Test 1

1: Aparitia si evolutia stiintelor juridice.

DC este o stiinta mai mult sau mai putin veche, parerile autorilor sunt diferite insa daca concepem dr. comparat ca o metoda
comparative putem spune ca aceasta are origini ft vechi deoarece compararea dr este folosita odata cu aparitia statului si
dreptului.Dr Comparat a aparut sis a dezvoltat in 3 etape:
1. 1800-1850-crearea conditiilor si premiselor aparitiei dr comparat,aceasta perioada este cea mai lenta in dezvoltarea lui,cind tot
mai multe state isi obtin independent si suveranitatea.Ele avind nevoie de un system de drepturi.In aceasta perioada evolutia dr.
este caracterizata de urmatoarele principia:
-cunoasterea sist. De dr. straine devine un obiect de cercetare.
-cunoasterea dr. strain trebuie sa ajute la amplificarea dr. national.
-scopul dr. comp. este de a largi cunostintele juristilor privind codurile,legile si normele jurid.
2. 18501900-dezvoltarea si formarea dr. comparat.In aceasta perioada apar societati de legislatie comparata si primele reviste de
dr. comp. si devine ca disciplina de studiu. Codul civil si francez este receptionat tot mai des.
3. 1900-1950-devenirea dr. comp. Are loc primul Congres din Paris anul 1900. Sunt discutate obiectul,metodele, scopul si functiile
dr. comp.
4.1950-prezent

2: valorificati importanta DCMSC pentru marile sistem national.

Rolul dr. comp este de a descoperi elementele commune, deosebirile dintre 2 tari,familii de drept, de a ordona si clasifica
elementele in sist. Juridice. Stiinta dr. comp. ii revine rolul de a confrunta unitatile care constituie insasi ordinile juridice

3. Locul stintei in stiintele juridice

Unii autori de ex Jan Leontin Constatenescu mentioneaza ca DC este o stiinta juridical independenta care urmeaza a nu fi
confundata cu stiinta marilor sisteme de drept contemporan acesti autori mentioneaza ca DC este o tatalitate de reguli, principii,
procedei, cu ajutorul carura se efectueaza compararea dreptului atit pe plan intern cit si pe plan extern.
 Test 2(obiectul de studiu)
1.Obiectul de studio al DCMSC.
Obiectul Dreptului comparat îl reprezintăstudiul comparat al sistemelor juridice din diferite tări ce au o legislatie modernă pentru a
desprinde elementele comune tuturor acestor tări, dar si aspectele specifice proprii fiecărui stat.Constatam ca Bryceeste de accord
cu opinia lui Salmond, potrivit căruia Dreptul comparat constă în studiereaasemănărilor si deosebirilor dintre legislatiile diferitelor
state.
2.Analizati coraportul dintre obiectul de studiu a stiintelor juridice DC si MSC de drept.
Unii autorii in literature de specilitate mentioneaza ca DC nu este alt ceva decit MSCD este aceeasi stiinta si are acelasi obiect de
studiu. Unii autori de ex:Mihai Badescu denumesc stiinta DC sau a MSCD tipuri si familii de drept,Autorii care sustin ideia egalitatii
a DC si MSCD definesc ca au un obiect de studiu comun si o metoda comparative comuna.
.Dreptul comparat este o stiinta juridical teoretica ,pe cind mari sisteme de drept contemporane este o disciplina,o stiinta juridica
mai mult istorica care foloseste in porincipal metoda comparativ istorica Putem mentiona ca mari sisteme contemporane de drept
reprezinta o stiinta mult mai istorica decit DC.
3.Apreciati diversitatea parerilor asupra incertitudinilor obiectului de studiu
Pentru Dreptul comparat au fost formulate nenumărate definitii toate fiind criticate întrucât
oglindesc în parte obiectul de activitate al disciplinei. Deosebirile pornesc, în principal, de la natura si,asa cum am precizat,
obiectul Dreptului comparat.Unii autori au sustinut că nu prezintă nici o relevantă faptul că Dreptul comparat este o stiintă sau
numai o metodă de studiu a sistemelor diferite de drept. Alti autori25 apreciază că tocmai clarificarea acestui aspect ar duce la
lămurirea tuturor celorlalte probleme fundamentale pentru Dreptul comparat.
În doctrină este controversat si întinderea domeniului propriu de cercetare al Dreptului comparat.O astfel de incertitudine este
determinată tot de faptul că nu este stabilit, cu certitudine obiectul de activitate al Dreptului comparat. Obiectul de activitate
trebuie să fie stabilit în comparatie cu celelalte discipline ale dreptului.
Test 3(Metodele de studio a DCMSC)
1.Enumerati metodele a marilor sist. de dr.
Metoda logica,comparativa, istorica, sociologica, cantitativa.

2.Comparati metodele de studio a stiintei MSCD cu met. altor stiinte juridice.

1.Metodele DCMSC.
-metoda logica. Dr este o stiinta educativa, atit in constitutiile sale teoretice cit si din practica juridical. Aceasta metoda este de
larga utilizare in orice act de ghidare stiintifica.
-metoda comparative. Oprima regula a acestei metode impune sa se compare numai acea ce este comparabil. O alta regula
stabileste ca termenii supusi comparatiei trebuie priviti in functie de contextual social, politic, economic si cultural.
-metoda istorica. Dr urmeaz firul evolutiei sociale referinduse la nivelul dexvoltarii culturale a unei societati. Originea si aparitia
stiintei dr. nu pot fi structurate fara sa se porneasca de la punctele de vedere aformate in istorie.
-metoda sociologica. Reprezintao directive de cercetare cu reale foloase pt cunoasterea realitatii juridice. Esenta dreptului este
infim legata de societate. Sociologia juridical imbratiseaza urmatoarele domenii: domeniul cercatarii dr. domeniul cunoasterii legii
de catre cetateni si organelle de stat. domeniul pozitiei subiective, raporturile sociale fata de reglementari juridice in vigoare
3Artati importanta metodei comparative pentru MS
Importanta metodei comparative pentru mari MS consta in : compararea sistemelor de drept ale diferitelor state, ramurile unui
sistem de drept dat între ele, instituţiile unei ramuri de drept unele cu altele, ori normele juridice una cu alta pentru a forma un
sistem de drept. Nevoia comparării dreptului unui stat cu dreptul altui stat s-a simţit încă din Antichitate, izvoarele istorice
oferindune date despre interesul manifestat pentru cunoaşterea acestora de către jurişti.

