala de pansament (sala de pansament auto). Aceşti răniţi şi
bolnavi vor constitui primul grup de triaj.

• ceilalţi răniţi şi bolnavi cu aceleaşi brancarde vor fi aranjaţi pe suporturi

pentru brancarde în rânduri şi se va face triajul medical de plan.

• Medicul cu un instructor sanitar şi cu un registrator (din echipa de triaj) se

apropie de primul lezat, ascultă plângerile acestuia, efectuează examenul
 medical fără a scoate pansamentul de pe plagă, apreciază starea de
sănătate, stabileşte diagnosticul şi primeşte o decizie de triaj pentru rănitul
(bolnavul) concret. Concomitent medicul dă indicaţii instructorului sanitar
privitor acordării ajutorului medical pe loc, iar registratorului indică datele
necesare pentru îndeplinirea fişei medicale primare.

• Instructorul sanitar şi registratorul rămân cu primul rănit (bolnav), iar

medicul cu a doua pereche (al doilea instructor sanitar şi al doilea
registrator) trece la următorul lezat şi procedează în același mod. În acest
timp prima pereche (primul instructor sanitar şi primul registrator) se
eliberează şi trec cu medicul la următorul lezat şi aşa mai departe.
Procedând în aşa mod esenţial se reduce timpul de efectuare a triajului
medical. Rezultatele triajului medical se stabilesc pentru fiecare rănit
(bolnav) prin mărci de triaj care se fixează pe echipamentul lezatului la un
loc bine văzut, şi care servesc ca indicatoare pentru brancardieri privitor
secţia funcţională şi ordinea (în ce rând) în care să fie transportat rănitul
(bolnavul) concret.

!!! Se interzice de a aşeza lezaţii noi sosiţi pe suporturile eliberate, în aşa fel se
va menţine o continuitate a triajului medical.

În rezultatul triajului medical pe terenul de triaj (în cortul de primire şi triaj) toţi
răniţii şi bolnavii se repartizează în 4 grupuri:

1. Răniţii şi bolnavii ce necesită măsuri de urgenţă a primului ajutor medical

2. Răniţii şi bolnavii, cărora li se va acorda ajutorul medical în rândul II (sau

va fi temporar amânat)

3. Răniţii şi bolnavii, care vor fi evacuaţi la etapa următoare fără acordarea

ajutorului medical la etapa dată

4. Răniţii şi bolnavii în stare de agonie (vor avea nevoie doar de asistenţă

medicală simptomatică).

• !!! Lezaţii brancadiaţi nu se scot de pe brancarde.

Ei vor fi evacuaţi la etapele medicale cu aceleaşi brancarde. De aceia

automobilele care au transportat lezaţii la punctul medical al brigăzii vor fi
completate cu brancarde din rezerva de brancarde, care se păstrează la terenul
de triaj.
3.Terenul de tratament special.

un instructor sanitar-dezinfector.

• Terenul de tratare specială parţială - destinat pentru tratarea sanitară

parţială a răniţilor şi bolnavilor contaminaţi cu substanţe (praf) radioactive,
chimice şi bacteriologice, dar şi pentru dezactivarea, degazarea şi
dezinfecţia echipamentului, armelor lezaţilor, şi a mijloacelor de transport
(pe un teren aparte).

• Terenul de tratare specială se împarte în două părţi: partea de tratare

specială (“partea murdară”) şi “partea curată”.

• Terenul “părţii murdare” se amenajează cu mese pentru mijloacele de

dezactivare, degazare şi dezinfecţie, lavoare, cuiere portative verticale,
suporturi pentru brancarde, vase cu soluţii de substanţe degazante şi
dezinfectante, perii, nuiele (vergi) pentru înlăturarea prafului radioactiv de
pe echipamentul scos, pachete individuale antichimice, pulverizator “GS-
2”, pulverizator automat “AO-2”, mască antigaz, complet de protecţie
antichimică, radiometru, aparat de cercetare chimică medico – veterinar,
vase cu apă, săpun, etc.

• “Partea curată” e destinată pentru verificarea eficacităţii tratării

sanitare a răniţilor şi bolnavilor, dezactivării, degazării şi dezinfecţiei
echipamentului, armelor lezaţilor. . Aici trebuie să fie o masă, aparate
radiometrice, de cercetare chimică, trusa medicală de campanie,
complete curate de lenjerie de corp şi echipament militar, apă potabilă
ş.a.

