Varianta II

1. Scopul, conținutul și organizarea primului ajutor medical.

-oferit de medici,el are 2 tipuri de masuri de urgente si care pot fi
amânate,le descriem ,cine organizează, unde,scopuri,timpul rațional de
de acordare
-in caz de situatii excep(tratarea șocului,subtituenții,sange) (aplicarea
măstii antigaz in caz ca nu este ce facem cum improvizam,pana cand.
- Cine,unde, scopuri, termen de acordare,locul si conținutul.
-Incepând de la cei afectati in focar,pana vin echipele ei se organizează
intre ei
Primul ajutor medical
Organizarea:

Primul ajutor medical cuprinde un complex de măsuri curativo-profilactice

îndeplinite de către medici la prima etapă medicală (prespitalicească) cu scopul
înlăturării sau diminuării consecinţelor rănirii (lezării) ce prezintă pericol pentru
viaţă, evitării complicaţiilor sau scăderii gravităţii acestora şi pregătirii lezaţilor
pentru evacuarea ulterioară.

Se acordă în afara zonei focarului, de regulă la hotarele acestuia, în punctele de

concentrare a lezaţilor. Primul ajutor medical se acordă de personalul medical
(medici, felceri, asistenţi medicali) din cadrul echipelor serviciului AMU şi al
formaţiunilor (echipelor) medico-sanitare care sînt direcţionate în zonele
dezastrului, precum şi de personalul instituţiilor medico-sanitare dislocate în zona
dezastrului care şi-au păstrat (cel puţin parţial) capacitatea de a activa.

Timpul optim de acordare a primului ajutor medical este de cel mult o oră după
lezare. Se constată că primul ajutor medical acordat în primele ore şi chiar în
primele 24 ore după dezastru asigură cu succes eforturile pentru salvarea vieţii
majorităţii răniţilor gravi .

Scopul:

Scopul primului ajutor medical este salvarea vieţii lezaţilor, înlăturarea şi

prevenirea consecinţelor leziunilor, care pun viaţa în pericol (hemoragii, asfixii,
convulsii etc.), stabilizarea funcţiilor vitale, precum şi prevenirea complicaţiilor
grave şi pregătirea lezaţilor pentru evacuare.

Conținutul:

a) Măsurile de urgenţă, neefectuarea cărora va duce la deces:

- înlăturarea asfixiei;

- hemostaza provizorie sau definitivă;

- măsurile antişoc;

- amputarea membrului zdrobit, ce se ţine doar printr-un lambou subţire de ţesuturi

moi;

- cateterizarea sau puncţia vezicii urinare, în caz de retenţie a urinei;

- administrarea substanţelor anticonvulsive, bronhodilatatoare;

- administrarea antidoturilor (la necesitate);

- spălături gastrice prin sondă, în caz de pătrundere în stomac a substanţelor toxice;

- degazarea plăgii, în caz de infectare cu substanţe toxice;

- administrarea serului antitoxic, în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene.

b) Măsurile care pot fi amânate:

- corectarea pansamentului şi imobilizării efectuate anterior;

- blocaj cu novocaină, în caz de rănire de gravitate medie;

- administrarea antibioticelor şi seroprofilaxia tetanosului, în caz de traume

deschise şi combustii;

- refacerea pansamentului, în caz de infectare a plăgii cu substanţe radioactive;

- folosirea remediilor simptomatice.

Conform datelor unor savanţi cu renume (Goncearov S.F., Lobanov G.P. ş.a.), la
etapa în care se acordă primul ajutor medical, de exemplu, lezaţii sosiţi din zonele
cutremurelor de pământ cu o magnitudine de la 6 la 12 grade pot fi divizaţi în
funcţie de gravitatea leziunilor.
2. Noțiune de etapă medicală, etapa spitalicească. Schema
principială de instalare a etapei medicale. Cerințele către terenul de
desfășurare. Noțiune de triaj medical, grupele de triaj la etapa dată.
-sunt 4 etape

*Etapa medicală reprezintă toate forţele şi mijloacele SAMUSE, altor

departamente şi ministere amplasate pe căile de evacuare având ca misiuni:

 primirea,

 înregistrarea,

 tratarea specială după caz,

 triajul medical,

 acordarea asistenţei medicale conform indicaţiilor medicale,

 pregătirea pentru evacuarea ulterioară ori

 tratamentul lezaţilor până la rezultatul definitiv.

