MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

CATEDRA DE MEDICINĂ MILITARĂ ŞI A CALAMITĂȚILOR

PROIECT LA TEMA:Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnificaţia triajului medical а lezaţilor

în situaţii excepţionale.
 CE ÎNSEAMNĂ TRIAJUL ÎN PRACTICA MEDICALĂ?

• „Triajul este un sistem de evaluare şi clasificare a pacienţilor care se prezintă în

structurile de primire a urgenţelor în vederea stabilirii priorităţii şi a nivelului de asistenţă
medicală necesară”. Numărul pacienţilor care se prezintă în departamentele de urgenţă
este în continuă creştere, iar capacitatea acestora de a asista pacienţii cu afecţiuni acute
este constantă. Din acest dezechilibru s-a născut necesitatea utilizării unui sistem care
să permită sortarea rapidă şi eficientă a pacienţilor, astfel încât aceştia să beneficieze de
o alocare corectă a resurselor disponibile în funcţie de afecţiunile pentru care se prezintă
în serviciul de urgenţă. Triajul este modalitatea transparentă de prioritizare a accesului
pacienţilor la îngrijiri (investigaţii, diagnostic, tratament)
 Scopul triajului!
• Scopul de bază al triajului medical este asigurarea acordării în termene optime a unui volum
maximal posibil de asistenţă medicală unui număr maximal de victime ale dezastrului. Pentru a
atinge scopul scontat triajul trebuie să fie un proces continuu, succesiv, concret şi efectuat
concomitent cu acordarea asistenţei medicale şi evacuarea. 9 Continuitatea triajului constă în
efectuarea acestuia la toate etapele de acordare a asistenţei medicale prin care trece victima -
începînd cu focarul dezastrului şi terminând cu instituţia medicosanitară în care se finalizează
tratamentul. Succesivitatea triajului constă în faptul că la fiecare etapă de asistenţă medicală
acesta reprezintă o continuare şi se efectuează, ţinând cont de deciziile de triaj luate la etapele
anterioare. Caracterul concret al triajului constă în luarea deciziei de triaj individual pentru
fiecare victimă şi în funcţie de circumstanţele concrete ale situaţiei medico-sanitare.
Continuitatea, succesivitatea şi caracterul concret al triajului în mare măsură se asigură prin
înregistrarea datelor ce ţin de deciziile de triaj şi măsurile întreprinse pe parcursul deplasării
victimei din zona unde a suportat leziunea pînă în instituţia în care urmează a fi finalizat
tratamentul întrun document special de evidenţă - Fişa medicală de triaj.
 Tipurile de triaj medical!
• În funcţie de locul (etapa) unde se efectuează triajul, acesta se divizează în triaj prespitalicesc şi
triaj spitalicesc (intraspitalicesc).
• Triajul prespitalicesc se efectuează în zona (parţial în focarul) dezastrului şi pe parcursul căilor
de evacuare pînă la instituţia medico-sanitară, avînd ca scop de bază aprecierea gradului de
prioritate şi volumului asistenţei medicale de urgenţă, care ar asigura menţinerea funcţiilor vitale
ale organismului, precum şi evacuarea victimelor în termene optime şi conform destinaţiei.
• Triajul spitalicesc (intraspitalicesc) se efectuează în cadrul instituţiei medico-sanitare în care
sunt evacuate victimele dezastrului cu scopul determinării oportunităţii tratamentului în instituţia
respectivă, iar în cazul deciziei pozitive - cu scopul stabilirii ordinii, gradului de urgenţă şi
subdiviziunii instituţiei unde va fi administrat tratamentul
 2.1 Unde se efectuează triajul ?
Triajul se efectuează în zona special amenajată pentru
acest scop, conform prevederilor legale în vigoare. Aria de
triaj poate avea configurări şi amenajări diferite în funcţie
de spaţiul care stă la dispoziţia unităţii sanitare respective.
Elementele definitorii ale acestui spaţiu sunt: amplasarea
la intrarea în acea parte a instituţiei care a fost desemnată
pentru gestionarea urgenţelor, evidenţa tuturor
pacienţilor precum şi un control strict al accesului catre
zonele specifice de diagnostic şi tratament al tuturor
acelor pacienţi care se prezintă pentru acordarea
asistenţei medicale de urgenţă.
2.2 Când se efectuează triajul!
 Triajul se face în momentul prezentării pacientului în structura de primire a
urgenţelor. Se definesc mai jos următorii parametrii: - Momentul în care
pacientul a intrat în structura de primire a urgenţelor – ora preluării (de către
asistentul de triaj). - Momentul preluării pacientului într-una dintre zonele de
tratament – ora primului consult medical. În cazul prezentării simultane a mai
multor pacienţi în structura de primire a urgenţelor sau în orice altă situaţie
deosebită, asistentul de triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent de
triaj. Recomandare: Timpul mediu de triaj nu trebuie să fie mai mare de 2
minute pentru un pacient.
Rolul, abilităţile şi responsabilităţile
asistentului de triaj:
 - Abilitatea de a recunoaşte pacientul bolnav versus non-bolnav.
 - Abilitatea de a anticipa şi a avea planuri de rezolvare pentru diferite situaţii care pot să
apară.
 - Abilităţi interpersonale şi de comunicare (soluţionarea conflictelor, luarea deciziilor, etc).
 - Îndemânarea spre prioritizare excelentă. - Capacitate de gândire critică. - Abilităţi de
organizare.
 - Flexibilitate, adaptabilitate.
 - Capacitate de adaptare la stres.
 - Rolul de model.
 - Tact.
 - Răbdare.
 - Cunoaşterea regulamentelor;
 Asistentul de triaj trebuie să audă nu doar ce relatează pacientul ci şi informaţiile primite în
acelaşi timp de la alte surse.
 Grupele de triaj
 În funcţie de gravitatea şi caracterul leziunilor, precum şi de gradul de urgenţă în acordarea asistenţei
medicale şi evacuării, se stabilesc 5 grupe de triaj în care se repartizează victimele dezastrului. Fiecărei
grupe de triaj i se atribuie un cod color, şi anume: roşu, galben, verde, sur şi negru.
TRIAJUL MEDICAL LA ETAPA PRESPITALICEASCĂ

