Tema: Acordarea primului ajutor medical la faţa locului.

Aplicarea
tehnicilor şi manevrelor de prim ajutor.
Planul lecţiei:
1. Noţiune, principii şi etape de acordare a primului ajutor la locul incidentului.
2. Rolul şi responsabilităţile primului respondent.
3. Asigurarea securităţii personale.
4. Aprecierea locului incidentului.
5. Securitatea locului incidentului.

Literatura:
1. V. Mateicic „Primul ajutor medical”, Culegere de lecţii, mic atlas de anatomie
a omului, Chişinău 2004.
2. R. Vlaicu Noţiuni de medicină internă”, Cluj-Napoca, 1998.
3. A. Chirchin „Breviar diagnostic terapeutic”, Bucureşti, 1999.
4. R.Vlaicu „Lecţiuni de medicină internă”, Cluj-Napoca, 1990.
5. V.Vasilenco „Propedeutica bolilor interne”, Chişinău 1989.
6. V.Gavriliuc, N.Gavriliuc „Boli interne”, Chişinău 1997.
7. V.Vasilenco „Maladiile sexual-transmisibile, SIDA”, Chişinău 1999.
8. I.Năstoiu „ABC-ul primului ajutor”, Bucureşti 1989.
9. S.Macolchin „Propedeutica bolilor interne”, Chişinău 1989.

1. NOŢIUNE DE PRIM AJUTOR

Mii de oameni mor sau suferă anual datorită necunoașterii măsurilor de
prevenire a situațiilor de urgență sau a modalităților de aplicare ale acestora și a lipsei
cunoștințelor necesare pentru a gestiona problemele de sănătate și comportamentul
riscant, sau pentru ca în situații de urgență n-au beneficiat de asistența
corespunzătoare sau nu le-a fost acordată în timp util.
Astfel, o serie de comunități din întreaga lume, se confrunta cu aceste situații
de criza.
S-ar putea obține îmbunătățiri semnificative dacă mai multe persoane ar avea
cunoștințe în acordarea primului ajutor. Este esențială nu numai dezvoltarea
mijloacelor de intervenție și a eficacității serviciilor de îngrijire, ci și dezvoltarea
abilității fiecărei persoane de a salva și a proteja viața, inclusiv pe cea proprie, atât în
beneficiul familiei acesteia cât și al comunității.
Prevenirea și bunul simț sunt componente cheie ale educației de prim ajutor.
Când oamenii sunt instruiți să asiste victimele accidentelor rutiere, li se aduc de
asemenea la cunoștință regulile de siguranță a circulației.
 Cunoaşterea metodelor şi iscusinţa acordării primului ajutor medical victimei şi
a autoajutorului este o cerinţă obligatorie faţă de fiecare angajat al afacerilor interne.
Noţiune: Primul ajutor medical constă în efectuarea unui complex de măsuri
urgente în scopul sistării acţiunii factorului deteriorant al mediului extern asupra
organismului, acordarea primului ajutor medical la locul incidentului şi crearea
condiţiilor optimale de transportare a victimei sau bolnavului la instituţia medicală,
sau până la momentul sosirii cadrelor medicale specializate.
Acordarea la timp şi corect a primului ajutor medical păstrează victimei sau
bolnavului nu numai sănătatea, dar şi viaţa.
Lucrătorul organelor afacerilor interne acordând primul ajutor medical,