Test 4.
Metode de studiere a stiintei mari sisteme contemporane de dr.Metoda comparative ca principala metoda de studiu.
1.Enumerati metodele de studiu MSC
MSC are urmatoarele metode :
Metoda logica- o totalitate de procedee si operatii metodologice si gnoseologice specifice, prin care se creeaza posibilitatea
surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferite componente ale sistemului juridic alunei societati.
Metoda comparative- Logica defineste comparatia ca pe o operatie ce urmareste constatarea unor elementeidentice sau
divergente la doua fenomene
Metoda istorica- Pentru cunoasterea sistemelor de drept sunt extrem de utile juristului concluziile istoricului, asacum si istoricul
trebuie sa se aplece asupra documentului juridic
Metoda sociologica- reprezinta o directie de cercetare cu reale foloase pentru cunoasterea realitatii juridice.Existenta dreptului
este intim legata de viata sociala
Metodele cantitative- contribuie efectiv la perfectionarea reglementarilor juridice, la sporirea eficientei lor sociale, precum si la
imbunatatirea activitatii practice de realizare a dreptului.
2Compararea metodei a MS cu metode altor stiinte juridice
Metoda Comparativa nu se reduce numai la MSDC ea este prezenta si in alte stinte cum ar fi Politologia insa comparea acestea
defera deoarece metoda comparativa MSDC compara sistemle de drept a doua sau mai multe state pentru a crea un sistem mai
bun insa in politologie metoda comparative este folosita pentru compararea unor fenomene politice identice ce au loc in diferite
tari, tot aceasta metoda o intilnim si in teoria generala a dreptului rolu caruia este de a realizea permanent o comparaţie între
variate formei de stat şi diversele instituţii juridice din ţări diferite.
3Artati importanta metodei comparative pentru MS
Importanta metodei comparative pentru mari MS consta in : compararea sistemelor de drept ale diferitelor state, ramurile unui
sistem de drept dat între ele, instituţiile unei ramuri de drept unele cu altele, ori normele juridice una cu alta pentru a forma un
sistem de drept. Nevoia comparării dreptului unui stat cu dreptul altui stat s-a simţit încă din Antichitate, izvoarele istorice
oferindune date despre interesul manifestat pentru cunoaşterea acestora de către jurişti.
Test 5. Evolutia dreptului spre formarea sistemelor de drept.
LUmea contemporana se prezinta impartita in citeva mari sisteme sau familii de dr intre care criteriul essential de deosebire este
timpul istoric de dr carui ii apartin. Formarea acestor mari familii juridice isi gaseste aplicatia in aproprierea sis de dr in diferite tari
ca urmarea transformarilr sociale petrecute in acestea,istoria dr vorbind de marile translatii juridice in toate timpurile. O
panorama a marilor sisteme de dr ale lumeai contemporane presupune o trecere in revista alcatuirilor juridice aplicbile in present
in diferite state.Coduri,legi,decrete,reglementari juridice de tot felul, dar si modul cum sunt ele applicate in practica,principiiile ce
le guverneaza, dar si optica incetatenita cu privire la aceastea, configureaz impreuna sistemul juridic national.O analiza atenta a
acestor alcatuiri arata ca sistemul juridical national se grupeaza in categorii mai largi definite in raport cu o anumita comunitate de
principia. Istoric, dr cunoaste citeva mari procese de receptie care au afectat citeva zone intinse cuprinzind uneori continente
intregi, modelind sisteme juridice”locale” dupa anumite reguli,pricipii conceptii. Montesquieu afirma ca legile “…trebuie sa fie
potrivite cu conditiile fizice ale unei tari-rece,calda ,temperate, cu calitatea solului, cu asezarea, cu intinterea sa, cu felul de viata a
oamenilor-plugari,vinatori sau pastori; ele trebuie sa fie potrivite cu gradul de libertate in care orinduirea statului o poate ingadui
cu religia locurilor, cu moravurile si deprinderile lor”. Un prim fenomen de receptive este cel al receptarii dr roman aplicabil in
multe tari ale lumii secole dea rindul, kiar dupa caderea imperiului roman. In Germania sau Grecia de ex dr roman sa aplicat direct
pina in secolul nostrum, in alte tari dr roman combinat, completat sau amentdat de cutumele locale a dat substanta dreptului
franzec actual. In Germani cind dreptul german nu sa mai aplicat direct el sia continuat viata in acea intrepatrundere cu cutumele
si legiuirile locale dind nastere dr german contemporatn, din fondul normative al acestor 2 directii nascinduse marile system de dr
romano-gemrmanic. Un alt process major de receptare ce a lasat urme in istoria si geografia de este cel francez. Cuceririle
napoleniene au introdus codul civil in statele ocupate de armatele francize: Italia olanda luxemburgul au adoptat coduri civile si
comerciale dupa modelul fr. LEgea fr a devenit apoi aplicabila in fostele colonii fr, unde si dupa dobindirea independentei sau
mentinut in continuare aceste reglementari. De asemenea anumite state aflate sub influenta culturii si stiintei jusiride franceze au
adoptat reglemntari specific, inspirate dupa modelul francez(egipt,Romania, polonia). A existat si p receptive de gradul 2: Spania si
POrtugalia, foste mari puteri colonial siau extins legislatia peste ocean. Statele din America dcentrala si de sud precum si mexicul
au adoptat coduri civile de tip latin. Intro alta parte a lumii sa produs fenomenul de receptare a dr britanic common-law-nascut in
Anglia si care sa extins in fostele colonii britanice. In Australia , Noua zelanda si Canada( mai putin quebecu) se aplica si in present,
la fel si in fostele colonii idn Africa alaturi de cutumele tribal. In india insa sa realizat un system foarte originalprin fuziunea
dreptului Hindus traditional cu dr britanic care a fost codificat pentru prima data. Un fenomen interesant sa petrecuti n SUA
exceptuin statul Lousiana. Aici Common-lawul sa impamintanit dar intron process de evolutie, sa aadoptat structure federale a
SUA si a moduluio de viata American rezultind un system juridic diferit de cel original. Pe calea unor astfel de procese, sistemele
nationale se grupeaza in mari sisteme de dr care configureaza geografia juridica a lumii.
Testul 6
Formarea familiilor de drept.Conceptul si elementele familieide drept
1.caracterizati proecesul de formare a familiilor de dr.
Fomarea familiilor de drept a depins de maimulte principii si anume:
a) separatia dintre dreptul public si dreptul privat,
b) unitatea dreptului privat, întelegând prin aceasta existenta unor principii comune
fundamentale care stau la baza dreptului civil, dreptului comercial, dr. international privat,
c) modul de a concepe materia obligatiilor,
d) forma comună de reglementare, tehnica legislativă,
e) formalismul anumitor acte juridice,
f) principiul reglementării drepturilor subiective.
2.analizati elementele commune de sistem de drept din diferite familii
Elementele commune de sistem de drept din diferite familii sunt
- natura si rolul;- originea si istoria;- izvoarele. Este incontestabil că fiecare sistem de drept are o configuratie proprie a izvoarelor.;-
autonomia doctrinară;- tehnica legislativă utilizată;- structurile juridice;-terminologia, conceptele si institutiile;- profesionalismul
dreptului;
- influenta societătii;- ideologia;- dinamică sistemului;- numărul subiectelor de drept care sunt supuse;- cultura;- rasa.

