11 aprilie 2022

Disciplina : Medicina militară

Ursan Anastasia , MP1702

Totalizarea nr.1

Varianta II

1. Noțiune de etapă medicală, tipurile. Schema principială de instalare a

etapei medicale, cerințele pentru terenul de instalare.
Prin etapă de tratament se înțelege forțele și mijloacele serviciului medical, instalate pe
căile de evacuare cu scopurile de primire a răniţilor şi bolnavilor, înregistrarea lor,
efectuarea triajului medical , acordarea ajutorului medical și pregătirea acestora pentru
evacuarea de mai departe.

ETAPE DE TRATAMENT ȘI EVACUARE:

În sistemul de tratament pe etape cu evacuare după destinație există 4 etape de tratament
și evacuare:
1. punctul medical al batalionului (PMB);
2. punctul medical al brigăzii (PMBr) care se instalează de compania medicală a
brigăzii;
3. spitalele militare de campanile (și civile), detașamentul medical independent;
4. spitalele specializate (militare și civile).

TIPURI DE ETAPE MEDICALE

a) etape prespitalicești
b) etape spitalicești.

Ca etape prespitalicești pot fi:

 punctul medical al batalionului (încadrat cu medic),

 punctul medical al regimentului, punctul medical al brigăzii,
 detaşamentul medical independent (în unele condiţii).

Misiuni:
 primirea răniţilor şi bolnavilor,
 executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate),
 acordarea primului ajutor medical ori premedical dacă acesta n-a fost acordat,
 pregătirea răniţilor şi bolnavilor către evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar,
 îndeplinirea documentelor de evidenţă medicală (fişa primară a rănitului).
Ca etape spitalicești pot fi:

 detaşamentul medical independent (în unele cazuri),

 spitalele militare de campanie,
 spitalele civile şi de garnizoană (în unele cazuri).

Misiuni:
 primirea răniţilor şi bolnavilor,
 executarea triajului medical,
 tratarea sanitară (specială) după necesitate,
 acordarea ajutorului medical calificat, specializat,
 tratamentul,
 reabilitarea medicală,
 expertiza medico-militară,
 îndeplinirea documentelor medicale.

Cerințe către teren:

• distanța respectivă (pentru fiecare etapă) de la linia frontului;

• în apropierea imediată a căilor de evacuare (drumurilor accesibile);
• în apropierea unei surse de apă;
• la direcția inaccesibilă pentru tancurile inamicului (în defensivă);
• la distanță de direcția loviturii principale a inamicului (în defensivă);
• suprafața terenului să asigure instalarea secțiilor funcționale ale etapei concrete;
• să asigure mascarea etapei de tratament și evacuare;
• să nu fie contaminat cu substanțe radioactive, toxice, iar starea sanitar –
epidemică a acestuia să fie satisfăcătoare, etc.

SCHEMA PRINCIPIALĂ DE INSTALARE A ETAPEI DE TRATAMENT

 Secția de primire și triaj, în componență:

 postul de îndrumare și control dozimetric (pentru primirea răniților şi bolnavilor

, efectuarea controlului dozimetric, triajul primar al acestora și îndrumarea lor la
alte secții);

 terenul de triaj șicortul de primireși triaj (înregistrarea răniților și bolnavilor,

stabilirea diagnosticului, efectuarea triajului medical pe loc – după necesitate,
îndeplinirea fișei medicale de primare și altele);

 Secția de acordare a ajutorului medical (sala de pansamente, sala de intervenții

chirurgicale);
 Secția (terenul) de tratare specială (pentru tratarea sanitară a răniţilor şi bolnavilor
dezactivarea, degazarea și dezinfecția echipamentului răniţilor şi bolnavilor,
transportului, brancardelor și pentru dezinsecție – la necesitate);
 Izolator (pentru izolarea temporară a bolnavilor infecțioși);
 Secția de tratament (pentru tratamentul răniților şi bolnavilor) ;
  Secția (terenul) de evacuare (pentru pregătirea răniților şi bolnavilor pentru evacuarea
de mai departe – la necesitate);
 Punctul de conducere
 Farmacia
 Laboratoare (în spitale medicale).

2. Noțiune de triaj medical, tipurile de triaj, semnele de triaj. Grupele de

răniți și bolnavi selectați după semnele de triaj.
Triajul medical reprezintă repartizarea răniților şi bolnavilor pe grupe ce necesită măsuri
omogene curativ-profilactice și de evacuare și de transport.
După misiunile rezolvate triajul medical se divizeazăîndouătipuri:
 Triajul medical în cadrul formațiunii (etapei concrete)
 Triajul medical de evacuare și transport

Triajul medical în cadrul formațiunii (etapei) are scopurile de a aprecia :

 gradul de pericol pentru cei din jur,
 necesitatea în acordarea ajutorului medical rănitului (bolnavului) concret la etapa dată,
 secția funcțională, în care va fi acordat ajutorul medical respectiv,
 ordinea de acordare a acestui ajutor).