Asistenţa medicală în etapa spitalicească

Evacuarea victimelor care au primit asistenţa medicală necesară la etapa

prespitalicească (punctele de concentrare a lezaţilor, punctele medicale avansate),
de regulă, are loc în spitalele apropriate de profil general. Ulterior, victimele care
necesită asistenţă medicală specializată se evacuează în spitalele specializate
respective. Totodată, dacă permite situaţia, evacuarea în spitalele specializate poate
avea loc şi direct din zona situaţiei excepţionale. Asistenţa medicală a victimelor
cu leziuni minore, care nu necesită spitalizare, se acordă în instituţiile de medicină
primară.

Spitalele de profil general în care se efectuează evacuarea victimelor din zona

dezastrului efectuează primirea şi triajul medical intraspitalicesc al acestora,
stabilizarea, spitalizarea, acordarea asistenţei medicale calificate, tratamentul şi/sau
evacuarea ulterioară a celor care necesită tratament în instituţiile medico-sanitare
specializate.
 Explicația schemei de mai jos (Figura 3):

Un rol extrem de important în realizarea cu succes a sarcinilor care stau în faţa

spitalului în care sînt direcţionate victimele din zona situaţiei excepţionale joacă
perioada de pregătire a instituţiei în termene restrînse şi în condiţii complicate
pentru primirea unui număr mare de victime (Figura 3).

Cele mai importante măsuri ce urmează a fi întreprinse în acest scop sînt

următoarele:

- organizarea dirijării şi coordonării;

- eliberarea căilor de acces către spital şi către subdiviziunile funcţionale ale

acestuia şi instalarea indicatoarelor de direcţie;

- adaptarea subdiviziunilor spitalului în funcţie de eventuala patologie de bază şi

structura aşteptată a fluxului de victime;

- desfăşurarea postului şi a terenului de triaj, a terenului (încăperilor) pentru

acordarea asistenţei medicale victimelor cu leziuni uşoare şi celor care se află în
stare agonală şi, în funcţie de caz, a punctului de tratare sanitară şi a izolatoarelor
pentru bolnavii care prezintă pericol pentru sănătatea celor din jur;

- formarea şi instruirea echipelor de triaj şi a echipelor de brancardieri;

- alertarea şi chemarea la serviciu a personalului medical care pentru moment nu
este în spital;

- pregătirea pentru lucru în regim sporit a subdiviziunilor funcţionale, în primul

rînd a sălilor de operaţie, reanimare şi de pansament, lărgirea capacităţii de
spitalizare a spitalului, pregătirea pentru eliberare în secţii a rezervelor medico-
sanitare disponibile .

* În funcţie de perspectiva tratamentului staţionar, fluxul de victime evacuate în

spital din zona dezastrului urmează a fi repartizat în următoarele grupe:

1. victime care, cu un înalt grad de probabilitate, vor rămîne pentru continuarea

tratamentului în instituţia dată;

2. victime care necesită un tratament ce nu poate fi acordat în condiţiile instituţiei

date, în urma cărui fapt ele urmează a fi evacuate într-un spital specializat (de
regulă, o perioadă anumită de timp victimele din această categorie vor trebui totuşi
reţinute în instituţia dată în scopul pregătirii lor pentru evacuare);

3. victime care nu necesită asistenţă medicală în condiţii de staţionar şi urmează a

fi tratate ambulatoriu.