3.evoluati alte elemente ….(religia, traditia)(Importanta)

Sunt elemete care si le deferintiaza pe aceste sisteme de drep si anume:
Religia,Traditia, de ex Dreptul musulman este cu totul deosebit prin structura izvoarelor de drept si de mentaletatea dreptului
European,institutiile juridice ale dr.musulman ar fi imposibil de comparat cu cele ale dr. francez dr. musulman nu reprezinta un
ansamblu sistematizat de legi si practici juridice, sfera de reglementare a dr. musulman este cu mult mai larga si cuprinde relatii
din domeniu religios etic.Dr. musulman se deferintiaza de celelalte sisteme de drept prin izvoare de dreptacesta are izvore bazate
preligie :coranul,sunna, idjma insa are si izvoare care sunt prezente si in celelalte sisteme de drept :cutuma , actul normative
juridic.

Testul 7.Clasificarea sistemelor de dr in familii. Criterii de clasificare.

 Din punct de vedere istoric se evidenţiază faptul că problema structurilor marilor sisteme de drept s-a
pusn u m a i   d u p ă   P r i m u l
R ă z b o i   M o n d i a l ,   c a r e   a   d e t e r m i n a t   a p a r i ţ i a   p e   h a r t a   l u m i i   a   u n u i   m a r e   n u m ă r   d e   s t a t e independente
.începând cu anul 1900, când a avut loc primul congres de la Paris pentru dreptul comparat, s-au făcutnumeroase încercări de
clasificare a marilor sisteme de drept. Potrivit unor păreri sistemul mondial de drept ar fiîmpărţit în:- indo-european, cu
subsistemele latin, german, englez, mongol, semit şi unul barbar. O astfel de clasificare nu poatefi acceptată întrucât între dreptul
indian şi cel latin sunt diferenţe foarte mari;- clasifi carea potrivit gradului de  evoluţie şi de cultură al diverselor
comunităţi umane. Se  avea în vedere rolul predominant, într-un anumit sistem de drept, al legii, cutumei sau religiei.Au
fost făcute şi alte clasificări ale sistemelor de drept, dar nu şi-au dovedit viabilitatea.Toate clasificările au avut la bază criterii
neştiinţifice, ceea ce a făcut ca ele să nu reziste în timp.După profesorul francez Rene David ar exista cinci sisteme de drept:1.
Sistemul lumii occidentale, bazat pe principiile moralei creştine, pe principiile politice şi sociale ale democraţieiliberale şi pe o
structură economică capitalistă.912. Sistemul denumit de autor în 1950 „al lumii sovietice", profund diferit de primul din cauza
structurii orânduiriisociale căreia i se aplică.3. Sistemul islamic, care nu poate fi inclus în niciunul dintre sistemele anterioare
datorită bazei sale teologice şilegătura strânsă care uneşte în Islam dreptul cu religia.4. Dreptul hindus, drept tradiţionalist
şi el, dar care se sprijină pe o bază fi lozofi că proprie, diferită atât de cea a ţărilor creştine, cât şi de cea a lumii
musulmane.5. Sistemul chinez tradiţional, de dinaintea proclamării Republicii Populare Chineze
Testul 8
Caracteristica procesului de evolutie istorica a sistemelor de drept romano-germanic
1.etapele evolutiei sistemelor de drept romano Germanic
Procesul de formare a familiei Romano-Germanice a fost unul indelungat si poate fi divizat in trei perioade : *perioada dreptului
de obicei.Dupa destramarea imperiului Roman in Europa principalul izvor de drept devine obiceiul datorita faptului ca popoarele
barbare au navalit in eruropa din partea de nord acestea au acaparat paminturile si au impus obiceiurile sale dreptul barbar este
denumirea obiceiurilor locale a poparelor barbare.
*perioada dreptului comun al universitati.O data cu aparitia primelor centre culturale unde se studia dreptul apare problema care
drept sa se studieze,deoarece nu exista un sistem de drept local sau la nivel statal cutumele nu erau sistematizate erau
contradictorii si caracterul lor vulgar nu permitea ca acestea sa fie studiate in centrele culturale.
*perioada dr. legislative.Bazele dreptului legislativ au fost puse de catre primele acte cu character normative la sfirsitul perioadei
medievale despre dreptul legislative se poate vorbi o data cu aparitia primelor organe legislative care vor adopta legi,aceasta
perioada este marcata si de catre adoptarea codurilor civile Germane si Franceze care au stat la baza formarii sistemelor de drept
notional si international si familiei Romano-Germanice 2.Comparati factorii ce au influentat evolutia
formarii sist romano-germanic si anglo saxon
(Doctrina Romano Germanic si ref judecatoreasca anglo saxon)
Doctrina engleză nu cunoaşte discuţii despre diviziunile structurale ale dreptului, preferînd mai mult rezultatul decît argumentări
teoretice insa doctrina juridică romano-germanică deosebesc trei tipuri de legi ordinare: codurile, legile speciale (legislaţia
curentă) şi culegere de norme.
Precedentul judecatoresc din familia anglo-saxon se deosebeste de la stat la stat cel mai specific precedentului American este ca
acesta nu urmeaza cu strictetea precedentulu englez ,judecatorii americani nu sunt obligati sa si urmeze propriile precedente
3.Importanta doctrinei in formarea familiei romano germanica
Familia juridica romao-germanica are o istorie indelungata Ea s-a format in Europa in baza studierii dreptului roman la
universitatile italiene, franceze si germane, care au intemeiat in sec. XII-XVI in baza culegerii de legi a lui Iustinian o stiinta juridica
pentru multe tari europene. A avut loc procesul cu denumirea „preluarea si adaptarea dreptului roman”. La prima sa etapa
aceasta preluare si adaptare avea un caracter doctrinar, deoarece era independent de politica, fiindca nu se aplica nemijlocit, se
studiau notiunile de baza ale dreptului roman, n sistemul juridic romano-germanic un loc deosebit il ocupa doctrina ce a elaborat
principiile generale ale structurii acestei familii juridice. Doctrina joaca un rol important in activitatea de elaborare, pregatire a
legilor, precum si in activitatea de aplicare a actelor normative
Test 9. Structura sistemelor de drept a familiei romano-germanice. Dr public si dr privat.
1.Elementele structurale(ramura subramura …privat public)
Elementele de structura a sistemului de drept romano-germanic este format din :dr public si privat ,ramuri si subramuri
,principia ,norma juridica structura sistemului de drept romano-germanic difera de celelalte familii
2.Comparati elementele structural la romano Germanic si anglo saxon
Structura sistemuluiui de drept romano-germanic este format din totalitatea normelor juridice de drept public si privat
sistematezate in acte normative,institutii,principii,ramuri si subramuri juridice .
Sructura sistemului de drept anglo-saxon nu cunoaste divizarea dr. in public si privat insa este format din dreptul comun in sens
restrins aceasta parte structurata sa dezvoltat in baza precedentului judiciarin cazul in care precedentul judiciar nu ofera solutii
se foloseste dr.echitatii acesta se considera inferior si ii da prioritate dr.comun,un element principal este si dreptul statutar