Triajul de evacuare și transport are scopurile de a stabili:

 direcția evacuării a rănitului (bolnavului) concret (la ce spital),
 mijlocul de transport,
 poziția rănitului (bolnavului) în mijlocul de transport,
 ordinea evacuării.

În urma triajului medical la orice etapă de tratament, toți răniţii şi bolnavii se împart în
3 grupe:
a) răniţiişibolnaviicăroravafiacordatajutorullaetapadată;
b) răniţii şi bolnavii care vor fi evacuați fără acordarea ajutorului medical la etapa dată
c) răniţii şi bolnavii care prezintă pericol pentru cei din jur
Rezultatul triajului medical se notează în fișele medicale primare ale răniţilor (bolnavilor).
Pentru repartizarea corectă a răniţilor şi bolnavilor la secțiile funcționale se folosesc mărcile
de triaj, care servesc pentru orientarea sanitarilor –brancardieri de a transporta răniţii şi bolnavii
la secțiile respective.
 Roșu- urgență absolută (victime cu leziuni sau intoxicații foarte grave cu
compromiterea funcțiilor vitale - ex. pneumotorax sufocant)
 Galben - urgență relativă (victime cu leziuni, afecțiuni sau intoxicații grave sau medii
fără compromiterea funcțiilor vitale – ex.plăgi cu hemoragii stabilizate prin
hemostază provizorie)
 Verde - urgență minoră (victime cu leziuni, afecțiuni sau intoxicații ce nu prezintă
pericol – ex. fracturi închise sau comoții cerebrale minore)
  Sur – muribunzii (victime în stare agonală ce necesită doar terapie simptomatică și
alinarea suferințelor)
 Negru– decedații

3. Scopul și conținutul primului ajutor, ajutorului premedical acordat

răniților și bolnavilor în campanie, timpul optimal de acordare.

Primul ajutorse acordă pe câmpul de luptă (în focarele de nimicire în masă) la locul rănirii
(îmbolnăvirii), sau în apropierea nemijlocită de acest loc, de către rănit, bolnav (autoajutor), de
către camarazii de luptă (ajutor reciproc), sau de către sanitari – pușcași, șoferi – sanitari,
instructori sanitari și are scopde a salva viața și a evita complicațiile grave la răniți (bolnavi).
În acest scop se folosesc mijloacele medicale individuale ale rănitului (bolnavului),
mijloacelor improvizate din apropiere, dar și materiale de dotare ale personalului sanitar.
Timpul optimal de acordare a primului ajutor este de până la 10 minute după rănire.
Toţi militari sânt obligaţi să cunoască:
1) măsurile de prim ajutor (ajutorul reciproc) şi să le acorde la timp şi corect răniţilor/bolnavilor
sau să le aplice pentru sine, în caz de rănire (auto ajutor);
2) procedeele de scoatere a răniţilor/bolnavilor de sub focul adversarului, din tehnica de luptă şi
de adăpostire temporară a acestora, precum şi de transport cu mijloace improvizate.
În cadrul primului ajutor se efectuează următoarele măsuri:
 stingerea îmbrăcămintei;
 aplicarea pansamentului pe plagă;
 hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau aplicarea garoului;
 respirația artificială “din gură în gură”, “ din gură în nas”;
 masaj cardiac extrem;
 calmarea durerii;
 imobilizarea provizorie a oaselor fracturate;
 administrarea antidoturilor în caz de intoxicații cu substanțe toxice;
 aplicarea măștii antigaz pe terenul contaminat cu substanțe toxice, radioactive,
bacteriologice;
 tratarea sanitară parțială – la necesitate, ș.a.

Ajutorul premedical- se acordă la punctele medicale ale batalioanelor (divizioanelor) de

către personalul medical cu studii medii și
are scopul de a evita și combate consecințele periculoase pentru viața răniților și bolnavilor.
Ajutorul premedical sporește eficacitatea primului ajutor prin utilizarea mijloacelor medicale de
tabelă (aparatajului medical, remedii medicamentoase) și prin participarea în acest proces a
personalului cu studii medicale medii.
Timpul optimal de acordare a ajutorului premedical – primele 30 min. după rănire.

CONȚINUTUL AJUTORULUI PREMEDICAL

 completarea primului ajutor;
 înlăturarea asfixiei (toaleta cavității bucale, introducerea tubului aerifer, inhalarea
oxigenului, ventilarea artificială a plămânilor cu ajutorul aparatelor );
 controlul garoului aplicat anterior;
 corectarea pansamentelor prost aplicate;
 calmarea durerii;
 corectarea imobilizării facturilor, aplicarea atelelor pentru imobilizarea (în caz necesar);
 administrarea repetată a antidoturilor;
 administrarea antibioticelor, antivomitivelor;
 încălzirea răniţilor şi bolnavilor în caz de temperatură scăzută a aerului;
 administrarea preparatelor cardiotonice și de stimulare a respirației;
 tratarea sanitară parțială (după necesitate).