îndeplineşte datoria umană – salvarea vieţii omului.
La un moment dat, o persoană ar putea suferi un accident rutier, iar atunci cînd
cineva ştie cum să reacţioneze în cazul unui accident de maşină, poate fi de un real
ajutor pentru cei răniţi.
Care ar fi succesiunea acţiunilor la acordarea primului ajutor medical la locul
incidentului ?
Vreau să spun angajatul de poliţie nu înlocuieşte medicul, dar prin măsurile pe
care le aplică, el trebuie să reuşească să evite:
a) înrăutăţirea stării accidentatului;
b) apariţia complicaţiilor;
c) producerea morţii victimei
Sunt citevai etape:
PRIMA ETAPĂ: Examinarea locului incidentului şi chemarea ajutorului
La această etapă, colaboratorul de poliţie sosind la locul incidentului trebuie să:
1. Depisteze victimele şi să stabilească persoanele care sunt în viaţă.
Care sunt semnele decesului (morţii):
- absenţa pulsului la artera carotidă;
- contracţiile inimii nu se determină;
- respiraţia lipseşte;
- pupila ochiului este mărită şi nu reacţionează la lumină;
- reflexul corneei ochiului lipseşte – la atingerea ei cu colţul batistei sau
unei bucăţi de hîrtie pleoapele nu tresar.
2
 2. Aprecierea gravităţii stării victimelor:
Indici ai leziunilor grave şi periculoase sunt:
- absenţa cunoştinţei;
- hemoragie masivă (mare);
- greaţă şi vomitare violentă;
- excitaţie puternică, care se schimbă cu stare de inhibiţie (frînare).
3. În caz de depistare la victime a leziunilor grave şi periculoase pentru
viaţă se cheamă ambulanţa asistenţei medicale de urgenţă.
La staţia de urgenţă medicală este necesar de transmis următoarea informaţie:
- de indicat precis locul şi timpul incidentului;
- de descris esenţa lui;
- de numit numărul de victime;
- de numit leziunile, care prezintă pericol pentru viaţă;
- legitimarea persoanei care telefonează.
Colaboratorul care face apelul trebuie să aştepte confirmarea corectă a
mesajului transmis şi să rămînă la telefon pentru a primi eventuale recomandări
legate de modul în care se poate acorda primul ajutor la faţa locului.
4. În caz de otrăvire trebuie de clarificat cauzele ei prin audierea
martorilor, a victimei şi examinarea minuţioasă a locului incidentului (prezenţa
resturilor de hrană, fiolelor, seringelor, ambalajelor medicamentelor etc.).
ETAPA A DOUA: Evacuarea victimei din zona periculoasă
La această etapă colaboratorul de poliţie trebuie să:
1) scoată victima de sub ruine sau din salonul automobilului de părţile
accesibile şi nevătămate ale corpului.
2) Mutarea (transferarea) victimei la distanţă inofensivă de la locul
incidentului (accident rutier, zona focului etc.).
3) Imediat de scos hainele care ard sau de acoperit victima cu cuvertură,
palton, sac, manta. Flăcările de pe haine se pot stinge cu apă sau acoperi cu nisip.
(victima nu trebuie să fugă cu hainele în flăcări).
ETAPA A TREIA: Acordarea primului ajutor medical