acesta are o importanta mai mare decit actele normative, facind o comparatie dintre elementele de structura ale familie romano-
germanice si elem de struct. a fam. Anglo-saxon observam ca aceste elemente se diferintiaza foarte mult si nu este nimikk
asemanator intre aceste doua familii.
3.Apreciati importanta divizarii in public si privat
Importanta divizarii familiei ramano germanice in public si privat consta in urmatoarele:
*Dreptul public reglementeaza raporturile juridice sau fizice raporturi in care subiectii sunt pusi pe picior de egalitate,dr.public
reglementeaza raporturile unul din subiectiii carora este statul interesele carora este sunt puse mai presus au valoare mai mare
decit interesele celuilalt participant.
*unitatea dreptului privat, întelegând prin aceasta existenta unor principii comune
fundamentale care stau la baza dreptului civil, dreptului comercial, dreptului international
Test 10.
Izvoarele formale ale dr caracteristica sistemelor de drept din familia romano germanica.constitutia si codurile:
1.Numiti si caracterizati importanta izvoarelor sistemului romano Germanic
Principalul izvor de drept a fost cutuma datorita organizarii descentralizate a statului ,cutuma aplicat in diferite state era
diferita.Cutuma Germana are o influenta mai puternica asupra formarii dr. german, cutumele locale stopau evolutia dreptului
motiv pentru care apar culegiri renumite de cutume si anume oglinzile saxone si svaba oglinzile reflectau cutumele locale.Un alt
ivor de drept era doctrina germana care era reprezentata de catre pangnentisi pangnentele acestora erau considerate ca fiind un
drept roman contemporan, cel mai important izvor de drept German este codul civil german care este considerat de catre
specialisti unul din cele mai mari realizari legislative.
2.comparati legea si precedentul judiciar din romano Germanic si anglo saxon
Legile sistemului romano-germanic reglementează sfere distincte ale vieţii sociale, numărul lor în fiecare ţară este semnificativ.
Printre izvoarele dreptului romano-germanic este semnificativ rolul actelor normative subordonate legilor: regulamente, decrete
etc.
In sistemul de drept anglo-saxon precedent judecatoresc este principalul izvor de drep englez,dreptul echitatii apare in evul mediu
si este considerat ca cauza aparitiei acestuia este acuzabilitatea crearii unui sistem de drept bazat pe precedent.Legea potrivit
teoriei clasice este un izvor secundar de drept interpretare legii englez este deosebita de restictiva chiar in cazul in care
judecatorul va observa neclaritati sau incorectitudenim el nu poate actiona deoarece numai parlamentul poate corecta legea
3. Importanta constitutie si codului pentru romano germanic
Importanta constitutiei Germane consta in acea ca Constituţia delimitează competenţa elaborării dreptului a diferitelor organe de
stat şi în corespundere cu această competenţă înfăptuiesc diferenţierea diferitelor izvoare ale dreptului.Codul civil german are o
importanta considerabila in sistemul romano-germanic deoarce in jurul acestui cod sa dezvoltat dreptul privat in tarile de limba
germana Profesorul Justus Thibaud a publicat o carte intitulata despre necesitatea unui drept civil comun german, subliniind ca
unificarea dreptului privat in Germania ar fi fost de natura sa contribuie la uniformizarea moravurilor si obiceiurilor.
C fr
1.Istoricul elaborarii si adoptarii codului civil care avea sa poarte cele din urma numele lui Napoleon, este destul de elocvent
pentru a intelege modul de formare a marelui sistem roamno-germanic. Elaborarea proiectului noului cod civil a inceput in timpul
consulatului fiind incredintata unei comii numita hotarirea din 12 aug. 1799. Elaborarea proiectului nu a durat decit 4 luni, el a fost
supus dezbaterii consiliului de stat care a consacrat acestei prbleme un numar de 102 sedinte. Ajuns la dezbaterea parlamentului
proiectul a fost prezentat la Portalis. Pina la sfirsit codul a fost adoptat intre anii 1803-1804 sub forma unui numar de 36 de legi
care au fost reunite intron singur cod la 21 martie 1904. Noul cod promova constant principiile de egalitate, libertate si fraternitate
promovate de revolutia franceza. In privinta proprietatii, codul consacra abolirea regimului feudal si libera circulatie a
pamintenilor. Codul se bazeaza pe proprietatea private sip e principiile conservatorismului. In materie succesorala codul cuprinde
o serie de dispozitii care prezinta o anumita intoarcere fata de principiile revolutionare. In reglementarea revolutiilor a relatiilor de
familie codul ocrotea familia ligitima lipsind de dr copii nascuti in afara casatoriei. In structura codului civil sunt cuprinse 8 articole
referitoare la efectele si aplicarea legilor in general.
2.Comparati structura forma si continutul codului civil francez cu codul civil german.
Codul civil german. In 1873 sa trecut la elaborarea codului german, a intrat in vigoare la 2 ian. 1900. Codul civil german prezinta
unul din cele mai importante si mai originale monnumente legislative ale marelui sistem juridic romano-germanic. Elementele
inedited, limbaajul pe care il promoveaza anumite particularitati in definirea unor concepte de baza, structura sa original ail fac sa
se deosebeasca de codul civil francez. Unul dintre izvoarele ale codului a fost dr. roman. Elementul cel mai characteristic ale
acestei structure consta in existent unei parti generale a codului. In afara acestei perti generale care prezinta partea intii a
proiectului. Codul Civil german evita formularile generale,regulele cu un continut larg atit de frecvente in codul francez.O alta
trasatura caracteristica codului german este in existenta cauzei generale care ii ofera fizionomie proprie. Ca si codul francez nu
sanctioneaza abuzul de dr. Desigur codul german nu putea avea sub aspect caracteristici diferite de al celui francez.
Cartile codului francez. Prima lor intitulare “despre personae” se refera la statutul civil al perosnelor. Cea dea doua”bunurile si
diferitele modificari ale prorpietatii. Cea dea 3 despre modurile combaterii a proprietatii.
11.Istoricul izvoarelor formale ale dr pozitiv francez
1.Repartizati etapele de evolutie a izvoarelor (vechi.noi..)
Etapele de evolutie a izvoarelor formale ale dr.francez sunt divizate in trei perioade:
1.Perioada dreptului vechi ea dureaza de la aparitia statului pina la marea revolutie franceza,dr.vechi cuprinde numeroase cutume
aflate in vigoare pe teriotriu Frantei de astazi.La acea perioada dr.francez putea fi impartit in 2parti geografice:
In partea de nord-vest aplica cutuma aceasta parte era denumita tara dr. scris
In partea de sud-vest prevaleaza aplicarea dr.roman si aceasta parte este numita tara dr.scris
2.Perioada dr. intermediar din 1799 pina la codificarea lui napoleon
3.Perioada dreptului contemporan de la codificarea lui napoleon si dureaza pina in zilele noastre cel mai important evenimet
juridic din aceasta perioada este adoptarea codului civil francez.