* La rîndul lor, victimele care vor rămîne pentru continuarea tratamentului în

spitalul dat se repartizează în funcţie de starea clinică, gradul de urgenţă a
asistenţei medicale şi subdiviziunea în care aceasta urmează a fi acordată, în
următoarele grupe:

- victimele care prezintă pericol pentru sănătatea persoanelor din jur sînt
direcţionate, după caz, la punctele de tratare sanitară, în izolatoarele pentru bolnavi
cu maladii infecţioase sau în izolatorul pentru bolnavi cu dereglări psihice acute;

- victimele cu traume, combustii, afecţiuni sau intoxicaţii grave sau foarte grave,
care necesită asistenţă medicală imediată, sînt îndreptate în primul rînd în sălile de
operaţie, de reanimare sau terapie intensivă;

- victimele cu traume, combustii, afecţiuni sau intoxicaţii grave sau de gravitate

medie, însă cu funcţii vitale păstrate sînt îndreptate în rîndul doi în sălile de
operaţie, pansament, proceduri sau, după caz, în subdiviziunile diagnostice
(cabinetul roentgen, ultrasonografie etc.);

- victimele cu traume, combustii, afecţiuni sau intoxicaţii uşoare, dar care totuşi
necesită tratament sau supraveghere în condiţii de staţionar, sînt îndreptate în
secţiile curative respective;
- victimele în stare agonală, cu leziuni, combustii, afecţiuni sau intoxicaţii extrem
de grave, fapt ce le lipseşte de şansele de a supravieţui, sînt direcţionate în una din
subdiviziunile spitalului, unde acestora le vor fi acordate îngrijiri, terapie
simptomatică şi de alinare a suferinţelor;

- victimele care au decedat se concentrează în morga spitalului sau într-o încăpere

destinată pentru acest scop.

Triaj
* Triajul medical este procesul prin care se sortează victimele unui accident, în
grupe, bazat pe necesitatea acestora pentru îngrijiri medicale imediate şi transport.

*Scopul principal al triajului medical efectuat la etapa prespitalicească este

asigurarea asistenţei medicale urgente după priorităţi, cu evacuarea victimelor
conform destinaţiei. Triajul la etapa dată începe nemijlocit în zona focarului şi se
efectuează de către efectivul echipelor de salvatori şi pompieri şi al echipelor
sanitare, care, concomitent, acordă victimelor şi primul ajutor.

Echipa de triaj - componenţă:

 un medic,

 două asistente medicale (felceri),

 doi registratori,

 o echipă de sanitari brancardieri.

Triajul medical este efectuat în baza determinării diagnosticului ori îmbolnăvirii şi

pronosticului lor, ce reflectă caracterul de diagnostic şi pronostic al acestuia.

Rezultatele triajului medical la etapele medicale se înscriu în fișele de triaj şi în

documentele medicale care însoţesc lezatul ori bolnavul.

*Luînd în considerare faptul că spitalul este instituţia cu care se finalizează

etapele de asistenţă medicală şi evacuare a victimelor din zona dezastrului, triajul
medical la etapa dată urmează a fi efectuat cu o deosebită precauţie.
 * În funcţie de perspectiva tratamentului staţionar, fluxul de victime evacuate în
spital din zona dezastrului urmează a fi divizat în următoarele grupe:

- victime care, cu un înalt grad de probabilitate, vor rămîne pentru continuarea

tratamentului în instituţia dată;

- victime care necesită un tratament ce nu poate fi acordat în condiţiile instituţiei

date, în urma cărui fapt ele urmează a fi evacuate într-un spital specializat (de
regulă, o perioadă anumită de timp victimele din această categorie vor trebui totuşi
reţinute în instituţia dată în scopul pregătirii lor pentru evacuare);

- victime care nu necesită asistenţă medicală în condiţii de staţionar şi urmează a fi

tratate ambulatoriu.

Triajul victimelor evacuate din zona dezastrului în spital se efectuează consecutiv

la postul de triaj, pe terenul de triaj şi în subdiviziunile în care sînt direcţionate
victimele pentru tratamentul ulterior.