3
 În primul rînd, ajutor medical se acordă victimelor cu leziuni grave şi
periculoase pentru viaţă.
La locul incidentului cu martorii este necesar de efectuat următoarele acţiuni:
- oprirea hemoragiei externe;
- înlăturarea cauzelor ce provoacă dereglarea respiraţiei;
- crearea repaosului maximal părţii vătămate a corpului (imobilizarea);
- preîntîmpinarea dezvoltării şocului;
- acordarea primului ajutor în caz de otrăvire, combustie (ardere), degerătură,
naştere bruscă.
MĂSURILE DE PRECAUŢIE.
Este foarte important să vă creaţi un mediu sigur în care să acordaţi primul-
ajutor. Ce ar trebui să faceţi pentru a vă proteja:
- nu intraţi în contact direct cu fluidele pacientului (sînge, salivă) deoarece se
pot transmite boli;
- folosiţi echipament de protecţie, măşti, mănuşi;
- asiguraţi-vă că victima este într-o zonă lipsită de pericole (trafic auto, pericol
electric, termic, de prăbuşire etc.)
LEGEA Nr. 411 din 28.03.1995 privind ocrotirea sănătăţii

Articolul 24. Asistenţa medicală în cazuri de urgenţă şi

în cazuri extremale
(1) Peroanele sînt asigurate cu asistenţă medicală urgentă în caz de pericol pentru
viaţă (accidente, îmbolnăviri acute grave etc.).
(2) Se acordă asistenţă medicală urgentă prin servicii speciale (staţii şi secţii de
salvare, aviaţia sanitară, spitale de urgentă, alte unităţii de salvare) în modul stabilit
de Ministerul Sănătăţii.
(3) Asistenţa medicală urgentă se acordă şi de unităţile medico-sanitare proxime,
indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.
(4) Lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici sînt obligaţi să acorde primul ajutor
medical de urgenţă în drum, pe stradă, în alte locuri publice şi la domiciliu, în orice
oră de zi sau noapte. În caz de accidente, primul ajutor medical trebuie să fie acordat
şi de lucrătorii poliţiei, ai serviciului de pompieri, de conducătorii auto.
4
 (5) Neacordarea de asistenţă medicală urgentă fără motive întemeiate, la fel şi
chemarea ei falsă, sînt pedepsite conform legii.
(6) Orice persoană care este de faţă la producerea unei accidentări sau îmbolnăviri
grave este obligată să acorde primul ajutor în limita posibilităţilor sale, să anunţe
instituţia medico-sanitară proximă, să ajute personalului medico-santar la acordarea
de prim ajutor, să dea vehiculele de care dispune pentru transportarea gratuită a
acidentaţilor sau bolnavilor la instituţia medico-sanitară proximă. Identic se
procedează şi în cazul femeilor gravide care necesită asistenţă medicală urgentă.
(7) Transportarea la instituţia medico-sanitară a persoanei care s-a îmbolnăvit la
locul de muncă se efectuează cu vehicul din contul unităţii economice respective.
(8) Dacă viaţa pacientului este în pericol, medicul sau un alt lucrător medical
poate folosi gratuit, în modul stabilit, orice tip vehicul pentru a se deplasa la bolnav
sau pentru a-l transporta la instituţia medico-sanitară proximă.
(9) Persoanelor le este garantată asistenţa medicală în situaţii extremale (calamităţi,
catastrofe, avarii, îmbolnăviri şi intoxicaţii de masă, iradiere cu raze ionizante şi
neionizante, poluare abundentă a mediului etc.). Acordarea de asistenţă medicală în
astfel de cazuri este efectuată de unităţi medico-sanitare teritoriale şi de brigăzi
speciale de mobilizare permanentă, formate de Ministerul Sănătăţii.

REGULI DE CONDUITĂ ÎN ACORDAREA

PRIMULUI AJUTOR

Cele mai importante măsuri de prim ajutor, în funcţie de starea victimei, se vor
lua în următoarea ordine:
1. Faceţi respiraţie artificială. Primul gest pe care trebuie să-l faceţi este să
controlaţi respiraţia şi bătăile inimii. Principala dvs. Preocupare este de a păstra
aceste funcţii majore. Oprirea respiraţiei este urmată la cîteva minute de oprirea
inimii.
2. Faceţi masaj cardiac. Oprirea inimii este urmată rapid de oprirea respiraţiei.
Viaţa victimei se hotărîşte în aceste prime momente, deoarece stopul cardio-respirator
neredresat determină, în 5-10 minute de la instalare, leziuni grave ale organelor
vitale, incompativile cu viaţa.