4.Izolator.

lucrează un felcer

 Izolatorul se amenajează în cort (corturi) de tabără şi este înzestrat cu

suporturi pentru brancarde, un lavoar cu soluţie de substanţe
dezinfectante, cuier, halat medical, bonetă, mască din tifon şi vata, lighean
pe suport, mănuşi de cauciuc, un rezervor cu soluţii dezinfectante pentru a
înmuia lenjeria de corp a bolnavilor (la necesitate), mijloace de colectare a
 scaunului, urinei şi sputei. În izolator va fi şi o masă pentru a primi hrana.
Toată vesela trebuie să fie numerotată în coincidenţă cu numărul locului
bolnavului.

• Bolnavii infecţioşi vor fi temporar izolaţi în izolator. Izolatorul e destinat

pentru două infecţii (maladii infecţioase ale sistemului respirator şi
infecţiile intestinale).

• Din izolator bolnavii infecţioşi se evacuează cu mijloace de transport

separate la etapa de tratament şi evacuare ulterioară, de regulă,- la
spitalul boli infecţioase, după ce izolatorul se supune dezinfecţiei totale.

6.Cortul (terenul) de evacuare.

lucrează un felcer

Cortul (terenul) de evacuare se înzestrează cu:

 masă pentru registrator,

 masă pentru medicamente,

 masă pentru alimente şi ceai,

 suporturi pentru brancarde,

 completul felcerului,

 completele : “Pansamente sterile”, “Atele”,

 aparate de ventilare artificială a plămânilor, inhalator de oxigen,

 mijloace de îngrijire a răniţilor şi bolnavilor, lavoar, cuier ş.a.

 Se instalează în cort de tabără sau pe un teren deschis (în timp cald).

 Documentaţie medicală:

• fişele medicale primare, mărcile de triaj şi registru de evidenţă a

răniţilor şi bolnavilor.
 • După acordarea primului ajutor medical în volumul stabilit şi completarea
documentelor de evidenţă răniţii şi bolnavii sunt trimişi la cortul (terenul)
de evacuare pentru pregătirea lor spre evacuarea ulterioară.

• Direcţia evacuării, mijlocul de transport, poziţia rănitului şi ordinea de

evacuare (în ce rând) se stabileşte de către medicul care a acordat ajutorul
medical şi se indică prin mărci de triaj, care se vor scoate de pe
echipamentul lezaţilor doar când ei vor fi îmbarcaţi în mijloacele de
transport pentru evacuarea de mai departe.

• Pregătirea răniţilor şi bolnavilor spre evacuarea ulterioară se efectuează în

cortul (terenul) de evacuare de către un felcer.

• Toţi lezaţii sunt înregistraţi în registrul de evidenţă a răniţilor şi bolnavilor

şi repartizaţi în grupuri după ordinea de evacuare în conformitate cu
indicaţiile medicului prin mărcile de triaj.

7.Sala de pansament.

un medic generalist, un medic stomatolog, un felcer, doi instructori sanitari şi un

sanitar.

• Sala de pansament - secţie funcţională de bază, se instalează în cortul

UST –51 (UZ-68).

 Înzestrare:

• mese (pentru registrator, medicamente, materiale de pansament),

• măsuţă pentru instrumentar steril,

• două mese de pansament,

• scaune, lavoar, cuier, lighene emailate pe suporturi pentru prelucrarea

mâniilor medicilor,

• suporturi pentru flacoane, lighene pentru lavoar şi pentru acumularea

materialelor folosite (seringi, sisteme, flacoane, pansamente, etc.),

• mijloace de îngrijire a răniţilor şi bolnavilor.

  Complete:

• “ Sala mare de pansament”, “Stomatologic”, “Pansamente sterile”,

“Atele”, “Pansamente sterile pentru arşi”, “Ajutorul special”,
“Medicamente pentru tratamentul răniţilor şi arşilor nr.1”, “Antibiotice
nr.1”,

• instalaţie stomatologică şi fotoliu stomatologic, aparatele de ventilare

artificială a plămânilor, inhalatoarele de oxigen.

 Documente de evidenţă medicală: fişa medicală primară, registrul de

evidenţă a răniţilor şi bolnavilor, registrul de evidenţă a pansamentelor,
registrul de evidenţă a transfuziilor, registrul de evidenţă a lucrului
cabinetului stomatologic, mărci de triaj.

• În sala de pansament răniţii şi bolnavii sosiţi se aşează cu aceleaşi

brancarde pe mesele de pansament.