2.Factorii ce au determinat aparitia sistemului francez si german

Factorul carea contribuit la aparitia sistemului german o fost ca În Germania, în momentul în care dreptul roman nu s-a mai
aplicat, s-a întrepătruns cu cutumele si legiuirile locale, care a fost denumit „dreptul roman contemporan”. Asa s-a format marele
sistem de drept romano-germanic.
Factorul principal care a condus la aparitia sistemulul francez a fost Cuceririle napoleoniene care au introdus legislatia franceză si
în special Codul civil, în statele ocupate de Napoleon. Asa s-a întâmplat în Olanda, Italia, Belgia, Luxemburg s.a., au adoptat Coduri
civile si comerciale după modelul francez.Legea franceză a devenit aplicabilă si în fostele colonii franceze

3.Evaluati declaratia drepturilor omului si cetateanului din 1789

În final, regale Ludovic al 16 a promulgat la 3 noiembrie 1789 Declarația drepturilor omului și cetățeanului, care includea cele 17
articole ale sale, urmate de cele 19 articole ale constituției din 1789 și o serie de decrete ale Adunării Naționale.Dupa adoptarea
dclaratiei drepturile omului si cetateanului,dr.francez capata nuante noi aceasta a elminat ramasitele dreputli feudal si canonic si
a declarant principiile generale care vor sta la baza drepturilor,astfel dr.nou urma sa corespunda principiilor egalitatii si libertatii
persoanelor.Dr. de proprietate a fost declarat ca fiind unul inviolabil absolut si sacru.

