Sunteți pe pagina 1din 16

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARI

Elementele esentiale ale interventiei in incidente cu risc vital sunt :


a. Accesul rapid
b. Primul ajutor de baza
c. Prevenirea agravarii starii victimei
Dac cel care acord ajutor nu a fost de fa la momentul
producerii incidentului el trebuie s se orienteze asupra naturii
acestuia, cernd informaii fie de la persoanele din jur, fie, n
msura n care este posibil , chiar de la cel afectat . Aceast
informare este deosebit de important deoarece indic msurile
rapide care trebuie s se adreseze simptomelor principale
prezentate de persoana care necesita prim ajutor
n caz de accident n primul rnd este necesar s tim i ce nu
trebuie fcut. Dac persoana care acord primul ajutor nu are
aceste cunotine se poate ntmpla ca, n loc s ajute, dimpotriv,
s accentueze suferina , putnd chiar provoca apariia unor
complicaii.
Persoana care acord primul ajutor trebuie s dea dovad de calm
i stpnire de sine. Este necesar s fie ndeprtate persoanele
care provoac panic i mpiedic astfel acordarea rapid a
msurilor adecvate de prim ajutor.
n acordarea primului ajutor este recomandabil s limitm pe ct
este posibil orice manevr care accentueaz suferina
accidentatului sau bolnavului, micrile strict necesare trebuie s
fie blnde, precise i simple. De exemplu, transportul trebuie
organizat cu pruden i ndemanare.
n caz de traumatism ( lovitur , cdere) este absolut necesar s
nu se mobilizeze regiunea traumatizat, s nu se efectueze
traciuni sau alte manevre asupra ei. Nu sunt indicate nici
ncercrile de a pune membrele n poziia normal n cazul
suspiciunii unor fracturi. Acestea sunt manevre dificile care
necesit o pregatire special .
n cazul n care persoanele aflate la locul incidentului nu au
cunotintele necesare acordrii primului ajutor, i nici nu pot
obine indicaii de specialitate, ele vor aciona pentru a ndeprta
pericolul de victim, sau, dup caz, pentru a ndeprta victima de
un pericol iminent, i pentru a asigura confortul victimei pn la
1|14

sosirea echipajelor de intervenie, evitnd efectuarea unor


manevre care pot agrava situaia pacientului
Cel ce acord primul ajutor nu trebuie s se lase constrns de
spectatorii prezeni n a acorda asisten inutil sau exagerat.
Totodat, nici nu trebuie s evite acordarea ajutorului de teama c
face ceva greit.
Persoanele fr pregtire medical care acord primul ajutor de
baz n mod voluntar, pe baza indicaiilor furnizate de un
dispecerat medical sau a unor cunotine n domeniul primului
ajutor de baz, acionnd cu bun credin i cu intenia de a
salva viaa sau sntatea unei persoane nu rspund penal sau
civil .
Resurse necesare
1. Resurse materiale:
Trusa sanitara cu continut conform Ordinului MS 427/2002
Trusa sanitar se compune dintr-o cutie din material plastic, cu
coluri i muchii rotunjite, n care sunt depozitate instrumente i
materiale sanitare, medicamente i materiale diverse. Ea trebuie:
a) s asigure etaneitatea corespunztoare pentru protejarea
coninutului fa de praf i umezeal printr-un sistem de nchidere
ferm;
b) s fie inscripionat, vizibil de la o distan de minimum 5 m. ,
cu denumirea produsului i a furnizorului sau, dup caz, a
productorului;
c) s permit vizualizarea coninutului sau s includa lista
coninutului;
d) s fie dimensionat i compartimentat corespunztor, n
vederea depozitrii i asigurrii integritii componentelor prevzute
n Anexa nr. 3.
Calitatea materialelor sanitare, a instrumentelor i a medicamentelor
va fi verificat i certificat n conformitate cu prevederile n vigoare
privind evaluarea conformitii de ctre organele abilitate ale
Ministerului Sntii i Familiei.
Materiale de ocazie , aflate in imediata apropiere