Scopul principal al triajului medical efectuat la etapa de

prespital este asigurarea asistenţei medicale urgente după
priorităţi, cu evacuarea victimelor conform destinaţiei.

Schema principială de desfăşurare a punctului medical avansat

TRIAJUL MEDICAL LA ETAPA SPITALICEASCĂ Luînd în consideraţie faptul că
spitalul este instituţia cu care se finalizează etapele de asistenţă medicală şi
evacuare a victimelor din zona dezastrului, triajul medical la etapa dată urmează a
fi efectuat cu o deosebită precauţie. Din aceste considerente este extrem de
importantă pregătirea instituţiei în termeni restrînşi şi condiţii complicate pentru
primirea unui număr mare de victime.

Schema principială a triajului efectuat în spital de profil general

Fişa medicală de triaj
 Fişa medicală de triaj (în continuare Fişa medicală) reprezintă un document de evidenţă medicală primară, utilizat în
cazul incidentelor soldate cu victime multiple sau al dezastrelor. Fişa medicală este destinată pentru înregistrarea
victimei, documentarea procesului de triere şi a deciziei de triaj luate (concretizate) în zona (focarul) dezastrului, pe
căile de evacuare şi în instituţia medico-sanitară în care victima a fost evacuată. Concomitent în Fişa medicală se
înregistrează şi unii indici ai funcţiilor vitale, care reflectă starea clinică a victimei (conştienţa, respiraţia, pulsul,
tensiunea arterială), precum şi volumul asistenţei medicale acordate în zona (focarul) dezastrului şi pe parcursul
evacuării. Notificarea deciziei de triaj se efectuează prin intermediul fîşiilor color (parte componentă a Fişei
medicale), fiecăreia din care, în funcţie de gradul de urgenţă în acordarea asistenţei medicale, îi corespunde o anumită
grupă de triaj, şi anume:
 Fîşia roşie - Urgenţă absolută;
 Fîşia galbenă - Urgenţă relativă;
 Fîşia verde - Urgenţă minoră;
 Fîşia sură - Muribunzi;
 Fîşia neagră - Decedaţi.
 Fişa medicală permite efectuarea separată a triajului medical la etapa prespitalicească şi la etapa spitalicească. Fiecare
Fişă medicală are numărul său de evidenţă, care este imprimat pe fişă, pe fiecare fîşie color şi pe cotorul Fişei.
 FAST TRACK – CALEA DE EVALUARE
RAPIDĂ
• Protocolul Național de Triaj este o unealtă care permite identificarea și sortarea / trierea, respectiv prioritizarea
pacienților care se prezintă în structurile pentru primirea urgențelor în acele momente în care numărul acestora
depășește capacitatea de asistenţă ce poate fi acordată. Experiența aplicării până în prezent a primei ediții a Protocolului
Național de Triaj ne demonstrează faptul că în structurile pentru primirea urgențelor se prezintă un număr semnificativ
de pacienți care nu necesită investigații sau consulturi de specialitate, fiind posibilă evaluarea și stabilirea unei decizii
terapeutice într-un timp relativ scurt, fără utilizarea unor resurse, de către medicul din structurile pentru primirea
urgențelor. În același timp, există anumite situații în care pacienți care se prezintă cu manifestări care determină o
încadrare pe un nivel de triaj ce ar permite intervale de așteptare de peste 15 minute, necesită evaluare sau decizii de
conduită medicală într-un interval de timp mai scurt decât cel stabilit prin prezentul Protocol. Crearea unui context bine
definit de criterii care să permită identificarea acestor situații menționate mai sus va permite diminuarea intervalului de
timp de așteptare atât pentru pacienții care vor avea acces mai repede în zona de tratament imediat cât și pentru acei
pacienți care vor putea fi trimiși la domiciliu cu recomandări mult mai repede decât timpul de așteptare permis de
nivelul de triaj corespunzător pacientului respectiv.