Testul 12
Codul civil francez:structura, principii si principalele prevederi:
1.Relatati despre structura forma si conditii
Codul civil france a fost adoptat sub forma unui nr.de36 legi,unite intr-un singur cod in 1804.Structura codului este tripartida:3
carti impartite in 8 titluri, exista 6 articole preliminare referitoare la aplicarea si efectele legii civile, unii autori considera aceste
articole ca parte generala.
Prima carte se intitulata „Despre persoana” se refera la statutul juridic al persoanelor
A doua carte intitulata „Bunurile si diferitele modificari ale proprietatii”, reglementeaza regimul judiciar a bunurilor mobile si
imobile
A treia carte intitulata „Diferite moduri de dobindire a proprietatii”cuprinde dobindirea si transmiterea dr.reale,
succesiunile,donatiile,contractele si testamenteli
2.Comparati codul civil francez si german
Structura codului civil German este deosebit si se diferintiaza de codul civil Francez acesta are 5 carti si este divizat in 2
parti:Partea generala si partea speciala, in partea generala sunt indicate conceptele,difinitiile care sunt folosite in partea speciala a
codurilor.Partea speciala incepe cu catea nr.2 intitulata „Obligatiile civile” si continua cu cartea nr.3 despre bunuri, cartea nr.4
dr.familie, cartea nr.5 Succesiuni, pe cind codul civil Francez are o structura tripartida formata din 3 carti impartite in 8 titluri,exista
6 articole preliminare unii autori le considera ca parte generala a codului.Necatind la faptul ca aceste coduri sunt diferite acestea
au si unele asemanari de ex: nici unul din aceste coduri nu sanctioneaza abuzul de drept.
3.Rolul codului fr in form si evolutia fam romano-germanica
Sistemul de drept romano-germanic este format din dreptul francez si cel german.Dreptul francez – influienta dreptului francez
consta in receptarea Codului Civil din 1804, fiind actul legislative celmai raspindit in legislatiile moderne.Dreptul german –
influienta lui consta in Drepul civil german din 1900. Dreptul german a pus bazele vocabularului juridic folosit de majoritatea dintre
adeptii dreptul romano-germanic
Testul 13/14/15
Modalitatile si limitele receptarii dr francez
Receptarea dr francez pe vaste teritorii a intrecut chiar si receptarea dr roman, in lume. Daca dr roman s-a raspindit datorita
ocupatiei romane sau pe teritoriile imperiului bizantin ori ale sfintului imperiu roman de natiune germana, dr francez a cunoscut
multiple si diverse cai de receptare. Legislatia franceza a fost introdusa in multe teritorii supuse imperiului, precum:Belgia,
Marele ducat de Luxemburg, o parte din Elvetia, Germania. Dr francez a fost pastrat in Belgia si Luxemburg .A ramas mult timp in
vigoare in statele romane, pina in 1900, in Elvetia -1907, in polonia- pina la instaurarea regimului socialist. Catre sf.sec al 19-lea
dr.francez se extinde in tari neeuropene , precum ca: codul spaniei sa extins in filipine, Panama, Cuba; el a influentat codurile
Columbian, Mexican si partial pe cel Brazilian ; Codul Italian a fost receptat in Malta,Venezuela, si partial in Bulgaria; in America dr
francez a fost receptat cu toata opozitia sistemului anglo-saxon. In prima jumatate a sec 20, dr.francez a fost receptat direct in
coloniile francize, in state asiatice si africane aparute dupa dobindirea independentei fostelor colonii. Dar cea mai importanta
receptare a fost in tarile europene.
Receptarea dreptului francez in Belgia si Olanda
In Belgia codurile francize au fost introduce in timpul ocupatiei acestei tari de catre armatele lui Napoleon.Aceste coduri au
ramas in vigoare si dupa infringerea lui Napoleon, in timpul dominatiei olandeze,inceputa din 1814, precum si dupa aceea, in 1830,
cind Belgia si-a proclamat independenta. Astazi deosebirile dintre dr.francez sic el Belgian sunt evidente. Juristii belgieni vorbesc
de o “nationalizare” a dr lor civil, de un process de adaptare a codului de cerintele specifice ale societatii belgiene. Acest process
nu s-a realizat pe cale legislative , ci printr-o insemnata evolutie jurisprudentiala.Cu toate acestea” nationalizare” nu trebuie
socotita ca dr Belgian ar fi complet diferit de cel francez:intre cele doua exista multe apropieri.
Receptarea in Olanda:
Aflata in orbita franceza , olanda a adoptat in 1809 un “cod Napoleonean aranjat pentru Regatul Olandei”, variant a codului
francez, care insa nu a rezistat decit putin timp, fiind inlocuit de legislatia franceza.Introducerea codului civil francez a avut loc mai
intii in provinciile meridionale care fusesera cedate imperiului francez in anul 1810. La 1 martie 1812, codul a intrat in vigoare pe
intreg teritoriul OLandei, in momentul in care Regatul olenadeaz a lui Louis Bonaparte a fost anexat la franta. In substanta, codul
olandez nu difera de cel francez.

Receptarea dr francez , la Italia, Spania si Portugalia.

In Italia dr.francez s-a bucurat de o importanta pozitie in legislatia tarii.Codul lui Napoleon a fost adoptat intr-un numar mare de
state italiene.Realizarea unitatii italiene a determinat o vasta opera de unificare legislative care a fost desavirsita prin intrarea in
vigoare a codului civil Italian care era o variant ca codul lui Napoleon . Codul civil Italian a fost revizuit in mai multe rinduri pina a
intrat in vigoare. Cea mai insemnatDupa inovatie de ordin tehnico-legislativ pe care o prezinta codul este” includerea” dreptului
commercial in codul civil .Dupa prabusirea regimului musolinian , codul a fost supus unei operatii de revizuire “Caria
muncii”precum si toate celelalte prevederi de inspiratie fascista sau care reflectau conceptiile corporatiste fiind abrogate.
Fata de celelalte state europene, In Spania procesul de receptare a codului Napoleon a prezentat o considerabila intirziere. In
Spania a fost adoptat codul civil care insa nu a reusit sa realizeze unitatea legislative a tarii. Codul civil spaniel-inspirat din cel
francez , Italian, portughez dar si din dreptul cutumiar este impartit in 4 carti: persoanele;bunurile si proprietatea;modurile de
dobindire a proprietatii ; obligatiile si contractile.Codul spaniel a cunoscut o insemnata modificare in temeiul constitutiei adoptate
in 1931.
Codul civil Portughez a fost la rindul sau influentat de codul francez , insa pastreaza foarte multe elemente de originalitate. In 1967
in Portugalia intra in vigoare un nou cod civil care se apropie mai mult de legislatia romano-germanica si se pastreaza de
precedentul.