De ex. : Materiale textile din imbracaminte pentru oprirea


hemoragiilor
Telefon
2|14

2. Resurse umane:
Personalul instituiei
Persoanele care desfasoara temporar activitati in incinta
Sistemul naional unic pentru apeluri de urgen 112
Accesul la numarul de urgenta 112 si in general la
serviciile telefonice de urgenta reprezinta o cerinta
importanta pentru cetatenii europeni. Numarul unic de apel 112 este
un prim exemplu al modului in care reglementarile europene din
domeniul telecomunicatiilor au avut un impact direct asupra fiecarui
cetatean european. Este important ca cetatenii sa aiba incredere in
serviciile oferite la apelarea 112.
" 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta pentru
toate statele Uniunii Europene, la care se raspunde in mai multe
limbi de circulatie internationala , apelabil gratuit de la terminalele
conectate in retelele de telefonie fixa , mobila sau alte sisteme,
urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele
deja existente. "
Apelantul formeaza 112
Dispecerul de serviciu primeste apelul , moment n care i sunt
afisate numarul de telefon al apelantului si adresa locatiei de unde
suna acesta.
Dispecerul raspunde : 112- Ce urgenta aveti?

In functie de natura urgentei apelul va fi redirectionat spre


Ambulanta , Politie sau Pompieri

Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati :


a.
b.
c.
d.
e.
f.

Ce urgenta aveti ;
Unde este urgenta;
Unde va aflati ;
De la ce numar de telefon sunati ;
Cum va numiti ;
Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramneti la telefon
pentru recomandari legate de modul n care se poate
acorda primul ajutor la fata locului .
g. Nu nchidei telefonul pn nu vi se spune s facei acest
lucru!
3|14

Orice persoana care se afla la locul unui incident are


obligatia sa anunte direct sau se asigure ca incidentul a fost
anuntat la 112.
Apelul este netaxabil si va fi facut de pe cel mai apropiat
telefon disponibil , chiar daca este personal , dar numai dupa ce
initiem manevrele de prim ajutor la victimele care nu au puls
si/sau nu respira . In cazul existentei a cel putin 2 salvatori , unul
va apela 112 .
In vedere acordarii in mod voluntar a primului ajutor de
baza, fiecare cetatean care nu are instruire prealabila de
specialitate in domeniu , are obligatia sa respecte instructiunile
date de personalul dispeceratului de urgenta, pana la sosirea
echipajelor de interventie.

Tehnica primului ajutor de baza


1. Planificarea operaiunilor :

evaluarea situatiei ( locul si victima )


luarea masurilor de siguranta
initierea respiratiei artificiale si/sau a MCE
apelare 112
continuarea interventiei pana la sosirea ajutorului calificat

2. Derularea operaiunilor i aciunilor


n toate situatiile de urgenta, este important :
a)
Sa se asigure locul incidentului si securitatea
persoanei accidentate , a celor din jur i a salvatorului ;
b)
Sa se ia msurile adecvate pentru ca starea de fapt
s nu se nruteasc - respiratie artificiala , masaj cardiac ,
oprirea hemoragiei ...;
c)
Sa se stabileasc contactul cu persoana afectata;
d)
Sa se apeleze 112
e) Sa se acioneze corespunztor stabilind prioritile , daca
mai multe persoane au nevoie in acelasi timp de prim ajutor.
2.1. Asigurarea locului incidentului si solicitarea ajutorului
Personalul de prim ajutor trebuie, n primul rnd, s asigure
securitatea victimei, a celor din jur, ct i a lui nsui. Aceasta
nseamn scoaterea persoanei accidentate din zona n care a avut
4|14

