Sunteți pe pagina 1din 10

CATEDRA DE MEDICINĂ MILITARĂ ŞI A CALAMITĂȚILOR

Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în focarele


catastrofale.

Chisinau 2022
Introducere
Ajutorul de urgenţă ocupă un loc însemnat în măsurile de lichidare a consecinţelor în Situații Excepționale . De
faptul cât de corect şi la timp a fost acordată accidentatului urgenţa medicală, depinde nu numai
eficacitatea tratamentului ulterior, dar şi însăşi viaţa accidentatului în caz de calamităţi naturale şi
tehnogene, de aplicare a gazelor de luptă apar condiţii excepţionale care într-un mod considerabil
influenţează organizarea şi petrecerea măsurilor de acordare a primului ajutor medical şi tratament în
focare de afectare în masă.
Aceste condiţii sunt:
• apariţia în masă unimomentală (într-o perioadă scurtă de
timp) a pierderilor populaţiei, care au un caracter divers şi sunt diferite după gradul de afectare,
• dereglarea capacităţii de lucru a instituţiilor medicale,
• posibilitatea de contaminare a sectoarelor mari a localităţii, a produselor alimentare şi a apei potabile cu substanţe radioactive
şi chimice,
• o situaţie sanitarepidemiologică complicată în focarele de afectare în masă şi în raioanele de amplasare a populaţiei
evacuat,
• necorespunderea dintre necesităţile populaţiei în ajutor medical şi mijloace medicale existente,
• complexitatea dirijării cu forţele şi mijloacele la lichidarea consecinţelor.
Scopurile primului ajutor lezaţilor în focarele
catastrofale.
• Primul ajutor medical cuprinde un complex de măsuri curativo-profilactice îndeplinite de către medici la prima etapă
medicală
• (prespitalicească) cu scopul înlăturării sau diminuării consecinţelor rănirii (lezării) ce prezintă pericol pentru viaţă, evitării
complicaţiilor sau scăderii gravităţii acestora şi pregătirii lezaţilor pentru evacuarea ulterioară.
• Se constată că primul ajutor medical acordat în primele ore şi chiar în primele 24 ore după dezastru asigură cu succes
eforturile pentru salvarea vieţii majorităţii răniţilor gravi.
• Cele cinci obiective principale ale primului ajutor sunt:
• Păstrează viața
• Preveniți escaladarea bolilor sau rănilor
• Promovați recuperarea
• Oferă ameliorarea durerii
• Protejați inconștientul
Etapele primului ajutor
• Principiile de bază privind acordarea asistenţei medicale populaţiei în cazul producerii incidentelor soldate cu victime multiple
sau al dezastrelor convenţional, procesul de acordare a asistenţei medicale populaţiei în cazul producerii incidentelor soldate cu
victime multiple sau dezastrelor (în continuare dezastre) se divizează în 2 etape :
• etapa prespitalicească, care reprezintă asistenţa medicală acordată în focarul şi zona dezastrului, precum şi pe parcursul căilor de
evacuare pînă la instituţiile medicosanitare, în care sunt direcţionate victimele,
• şi etapa spitalicească, care reprezintă asistenţa medicală acordată în instituţiile medico-sanitare (de regulă, spitale), care primesc
victimele evacuate din zona dezastrului.
• În focarul dezastrului asistenţa medicală victimelor se acordă în formă de prim ajutor de către efectivul echipelor de salvatori şi
pompieri, echipele sanitare, personalul instituţiilor medico-sanitare care sunt amplasate în zona dezastrului şi şi-au păstrat
capacitatea de a activa, precum şi de însăşi victimele în formă de auto-ajutor sau ajutor reciproc. În caz de necesitate (focar de
contaminare chimică sau radioactivă), se întreprind măsuri speciale de protejare a victimelor (îmbrăcarea măştii antigaz,
înlăturarea şi neutralizarea substanţelor chimice de pe piele şi mucoase, introducerea antidoturilor etc.).
• Concomitent, echipele de salvatori şi pompieri organizează evacuarea victimelor în afara zonei focarului şi concentrarea acestora
în punctele de concentrare a lezaţilor (PCL), desfăşurate de către echipele AMU şi formaţiunile medico-sanitare (echipele de
asistenţă premedicală şi medicală şi, după caz, echipele de asistenţă medicală specializată), care sosesc primele în zona dezastrului.
Punctele de concentrare a lezaţilor și puncte medicale avansate (PMA)