Testul 16
Izvoarele de drept german
1.Trasaturile specifice formarii sistemului de drept german
2.Comparati factorii ce au influentat aparitia dr fr si german

3.Valorificati rolul pandictistilor in form

Rolul pangnentistilor consta in reprezentarea doctrinei germanice pangnentele acestoara erau considerate ca fiind un drept
Roman contemporan, astfel puteam concluziona ca evolutia izvoarelor de drept German au anumite trasaturi specifice care
sunt:1)Evolutia dreptului privat German in afara dr. Roman intr-o modalitate de state mici;
2)Evolutia paralela a dr. Roman sub forma interpretarilor pandectistelor dr. Roman a fost receptat numai in ce priveste unile
institutii juridice

Testul 17
Codul civil german
1.Structura form si continutul cod civil german
Structura Codul civil german este format din 5 carti si este divizat in 2 parti:partea generala si partea speciala, in partea generala
sunt indicate indicate difinitiile, conceptele terminilor juridici care sunt folositi in partea speciala a codului.Partea speciala incepe
cu cartea nr.2 despre „Obligatii”care la rindul ei are dou parti partea generala si partea speciala, si continua cu cartea nr3
despre„materia bunurilor”, cartea nr4„Dreptul familie”si cartea nr5 „succesiune”
2.Comparati codul civil german si cel francez
Facind o comparati dintre codul civil german si codul civil francez observam urmatoarele diferente codul civil francez are o
structura tripartida:3carti care se impart in 8 titluri si 6 articole preliminare,prima carte se refera la peroane ,a doua carte despre
„bunurile si diferentele modificarii ale proprietatii”si a treia carte despre „diferite moduri moduri de dobindire a
proprietatii”.Structura codului civil German este deasemenea deosebita de cea a codulu Francez acesta are din 5 carti si este
divizat in 2 parti:partea generala si partea speciala, in partea generala sunt indicate indicate difinitiile, conceptele terminilor
juridici care sunt folositi in partea speciala a codului.Partea speciala incepe cu cartea nr.2 despre „Obligatii”care la rindul ei are
dou parti partea generala si partea speciala, si continua cu cartea nr3 despre„materia bunurilor”, cartea nr4„Dreptul familie”si
cartea nr5 „succesiune”
3.Influenta codulu civil german asupra codului Gr..Elve...

Testul 18
Influenta sistemului de drept german asupra procesului de formare a sistemului de drept con.in grecia si japonia.
Dreptul german este foarte apropiat si a fost receptat in special in statele in care s-a aplicat direct sau indirect dreptul roman, un
astfel de stat este Grecia. Dreptul roman s-a aplicat in acest stat datorita faptului ca grecia se socotea urmasa Imperiului roman
bizantin. Dreptul roman s-a aplicat in grecia sub forma dreptului romano-bizantin, iar institutia pandectelor a fost usor receptata
din codul civil german. Structura acestor coduri este aproape ca identic care demonstreaza receptarea dr.german. Daca receptia
dr.roman in statele apropiate pare ceva normal, atunci receptia acestuia pe alt continent,ca de ex:Japonia, pare de la prima vedere
a fi bizar . Receptia dr.german in Japonia se datoreaza faptului evolutiei relatiilor economice si a necesitatii de a reglementa
acestea relatii, cit si a juristilor japonezi care si-au facut studiile in Germania.

Testul 19.
Dreptul elvetian si receptarea lui in Turcia.
Dreptul elveţian actual este codificat, dar codurile sunt scrise în patru
limbi oficiale: germana, franceza, italiana şi retroromana.
Dreptul elveţian s-a constituit sub influenţa dreptului roman şi a
cutumelor germanice, dar dezvoltate de statele independente, care erau
cantoanele. Dreptul privat, în Elveţia, se compune din codul civil elaborat în
1907, modificat din 1952 de 15 ori, completat cu un cod al obligaţiilor.
Elveţia are dispoziţii complementare de execuţie a codului civil, care
cuprind: dreptul persoanei – starea civilă şi dreptul de asociere; dreptul
familiei – înregistrarea căsătoriilor, adopţiunea, autoritatea parentală;
drepturile reale – proprietatea funciară, proprietatea asupra navelor şi
aeronavelor; dreptul străinilor de a achiziţiona bunuri imobiliare,
proprietatea mobiliară; gajul – imobiliar şi mobiliar; registrele funciare şi
măsurătoarea cadastrală.
Codul obligaţiilor reglementează: responsabilitatea pentru faptele
ilicite; executarea obligaţiilor; vânzarea şi schimbul etc.
Elveţia foloseşte aceleaşi prevederi pentru relaţiile civile şi cele
comerciale, neavând coduri separate pentru acestea.
Codul are 5 cărţi – persoanele, dreptul familiei, succesiunile,
drepturile reale şi, cum am văzut, un cod aparte, care formează cartea a V-a,
codul obligaţiilor.
Codul prevede că judecătorul aplică cutuma, în lipsa unei prevederi
legislative.