loc incidentul , dac exist pericol de incendiu, explozie etc si


pozitionarea sa stabila . In acelasi timp , se striga dupa ajutor .
2.2. Prevenirea agravarii situatiei
Exemple asupra modului n care personalul de prim ajutor
trebuie s gndeasc i s acioneze pentru a preveni agravarea
situaiei n timpul interventiei :
a) Pentru a preveni sufocarea , persoana care i-a pierdut
cunotina va fi asezata n poziie lateral, stabil.
b) Hemoragia trebuie s fie oprit rapid, pentru a preveni
pierderea inutil a sngelui
c) Convulsiile trebuie oprite conform instructiunilor interne
specifice , pentru a preveni leziunile cerebrale ireversibile
2.3. Stabilirea contactului cu victima
Adeseori, aceste lucru este dificil, datorit strii psihice a
accidentatului. Chiar in cazul unei persoane fara deficiente ,
gndurile victimei sunt haotice in aceste situatii i se concentreaz
cu greu asupra celor spuse de personalul de prim ajutor.
In situaii concrete, este recomandabil s se acioneze astfel :
a) In timpul examinrii, inei n mna dumneavoastr mna

victimei , pentru a stabili un contact fizic. Aezai mna cealalt


pe pieptul sau pe abdomenul acestuia , cnd l ntrebai dac
are dureri n zona respectiv. Aceasta i d posibilitatea s
urmreasc mai uor examinarea efectuat de personalul de
prim ajutor sau s dea rspunsuri clare;
b) Personalul de prim ajutor trebuie s dovedeasc o atitudine
optimist i s-i exprime ncrederea c deine controlul asupra
situaiei , iar persoana n dificultate va beneficia n curnd de
ajutor;
c) Din consideraie fa de celelalte persoane afectate i pentru a
apra victima de ncordare excesiv, n anumite situaii, este de
dorit ca aceasta s fie protejata fa de mediul nconjurtor. n
aceast situaie, cei mai muli accidentai au nevoie de un
contact apropiat, de cineva care s-i in de mn, s-i asculte.
2.4. Stabilirea prioritatilor
a ) In cazul unei singure victime
5|14

Viteza cu care se acioneaz este de cea mai mare


importan. Examinarea i tratamentul trebuie s fie efectuate rapid.
b ) n cazul n care exist mai multe persoane care necesita prim
ajutor
Este important ca primul ajutor s se acorde cu prioritate
persoanei celei mai grav accidentate. Poate fi dificil de stabilit o linie
corect de prioriti, deoarece, cteodat, cei care prezint cele mai
evidente traumatisme nu sunt neaprat i cel mai grav accidentai.
De asemenea, nici cei care atrag cel mai tare atenia prin
ipete sau plnsete nu sunt ntotdeauna cel mai grav afectai.
2.5. Evaluarea victimei .
Se apreciaz :
1) Aspectul general al pielii in zonele vizibile si eventualele leziuni
2) Miscarile respiratorii
Verificati daca pacientul respira urmarind miscarile cutiei
toracice, sau apropiindu-va obrazul sau urechea pentru a simti
curentul de aer ce iese din gura victimei ( Fig.1 )
3) Prezenta pulsului
Pentru a verifica prezenta pulsului, plimbati degetul aratator
si cel mijlociu pe partea laterala a gatului victimei , intre trahee
( marul lui Adam ) si musculatura laterala a gatului (artera carotida).
Apasati gradat si ferm pana ce veti simti pulsul. ( Fig. 2 )
Fig.2
Fig.1

In 5 secunde trebuie sa
apreciati daca victima respira si
are puls , sa strigati dupa ajutor
si sa asigurati accesul aerului .

6|14

4) Daca victima are puls si respira , se verifica starea de constienta .


Se scutur umrul pacientului i se strigandu-i numele sau ,
daca acesta nu este cunoscut : "Suntei treaz?" sau "Deschideti
ochii ! " , "Strangeti-ma de mana ! " Dac nu exist nici o reacie , se
considera ca victima este inconstienta . ( Fig. 3 )
Fig.3

Deschide ochii !