• Aici la o masă de pansament lucrează un medic generalist, la alta –

medicul stomatolog, fiecare din ei având în pereche câte un instructor
sanitar. Felcerul are grijă de asigurarea medicilor cu instrumentar steril,
materiale de pansament, forme medicamentoase etc.

• Răniţilor şi bolnavilor li se acordă în primul rând măsurile de urgenţă a

primului ajutor medical (hemostaza, combaterea asfixiei, măsurile anti-şoc,
etc.). Medicul stomatolog acordă ajutorul medical răniţilor în regiunea oro-
maxilo-facială, iar în lipsa acestora - acordă primul ajutor medical şi altor
categorii de răniţi şi bolnavi.

• Răniţii şi bolnavii de gravitate medie şi uşoară vor primi ajutorul medical în

al doilea rând.

• În mai multe cazuri în sala de pansament ajutorul medical se acordă fără a

scoate pansamentul de pe plagă.

8.Sala de pansament auto.

activează: un medic generalist, un felcer , un instructor sanitar, un şofer sanitar.

  Sala de pansament auto - subdiviziune mobilă şi reprezintă un salon
montat pe şasiul automobilului GAZ-66, care poate fi folosit în acordarea
primului ajutor medical în cadrul punctului medical al brigăzii, sau
desinestătător. Suplimentar are două corturi, care se fixează la părţile
laterale ale salonului - o imagine de “fluture”, un cort se foloseşte pentru
primire şi triaj, cel de al doilea – pentru pregătirea răniţilor şi bolnavilor
spre evacuare ulterioară.

 Înzestrare:

• o masă de pansament cu un dispozitiv mecanic, prin care masa îşi poate

schimba poziţia în toate direcţiile (pe verticală, orizontală, de rotaţie,
liniară).;

• sertare, dulap, lavoar,

• complete: “ Sala de pansament auto”, “Pansamente sterile”,“Atele”,

“Pansamente sterile pentru arşi”, “Medicamente pentru tratamentul
răniţilor şi arşilor nr.1”, “Antibiotice nr.1”, completul felcerului, truse
medicale de campanie,

• aparate de ventilare artificială a plămânilor, inhalatoarele de oxigen,

mese pentru pansamente şi instrumentar steril, pentru medicamente,
mijloace de îngrijire a răniţilor şi bolnavilor.

• Cortul de primire şi cel de evacuare practic sunt amenajate ca şi terenul de

triaj şi cortul de evacuare ale punctului medical.

• Se îndeplinesc aceleaşi documente de evidenţă medicală

9.Farmacia punctului medical al brigăzii.

lucrează - şeful farmaciei

 Farmacia - instalată într-un cort de tabără şi se înzestrează cu o masă de

lucru a farmacistului, lavoar, scaun, completul “Farmacia punctului medical
al brigăzii”.

• De regulă, în farmacie se păstrează completele, care la momentul respectiv

nu se folosesc în secţiile funcţionale, de asemenea şi rezervă de materiale
medicale a şeful serviciului medical al brigăzii.
 • În farmacie se îndeplinesc “registrul de evidenţă a mijloacelor materiale”
(pentru materialele de inventar) şi aparate – pentru materialele
consumabile).

• Farmacia este destinată pentru primirea, evidenţa, păstrarea şi livrarea

materialelor medicale. Materialele medicale se primesc în forme
oficinale, de aceea în farmacia punctului medical al brigăzii, de regulă,
formele medicamentoase nu se prepară.

• Livrarea materialelor medicale se face la cererea şefilor subunităţilor

medicale ale brigăzii în conformitate cu decizia şeful serviciului medical al
brigăzii (comandantului companiei medicale a brigăzii).

• Şeful farmaciei efectuează evidenţa strictă şi darea de seamă cu privire la

dinamica materialelor medicale.

• Materialele medicale, destinate unei brigăzi de infanterie motorizată

pentru timp de campanie conform Normelor de aprovizionare aprobate de
Ministerul Apărării al R.M. asigură acordarea primului ajutor medical în
volum deplin a 350 de răniţi şi bolnavi, sau a 500– în volum redus.

10.Punctul de conducere. /11.Stația electrică

lucrează corespunzător şoferul radiotelefonist şi şoferul electrician.

 Punctul de conducere: înzestrat o staţie radio, amplasat într-un loc

favorabil pentru o comunicare eficientă cu şeful superior al serviciului
medical, dar şi cu subalternii.

12.Bucătăria de campanie. Lucreaza bucatarul si ajutor de bucatar

13.Terenul pentru aterizare a elicopterelor.

14.Locul pentru odihna personalului.