Triajul începe la postul de triaj, care se desfăşoară la intrarea pe teritoriul

instituţiei şi este destinat pentru întîmpinarea transportului cu victime şi triajul
preventiv al acestora, orientat în primul rînd spre identificarea şi izolarea
victimelor care prezintă pericol pentru sănătatea persoanelor înconjurătoare. O
funcţie importantă pe care o îndeplineşte postul de triaj este neadmiterea trecerii pe
teritoriul spitalului a transportului neautorizat.

Modul de lucru la postul de triaj este următorul: la sosirea transportului cu

victime, lucrătorul medical îl opreşte, concretizează numărul de victime şi de unde
sunt evacuate (direct din zona dezastrului sau după anumite etape ale asistenţei
medicale), înştiinţează personalul care lucrează pe terenul de triaj despre sosirea
unei noi grupe de victime, identifică şi coboară din transport persoanele care
prezintă pericol pentru sănătatea celor din jur şi, după caz, pe cei care se pot
deplasa de sine stătător, după ce indică conducătorului auto direcţia şi locul spre
care trebuie să se deplaseze ulterior automobilul, direcţionează lezaţii care prezintă
pericol pentru cei din jur spre punctul de tratare sanitară sau izolatoare, iar pe cei
care se pot deplasa de sine stătător îi direcţionează spre terenul pentru triajul
persoanelor lezate uşor.

Următoarea etapă de efectuare a triajului este terenul pentru triaj, care reprezintă
o porţiune de teren a teritoriului spitalului destinată pentru amplasarea, triajul
medical şi, în caz de necesitate, acordarea asistenţei medicale urgente victimelor
direcţionate de la postul de triaj.
 *Terenul pentru triaj include două componente de bază: terenul pentru triajul
medical al victimelor cu leziuni grave şi medii, care nu se pot deplasa de sine
stătător, şi terenul pentru triajul medical al victimelor lezate uşor. De regulă,
componentele se desfăşoară la o anumită depărtare una de alta, însă, după caz, pot
fi desfăşurate şi pe acelaşi teren. Dacă permit condiţiile şi spaţiile disponibile
(prezenţa unor holuri sau coridoare suficient de spaţioase), terenul pentru triaj sau
unul din componentele acestuia nu se desfăşoară, iar triajul se efectuează în
interiorul clădirii spitalului.

Terenul pentru triajul victimelor cu leziuni grave şi medii, de regulă, se

amplasează în faţa secţiei de internare (departamentului de urgenţă) şi se dotează
cu brancarde, suporturi pentru brancarde, scaune (bănci) pliante, medicamente
pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, materiale pentru pansament şi
imobilizare, aparate portative de resuscitare, materiale sanitargospodăreşti pentru
îngrijirea bolnavilor, documente de evidenţă medicală etc.

Ordinea triajului pe terenul de triaj este următoarea: la apropierea transportului

direcţionat de la postul de triaj din el se coboară în primul rînd lezaţii care se pot
deplasa de sine stătător (dacă acest lucru nu s-a efectuat la postul de triaj) şi, fiind
însoţiţi de unul din lucrătorii medicali, se îndreaptă spre terenul pentru triajul
persoanelor lezate uşor. După aceasta brancardierii descărcă din automobil pe cei
lezaţi grav. În procesul descărcării se efectuează un triaj selectiv, a cărui esenţă
constă în identificarea lezaţilor cu semne vădite, care indică necesitatea de
acordare a asistenţei medicale imediate acestor persoane (hemoragie masivă,
asfixie, stare de şoc, convulsii etc.). Lezaţii din această categorie sînt transportaţi
de urgenţă de către echipele de brancardieri în subdiviziunile respective (sala de
reanimare, sala de operaţie, terapie intensivă).

Restul lezaţilor gravi se amplasează pe brancardele de pe terenul de triaj, fiind

respectată strict următoarea regulă: victimele nou-sosite nu se amplasează pe
locurile libere ale rîndului de brancarde unde se află persoanele lezate care deja au
fost supuse trierii. Varianta optimă este ca victimele nou sosite să fie amplasate
consecutiv, una după alta, pe un rînd de brancarde, care pentru moment este liber.