Pentru usurinta retinerii , secventele evaluarii se pot enumera ca :


A_B_C : Aspect - Breath ( respiratie ) - Circulatie/Constienta
8.4.2.6. Acordarea primului ajutor de baza
Dup evaluarea funciilor vitale si deschidera cilor de acces ale
aerului , se acord primul ajutor.
Procedura de interventie se poate sistematiza tot ca :
A_B_C : Accesul aerului _ Breath ( respiratie artificiala ) _ Cord
( masaj cardiac )
7|14

I .Victima nu respira si nu are puls :


Se ncep manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.
Se acorda 5 secunde pentru a apela 112 si a solicita ajutorul
medical calificat dupa primele 10 insuflatii de aer si aplicarea
loviturii precordiale si a primelor manevre de MCE

n tot acest timp pacientul este aezat pe un plan dur, iar


membrele inferioare sunt susinute ridicate.

Odata apelat 112 , urmati indicatiile dispecerului pentru


acordarea primului ajutor si nu inchideti telefonul decat daca vi
se spune sa faceti asta .

Tehnica respiratiei artificiale gur la gur "


Cnd persoana care acord primul ajutor asigur deschiderea
cilor de acces al aerului , unei persoane n stare de incontien, n
primul rnd trebuie s nlture toi corpii strini vizibili , care
obtureaz gura i gtul . Se nclin apoi spre spate capul
accidentatului , se aeaz o mn pe frunte i cu dou degete de la
cealalt mn se ridic mandibula, fr a nchide gura
accidentatului.
Cel care face respiraia sufl cu putere aer prin gur (sau prin
nas) victimei (cnd se sufl pe gur se in nchise nrile, cnd se
sufl pe nas se nchide gura victimei).
Ritmul acestor insuflri de aer, puternice , prelungi , este de 12
pe minut cu durata de 2-3 secunde fiecare . ( Fig. 4 ) n acelasi timp
se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam. Volumul
de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l
administram ( Fig. 5 )

Fig . 4

8|14

Fig. 5

Daca victima nu are puls , se aplic lovitura precordial pentru a


relansa activitatea cardiac;
pentru efectuarea ,,loviturii precordiale ct i pentru masarea
indirect a inimii, se elibereaz suferindul de haine ( cutia
toracic ), se desface cingtoarea. Masarea inimii poate fi
efectuat numai n poziia ,,culcat al suferindului pe o
suprafa dreapt.
Lovitura se aplic cu pumnul , vertical (efect de ciocan) de la
nlimea de 25-30 cm. , brusc, cu efect de ricoet , pe
suprafaa cutiei toracice , la stnga de stern ( Fig . 6 )
Imediat dup lovitur se controleaz prezena pulsului , dac
lipsete , lovitura poate fi repetat.
Dac este prezent pulsul la artera carotida , lovitura NU se
aplic!

Fig.6

Tehnica masajului cardiac extern ( MCE )


9|14

Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza


punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului. Degetul
inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid
(locul de ntlnire a coastelor). La acest nivel lnga acest deget se
aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator,
dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua
degete plasate pe piept, aceasta este locul n care trebuie facute
compresiunile toracice.
Fig.7

Fig.8

ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care


gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea
inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de
ntlnire a coastelor sau "capul pieptului "). Ajungnd cu degetul
inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga
el, apoi asezam podul palmei celeilalte mini, acesta fiind locul n
care trebuie facute compresiunile. ( Fig. 7 )
Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele
xifoid), peste mna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe
torace . Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia
umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac
compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de
aproximativ 4-5 cm , numarnd cu voce tare : si 1 si 2 si 3 si 4 si 5.
( Fig. 8 , 9 , 10 )
10 | 1 4

Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80100/min.


Resuscitarea se oprete la preluarea accidentatului de ctre
personalul medical calificat sau la reluarea funciilor vitale.
Fig. 10
Fig. 9

n cazul n care exista un singur salvator raportul ventilatie


masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15 , acest lucru repetndu-se timp
de un minut
n cazul n care sunt doi salvatori , unul fare respiratie artificiala
si celalalt masaj cardiac , iar acest raport trebuie sa fie de 1 : 5.
Se executa 10 cicluri dupa care se face reevaluarea pacientului .
II. Victima nu respira , dar are puls
n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea
unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa care vom anunta 112
solicitnd ajutor medical calificat.
Ne rentoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actiona
n functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi
nemodificata vom continua ventilatia pacientului verificnd periodic
pulsul pacientului.
11 | 1 4