Punctele de concentrare a lezaţilor reprezintă terenuri relativ libere sau adăposturi improvizate, care se află în apropiere nemijlocită de
hotarele focarului, în locuri maximal protejate de pericol şi accesibile pentru transportul sanitar, unde sunt concentrate victimele imediat după
salvare şi unde acestora li se acordă primul ajutor medical cu o primă examinare în scopul stabilirii priorităţilor pentru tratament şi evacuarea
ulterioară din zona dezastrului.
Evacuarea victimelor din focarele dezastrului şi din PCL se efectuează în instituţiile medico-sanitare (de regulă, în spitale) din apropiere atît
cu transportul sanitar, cît şi cu transportul disponibil de altă destinaţie (autovehicule, microbuze, autobuze, autocamioane etc.).
Puncte medicale avansate sunt desfăşurate prin conjugarea eforturilor a mai multor formaţiuni medico-sanitare (echipe de asistenţă
premedicală şi medicală) sau de către detaşamente medicale. De regulă, PMA se desfăşoară în clădiri şi încăperi adaptate, care au rezistat la
impact şi şi-au păstrat funcţionalitatea, dar, în funcţie de caz, pot fi desfăşurate şi în corturi.
Schema principială de desfăşurare a PMA include: postul de triaj, terenul de triaj, terenul pentru victimele cu leziuni uşoare, sala
depansament şi/sau sala de reanimare pentru victimele cu leziuni grave şi medii, sala de pansament pentru victimele cu leziuni uşoare,
terenul (încăperea) de aşteptare a evacuării, terenul (încăperea) pentru tratamentul muribunzilor şi morga improvizată.
În caz de necesitate, suplimentar se desfăşoară terenul pentru tratare sanitară, izolatorul pentru bolnavi infecţioşi şi pentru persoanele cu
dereglări psihice acute.
Concomitent în PMA se acordă asistenţa medicală în scopul stabilizării şi pregătirii lezaţilor pentru evacuarea ulterioară, al prevenirii
eventualelor complicaţii, alinării suferinţelor etc. În caz de necesitate, se precizează şi se completează suplimentar datele în fişa
medicală de triaj.
Conținutul primului ajutor

• Cui trebuie acordat ajutorul în primul rînd, dacă sunt mai multe victime?
• Acelei persoane care nu vorbește și nu răspunde la întrebări – de regulă, această persoană este inconștientă sau
în stare de șoc traumatic.
• Evaluarea lezatului trebuie să ofere răspuns la patru întrebări:
• Este persoana conștientă?
• Sunt libere căile respiratorii?
• Respiră persoana?
• Se aude pulsul?
Măsuri de urgență, și cele care pot fi
amînate
• a) Măsurile de urgenţă, neefectuarea cărora va duce la deces:
• - înlăturarea asfixiei; hemostaza provizorie sau definitivă;
• - măsurile antişoc; amputarea membrului zdrobit, ce se ţine doar printr-un lambou subţire de ţesuturi moi; cateterizarea sau
puncţia vezicii urinare, în caz de retenţie a urinei;
• - administrarea substanţelor anticonvulsive, bronhodilatatoare; administrarea antidoturilor (la necesitate);
• - spălături gastrice prin sondă, în caz de pătrundere în stomac a substanţelor toxice; degazarea plăgii, în caz de infectare cu
substanţe toxice; administrarea serului antitoxic, în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene.
• b) Măsurile care pot fi amânate: corectarea pansamentului şi imobilizării efectuate anterior;
• - blocaj cu novocaină, în caz de rănire de gravitate medie;
• - administrarea antibioticelor şi seroprofilaxia tetanosului, în caz de traume deschise şi combustii;
• - refacerea pansamentului, în caz de infectare a plăgii cu substanţe radioactive;
• - folosirea remediilor simptomatice
1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5849079/
2. https://www.nature.com/articles/s41536-017-0011-6
Bibliografie
3. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fbioe.2021.721843/full
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7155776/
5. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0741521404016969#sec1
6. https://www.liebertpub.com/doi/10.1089/ten.teb.2019.0264
7. https://www.annualreviews.org/doi/10.1146/annurev.bioeng.3.1.225
8. https://rjms.iums.ac.ir/article-1-5653-en.html
9. https://www.hindawi.com/journals/bmri/2012/956345/
10. https://aip.scitation.org/doi/10.1063/5.0039628
11. https://wires.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/wsbm.1246
12. http://perspectivesinmedicine.cshlp.org/content/8/2/a025742.full
13. https://www.degruyter.com/document/doi/10.1515/iss-2018-0016/html
14. https://jbioleng.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13036-018-0133-4
15. https://www.futuremedicine.com/doi/10.2217/rme-2018-0133
16. https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0042569
17. Burdick JA, Prestwich GD. Hidrogeluri cu acid hialuronic pentru aplicații biomedicale. Adv Mater. 2011
18. Baranski JD, Chaturvedi RR, Stevens KR, Eyckmans J, Carvalho B, Solorzano RD, Yang MT, Miller JS, Bhatia SN, Chen
CS. Controlul geometric al rețelelor vasculare pentru a îmbunătăți integrarea și funcționarea țesuturilor proiectate. Proc Natl Acad Sci
US A. 2013;
19. Ayala P, Dai E, Hawes M, Liu L, Chaudhuri O, Haller CA, Mooney DJ, Chaikof EL. Evaluarea unui construct bioinginerie pentru
aplicații de inginerie tisulară. J Biomed Mater Res Part B Appl Biomater. 2017:1–10
20. Bertassoni LE, Cecconi M, Manoharan V, Nikkhah M, Hjortnaes J, Cristino AL, Barabaschi G, Demarchi D, Dokmeci MR, Yang Y, et
al. Rețele de microcanale bioimprimate cu hidrogel pentru vascularizarea constructelor de inginerie tisulară. Chip de laborator. 2014; 

S-ar putea să vă placă și