La intrarea pe terenul pentru triajul persoanelor lezate uşor se instalează o masă,

ce reprezintă locul de lucru al echipei de triaj, care de obicei constă dintr-un medic,
un asistent medical şi un registrator. Terenul pentru triajul celor lezaţi uşor este
dotat cu scaune (bănci) pliante, 97 medicamente pentru acordarea asistenţei
medicale de urgenţă, materiale pentru pansament şi imobilizare, aparate portative
de resuscitare, brancarde, cîrje, materiale sanitar-gospodăreşti pentru îngrijirea
bolnavilor, documente de evidenţă medicală etc.
 Ordinea triajului este următoarea: lezaţii, unul după altul, se apropie de masa
unde lucrează echipa de triaj. Medicul echipei examinează fiecare lezat în parte,
apreciază starea acestuia, ia decizia de triaj, în caz de necesitate dă indicaţii privind
acordarea asistenţei medicale necesare şi care poate fi acordată nemijlocit pe
terenul de triaj şi dictează datele care urmează a fi înscrise în documentaţia
medicală (fişa medicală de triaj sau fişa medicală a bolnavului din staţionar).
Lezaţii care necesită tratament staţionar se direcţionează în subdiviziunile
corespunzătoare ale spitalului, iar cei care nu necesită tratament staţionar sînt
externaţi sau trimişi cu recomandaţiile şi explicaţiile respective în instituţiile de
medicină primară. În acest caz, în calitate de document de trimitere serveşte Fişa
medicală de triaj.

La etapa spitalicească, după triajul medical, toţi lezaţii sosiţi se repartizează în 4

grupe.

Grupa I - lezaţii extrem de gravi, cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în

stare terminală (dereglări profunde ale cunoştinţei, scăderea stabilă a tensiunii
arteriale sub nivelul critic, insuficienţă respiratorie acută etc.); ei au nevoie de
îngrijire simptomatică.

Grupa II - lezaţii gravi, cu leziuni periculoase pentru viaţă, care au nevoie de

măsuri de urgenţă după indicaţiile vitale, sunt îndreptaţi în secţiile antişoc, de
reanimare, sala de intervenţii chirurgicale etc.

Grupa III - lezaţii gravi şi de gravitate medie, fără pericol pentru viaţă; ajutorul
medical le va fi acordat în al doilea rând.

Grupa IV - lezaţii de gravitate medie şi uşoară; ei vor fi trimişi la locul de trai sau
de redislocare a populaţiei pentru tratamentul şi supravegherea de ambulator

3. Noțiune de ajutor specializat.

-cine ,unde ,pentru ce, timp optimal ,mijloace,specialitati,
-acesta este tipul de ajutor suprem care ajută oamenii să depășească
consecințele acestor dezastre,inclusiv se efectuează expertiza vitalității
pentru stabilirea gradului de dezabilitate in urma unui traumatism ori
inbolnavire care afectează capacitatea de muncă
Ajutorul medical specializat
Ajutorul medical specializat reprezintă un complex de măsuri curativo-
profilactice, efectuate cu scopul de a restabili la maximum funcţiile pierdute ale
organelor şi sistemelor, de a trata definitiv lezaţii, inclusiv reabilitarea medicală.
Acest ajutor este acordat în secţiile, spitalele, centrele medicale specializate
existente sau/şi instalate suplimentar în exteriorul focarului (etapa a II-a) de către
medici specialişti de profil îngust, dotaţi cu utilaj şi materiale medicale speciale.
Este vorba despre brigăzile specializate de pregătire permanentă şi brigăzile
specializate de asistenţă medicală de urgenţă (traumatologie, neurochirurgie,
combustiologie, chirurgie pediatrică, oftalmologie, toxicologie, anesteziologie,
psihiatrie, boli infecţioase, chirurgie toracală, abdominală, urologie etc.).

Etapa și locul acordării:

-În spitalele specializate sau în secțiile specializate ale spitalelor de profil larg.

Scopul:

-Restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor, tratamentul până la rezultatul

definitiv, recuperarea medical, expertiza medical a vitalității.