III. Victima respira si are puls sau si-a reluat functiile vitale dupa
primele interventii
Daca victima este incontienta se aeaz n poziie lateral
stabil , de siguranta , pn la preluarea de ctre personalul
specializat :
ngenunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin

hiperextensia capului si ridicarea barbiei . ( Fig. 11 )


Asezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de
corp, iar antebratul se ndoaie n sus. Vom trece celalalt brat al
victimei peste torace aseznd dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei,
tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe pamnt. Cu o mna
vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna
genunchiul pacientului. l vom ntoarce lateral spre salvator; ne
asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul
n hiperextensie si deschidem gura . ( Fig . 12 )
Apelam 112 .
Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si
supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.

Fig. 11

12 | 1 4

Fig. 12

IV. Victima are hemoragie


Hemoragiile trebuie oprite rapid prin compresie , apasand
punctele indicate in Fig. 14 , apoi prin strangulare , aplicata cu
materiale din trusa sanitara sau de ocazie , daca trusa nu este
accesibila imediat .
In hemoragiile arteriale sangele tasneste in cantitate mare si
este rosu viu . In cele venoase , curge lent si este rosu inchis . ( Fig.
13 )

Hemoragie arteriala

Fig. 13

Hemoragie venoasa
Strangularea membrelor se face deasupra plagii in hemoragiile
arteriale si sub plaga in cele venoase . ( Fig. 14 )

13 | 1 4

Hemoragie arteriala

Fig. 14

Imediat dup oprirea hemoragiei se nscrie data, ora i


minutele la care a fost stopat. Perioada de timp n care membrul
lezat e lipsit de snge arterial nu trebuie s depeasc 45- 60
minute. Zona afectata a corpului se tine pe cat posibil ridicata . ( Fig.
15 , 16 , 17 )
In cazul unor plagi cu impuritati si corpi straini , NU se va
incerca indepartarea acestora , pentru ca exista riscul de a agrava
sangerarea .
Fig. 15

14 | 1 4

Fig. 16

Fig. 17

2.7. Masuri de autoprotectie


La manevra de respiraie artificial: teoretic, singurul risc
poate s l constituie sngele din gura victimei . Se aplic un material
filtrant textil pe faa accidentatului.
La oprirea hemoragiei: teoretic, singurul risc este numai dac
cel care acord primul ajutor are rni. n acest caz, dac victima
sngereaz , se va apsa pe zona hemoragic, utiliznd un strat gros
de estur sau se va face compresie cu mna acoperit de un
material impermeabil, pentru a se evita contactul cu sngele
victimei;
In cazul prezentei mai multor persoane la locul incidentului ,
trebuie ca cei mai pregatiti sa fie lasati sa intervina primii iar
celelalte persoane sa ajute .
In orice caz , dup ngrijirea unui accidentat, splai-v cu grij
minile cu ap i spun!
2.8. Alte masuri
15 | 1 4

In cazul unor incidente cum ar fi convulsiile , se aplica


instructiunile specifice , aflate permanent la dispozitia personalului .

In cazul incidentelor fara pericol vital , beneficiarul va fi


asezat in pozitie de confort si siguranta , culcat pe partea dreapta ,
va fi stropit cu putina apa pe fata si va fi solicitat personalul
compartimentului medical .

Serviciul Ambulantei poate fi solicitat la numarul 961 , de la


telefonul institutiei sau direct .

3. Dupa sosirea echipajului specializat


Salvatorul va ramane langa victima pentru furnizarea datelor

necesare referitor la incident .


In cazul in care echipajul decide ca beneficiarul trebuie transportat la
spital , se va organiza plecarea acestuia , pregatind :
actul de identitate sau cel putin CNP-ul existent la cabinetul
medical
cazarmament minim : pijama , cana , hartie igienica , pampers
adult
insotitor din personalul de serviciu

16 | 1 4

S-ar putea să vă placă și