5
 3. Opriţi hemoragiile. Sîngerarea dintr-o arteră este deosebit de gravă deoarece
sîngele este pompat de inimă (ţîşneşte) cu viteză şi presiune mare. Se poate pierde
astfel o cantitate însemnată de sînge într-un timp foarte scurt.
4. Pansaţi rănile. În acest fel se încearcă oprirea hemoragiilor şi stoparea
infecţiilor.
5. Imobilizaţi fracturile. Acest lucru împiedică agravarea stării victimei.
6. NU abandonaţi victimele cu semne aparente de deces. De multee ori
victimele pot fi salvate prin insistarea aplicării măsurilor de respiraţie artificială şi
masaj cardiac extern pînă victima este preluată de cadre medicale de specialitate.
7. Asiguraţi transportul victimei. Dacă este nevoie transportaţi victima repede
şi netraumatizant pînă la cel mai apropiat spital.
De asemenea, în acordarea primului ajutor, e bine să ţineţi seama şi de
următoarele reguli de conduită:
 Liniştiţi, înlăturaţi panica şi aglomeraţia din jurul victimei.
 În accidentele considerate foarte grave, cum sunt arsura, asfixia,
infarctul, hemoragia arterială, coma, rănirea etc., concomitent cu acordarea primului
ajutor transmiteţi cuiva să solicite asistenţă medicală de urgenţă.
 Mutaţi victima de la locul accidentului în caz că viaţa îi este pusă în
pericol: intoxicaţii cu gaze, pericol de explozie etc. Mutaţi întregul corp ca pe un tot
imobil şi susţineți permanent capul. Orice mişcare a capului în orice direcţie poate
duce la paralizie sau chiar moarte.
 Evitaţi gesturile brutale, tragerea sau împingerea unei victime pentru a
nu-i provoca leziuni suplimentare şi eventuale complicaţii.
 Degajaţi, cu multă precauţie, capul, faţa, toracele, pentru a putea efectua
respiraţia artificială şi masajul cardiac la nevoie.
 Lăsaţi coloana vertebrală şi capul, pe cît posibil, în poziţia găsită iniţial.
Ocupaţi-vă mai întîi de leziunile majore.
 Spălaţi-vă pe mîini cu apă şi săpun înainte de a umbla la rănile deschise.
 NU aplicaţi direct pe răni “nimic din ceea ce nu aţi pune în ochi”.
 NU daţi lichide sau mîncare victimei dacă este inconştientă, dacă are
convulsii, dacă are lovituri la cap, dacă are o rană abdominală, dacă are o rană la
6
nivelul toracelui sau în caz de vomă. Stomacul trebuie să fie gol pentru cazul în care
este necesară intervenţia chirurgicală.
 NU mişcaţi obiectele rămase sau rupte în rană şi care sunt înfipte adînc.
Acest lucru poate declanşa o complicaţie sau o hemoragie mai gravă ce pune viaţa
victimei în pericol. Ataşaţi un bilet cu ora la care aţi pus garoul.
 Puneţi comprese reci sau gheaţă peste umflături. Acest lucru ajută la
decongestionarea (trecerea înroşirii) zonei umflate.
 NU aplicaţi gheaţă pe arsuri deoarece gheaţa poate intensifica reacţia de
şoc.
 Înlocuiţi lichidele pierdute în urma vărsăturilor prin administrarea de
băuturi, ceaiuri, supe, sucuri în înghiţituri mici.
 În cazul leziunilor la ochi acoperiţi amîndoi ochii. Acest lucru va
împiedica mişcarea ochiului afectat care întotdeauna se mişcă simultan cu celălalt
ochi.
 Cînd ajunge un corp străin în gît şi provoacă asfixia nu lăsaţi victima să
respire pe nas deoarece aerul inspirat s-ar putea să împină obiectul şi mai mult pe gît.
 Păstraţi probe din alimentele alterate care au provocat toxiinfecţii
alimentare în vederea analizelor de laborator.
 Citiţi instrucţiunile înscrise pe eticheta substanţei chimice care a
provocat arsuri pentru a aplica antidotul recomandant. Păstraţi eticheta acestei
substanţe pentru a i-o arăta medicului.
 Liniştiţi şi încurajaţi victima cu blîndeţe. Asrfel victima se calmează, nu
mai este la fel de agitată deoarece se lasă în grija dvs. O victimă agitată va îngreuna
luarea celor mai bune măsuri de prim ajutor iar în cazul unor hemoragii acestea se vor
agrava.
 În cazul amputării de membre, după ce aţi acordat primul ajutor victimei,
aşezaţi membrul amputat într-o pungă de plastic curată sau într-un vas corespunzător
pentru ca membrul amputat să nu se usuce şi să nu se contamineze.
 Notaţi orice vi se pare bizar sau anormal în comportamentul victimei
pentru a putea transmite aceste informaţii mai tîrziu medicului.