Termenele optime de acordare:

-În primele 24-72 ore.

Cine acordă:

-Medici specialiști de profil îngust(traumatologi, neurochirurgi,

toxicologi,psihoneurologi.

La marginea focarului pot fi instalate puncte de concentrare a lezaţilor (PCL), în

care răniţilor şi bolnavilor li se acordă ajutorul medical şi li se stabilesc priorităţile
pentru tratament şi evacuarea ulterioară.

In caz de apariţie a pierderilor sanitare în masă sau când distanţa de la focarul

dezastrului până la spitalele din apropiere este mare, la decizia organelor de dirijare
respective, pe căile de evacuare se instalează subdiviziuni medicale speciale,
numite puncte medicale avansate (PMA), predestinate pentru acordarea asistenţei
medicale suplimentare lezaţilor gravi, dar şi pentru efectuarea triajului medical
intermediar, în scopul evacuării răniţilor şi bolnavilor în spitalele respective în
conformitate cu caracterul leziunii (după destinaţie). Toate instituţiile medicale din
afara focarului dezastrului, în care răniţilor şi bolnavilor li se vor acorda ajutor
medical calificat şi specializat, tratament şi reabilitare medicală, constituie etapa
medicală spitalicească (etapa II).

Şi la etapa I, şi la etapa a II-a medicală, în caz de pierderi sanitare în masă, apare

necesitatea strictă de a selecta lezaţii, oferindu-le prioritatea în acordarea ajutorului
medical în primul rând celor care au şanse de a supravieţui. Aceasta se realizează
prin efectuarea triajului medical al lezaţilor - repartizarea răniţilor şi bolnavilor pe
grupe, ce necesită măsuri omogene curativo-profilactice şi de evacuare şi transport.
Triajul medical se face de către brigăzile de triaj în frunte cu unul dintre cei mai
experimentaţi medici.

La etapa medicală prespitalicească toţi lezaţii se repartizează în următoarele

grupe:

1) răniţii şi bolnavii care au nevoie de ajutor medical de urgenţă, neefectuarea

căruia va duce la deces;

La etapa a doua (spitalicească), răniţilor şi bolnavilor li se acordă ajutor medical

calificat şi specializat, tratament până la rezultatul definitiv şi reabilitare medicală.

În orice împrejurări trebuie să ţinem cont că, la orice etapă medicală, răniţii şi
bolnavii trebuie să fie repartizaţi în conformitate cu semnele de triaj:

a) nivelul pericolului lezaţilor pentru persoanele din jur;

b) semnul de tratament;

c) semnul de evacuare.

În conformitate cu nivelul pericolului pentru cei din jur. toţi răniţii şi bolnavii se
împart în trei grupe:

1) contaminaţii cu substanţe radioactive, toxice, bacteriene (necesită tratare

sanitară, dar şi dezactivarea, degazarea şi dezinfecţia îmbrăcămintei);

2) bolnavii infecţioşi (vor fi trimişi în izolatoare);

3) restul răniţilor şi bolnavilor.

După semnul de tratament, lezaţii se repartizează în:

- răniţi şi bolnavi care necesită ajutor medical de urgenţă;

- răniţi şi bolnavi care vor primi ajutor medical amânat (în al doilea rând);

- lezaţi în stare de agonie.

Conform semnului de evacuare, lezaţii se repartizează în:

- răniţi şi bolnavi care vor fi evacuaţi în etapele ulterioare;

- lezaţi care vor fi internaţi în etapa medicală dată (netransportabili);

- răniţi şi bolnavi care vor fi trimişi la locul de trai (locul de redislocare a

populaţiei) pentru supraveghere şi tratament de ambulator.

În funcţie de caracterul şi gravitatea leziunilor contractate şi de gradul de urgenţă

în acordarea asistenţei medicale şi evacuării, victimele dezastrului se repartizează
în 5 grupe de triaj. Fiecărei grupe de triaj i se atribuie un cod color: roşu, galben,
verde, gri şi negru.