• Definiție: procedura ce permite efectuarea unei manevre/ proceduri medicale sau luarea unei decizii, în anumite situații
bine definite, cu scopul de a micșora timpul de așteptare și a urgenta soluționarea cazului.
• Condiții necesare:
• - procedura de fast-track se desfășoară într-o zonă separată de restul structurii pentru primirea urgențelor. În
această zonă se vor găsi toate actele necesare (fișe, rețete) pentru a documenta activitatea medicală desfășurată.
Această zonă va fi amplasată astfel încât să permită trecerea pacienților prin triaj înainte de a fi îndrumați spre
zona de fast-track
• - în funcție de dimensiunea structurii pentru primirea urgențelor, și numărul de pacienți asistați va exista cel puțin
un pat / targă ce va permite evaluarea pacienților care corespund criteriilor de încadrare în procedura de fast-track
• - în această zonă vor exista toate materialele și medicamentele care sunt necesare procedurilor ce sunt definite
mai jos
• - personal alocat: un asistent medical și un medic specialist / primar pentru zona de fast-track. Aceștia pot fi
alocați din personalul care deservește restul structurii de primire urgențe, desemnarea acestora se va face de catre
medicul responsabil de tura. Medicul va consulta pacientul și va solicita un asistent medical pentru zona de fast-
track (dacă este necesar)
• - se recomandă ca funcționarea fast-track să acopere cel puțin intervalul 11:00 – 23:00 si sa se realizeze in
conditiile in care schema de personal o permite, respectiv 2 sau mai multi medici/tura.
CRITERII DE INCLUDERE:
- PACIENT STABIL HEMODINAMIC
- ARSURI MINORE – FEBRĂ
- OTALGIE UNILATERALĂ / • Criterii de excludere
BILATERALĂ
- TUSEA FĂRĂ AFECTAREA - durerea toracică de orice natură
RESPIRAȚIEI ȘI FĂRĂ HEMOPTIZIE
- DISFAGIE - ERUPȚII LOCALIZATE
- REACȚII ALERGICE FĂRĂ - durerea abdominală
MANIFESTĂRI HEMODINAMICE
- ÎNȚEPĂTURI DE INSECTE FĂRĂ
MANIFESTĂRI HEMODINAMICE
- sarcina suspectată - epistaxis
- PROBLEME DENTARE
- DISURIA ÎN ABSENȚA CONFIRMATĂ
A LITIAZEI RENO-URETERALE
- DURERI MUSCULARE
NETRAUMATICE
- AFTE (VEZICULE ÎN CAVITATEA
BUCALĂ) LA PACIENT CARE NU ESTE
IMUNO-COMPROMIS
- PRURIT FĂRĂ ERUPȚIE SAU CU
ERUPȚIE LOCALIZATĂ - DUREREA
ANALĂ
- DUREREA DE GAT, FARA ISTORIC DE
TRAUMA
- FARINGITA
- INTEPATURI DE INSECTE, FARA
SIMPTOME
BIBLIOGRAFIE

1. Beveridge R, Clarke B, Janes L, Savage N, Thompson J, Dodd G, et al. Canadian Emergency Department Triage and Acuity Scale:
implementation guidelines. Can J Emerg Med 1999; 1(3 suppl):S2- 28.
2. Beveridge R. CAEP Issues. The Canadian Triage and Acuity Scale: a new and critical element in health care reform. Canadian
Association of Emergency Physicians. J Emerg Med 1998;16:507-11.
3. Beveridge R, Ducharme J, Janes L, Beaulieu S, Walter S.Reliability of the Canadian Emergency Department Triage and Acuity
Scale: inter-rater agreement. Ann Emerg Med 1999;34(2):155-9
4. Beveridge RC, Ducharme J: Emergency department triage and acuity: development of a national model (Canada) (abstract).
Acad Emerg Med 1997;4:475-476
5. Brillman JC, Doezema D, Tandberg D, et al: Triage: limitations in predicting need for emergent care and hospital admission. Ann
Emerg Med 1996;27:498-500
6. Cater Sloan, Raymond Pong, Vic Sahai, Robert Barnett, Mary Ward, Jack Williams – Triage practices and procedures in Ontario’s
Emergency Departaments, a report to the steering committee, triage in Ontario, march 2005
7. Derlet RW, Nishio DA: Refusing care to patients who present to an emergency department. Ann Emerg Med 1990;19:262-267.
8. Derlet RW, Kinser D, Ray L, et al: Prospective identification and triage of nonemergency patients out of an emergency
department: a 5-year study. Ann Emerg Med 1995;25:215-223