Testul 20
Dreptul tarilor Scandinave: Suedia, Norvegia , Danemarca, Finlanda
Tarile scandinave prezinta anumite caracteristici in amjoritatea domeniilor vietii sociale, cit si in domeniul dreptului. Unii autori in
literatura de specialitate mentioneaza ca dr.tarilor scandinave, face parte din familia romano-germanica, insa au si anumite
caracteristici care nu le intilnim in alte sisteme romano-germanice.Aceste caracteristici sint includerea diferitor materii intr-un
singur cod, adica nu exista un cod civil,penal, dar exista un singur cod. Motivul oentru care se include sistemul de drept a tarilor
scandinave in familia romano-germanica sunt:
1.receptia dr.roman
2.aceeasi structura a sistemului de dr. ca si structura sist.de dr.romano-germanica
3.actul normative juridic este principalul izvor de drept.
Dr privat roman a patruns in tarile scandinave mai tirziu.Instantele de judecata scandinave apleau la dr.roman conteporan pn a
completa lacunele in dr lor national.In ultimul secol se observa o modernizare si uniformizare a dr scandinave . Acest process are
loc prin implementarea succesilor altor tari, ca de ex: Germania , iar incepind cu anul 1879 are loc si un alt process de
uniformizare care consta in crearea unui cod care va include toate materiile Danemarca, Suedia, Norvegia si in ultimul timp s-a
alaturat si Islanda si Finlanda . In ultimul timp observam ca procesul de uniformizare a dr.civil a dat un continut modern avansat
sistemelor juridiceal tarilor participante adica sau modernizat unele institutii juridice.
Parerea mea proprie referitor la includerea tarilor scandinave in familia romano germanica , consider ca dr tarilor scandinave face
parte din familia romano-germanica , deoarece atit cit si familia romano-germanica cit si dr.tarilor scandinave au acelasi izvor de
drept si deasemenea au aceeasi structura de drept . In ambele au fost dezvoltate receptia dr roman.Astfel, au fost introduce
numeroase institutii si reglementari similar celor din statele europene, de facture romano-germanica.Toate acestea ne decid sa
afirmam ca dr scandinav contemporan nu reprezinta un system de sinestator, asa cum cred altii, ca de ex:Arminjon, Nolde si
Wolff, ci o forma a marii familii de drept romano-germanica.

Testul 21 Aparitia si dezv fam sist de dr socialist. Dr socialist sovietic

1.Evolutia dr. socialist sovietic
Originea acestor sisteme o gasim in revolutia din 1917din Rusia incepind cu acest an Russia se desprinde de dr occidental creind un
sistem de drept care se deosebeste atit de cel romano germanic cit si de alte sisteme de drept.
Evolutia dr.socialist poate fi divizat in tri perioade distincte:
1.1917-1936-constituirea socialismului
Care la rindul ei se imparte in altele 3 perioade:
1.1917-1921-comunismul militar.aceasta perioada incepe cu nationalizarea integrala a paminturilor care sunt scaose din circuitu
civil; 2.1922-1928-Politica economica noua.Pe parcursul aceste perioade sunt adoptate majoritatea codurilor in republica rusa
3.1928-1936-Nationalizarea integrala a economiei.Crearea dreptului cu o valoare mai mult pragmatica si declarativa decit cu o
valoare obligatorie;
2.1939-1985-Perioda Stagnarii. In aceasta perioada dr. Socialist sa raspindit pe diferite teritorii atit in state europene cit si in state
depe alte continente;
3.1985-1990-Restructurarea. In aceasta perioada are loc restructurarea inclusiv in domeniul dr. Sunt declarate si adoptate un sir
de legi si principii care lechideaza dr. Socialist si il transforma intr-un sistem de dr. Romano-germanic
2.Comparati structura si izvoarele de dr din socialist cu alte sisteme rom-german
Comparind izvoarele si structura sistemelor de dr.socialiste cu cele romano-germanice urmeaza sa stabilim asemanari si deosebri :
Sistemele socialiste si cele romano-germanice au la baza ca principal izvor de dr. Actul normati juridic atit in cazul unora cit si in
cazul altora intilnim constitutii scrise si coduri.Deosebirele incep o data cu interpretarea normei juridice in cazul de drept socialist
acesta urma sa fie interpretat in stricta concordata cu ideile socialist comuniste.Structuara acestor sisteme au la fel asemanari si
deosebiri asemanarile sunt ca sistemul de dr.socialist la fel ca cele romano-germanice au ca parti componente,
elemente,ramuri,subramuri si institutii juridice deosebirea dintre aceste sisteme consta ca sistemul socialist refuza clasificarea
dreptului in privat si public deoarece accentul si sensul socialismului este pus pe poprietate comuna.
3.Parerea proprie asupra existentei/inexistentei dr socialist
Parerea mea este ca acest sistem de drept socialist nu exista deoarece sunt foarte multe elemente comune cu sistemul de drept
romano-germanic cum ar fii: izvoare de drept ,categorii si institutii juridice, structura dr. In ramuri subramuri si intitutii juridice,
insa sau introdus si unle deosebiricum ar fi :Refuzul de a clasifica dr. In public si privat ,carcaterul imperativ al dr.civil s.a dupa
parerea mea aceste deosebiri au fost introduse pentru a crea iluzie de diferenta intre aceste doua sisteme de drept insa eu
consider ca nu exista sistem de drept socialist dar mai bine ar zice exista un alt sistem romano-germanic cu unele modificari.
Testul 22/23 Sisteme de drept socialist
1. Principalele trasaturi ale sistemelor de drept socialiste, prin prisma analizei evolitiei lor.
Dreptul socialist e numit sistemul de drept care a influentat de ideile Marxist-leniniste despre socialism si communism. Originea
acestor sisteme o gasim in revolutia din 1917 din Rusia. Incepind cu acest an Rusia se desprinde de dr. Occidental creind un system
de drept care se va deosebi de altele.Atit romano-germanic cit si sistemelor altor familii de drept. Pina in acest moment Imperiul
Rus a avut un system de drept romano-germanic in care principalul izvor de dr era actul juridic.
Dreptul socialist apare si se dezvolta in Rusia .
Evolutia dr socialist poate fi divizat in 3 perioade distincte:
I. 1917-1936- constituirea socialismului.Aceasta perioada incepe cu nationalizarea integrala a paminturilor care-s scoase din
circuitul civil
II.1936-1985- perioada de stognare a dr.socialist si raspindirea lui in alte tari.
III. 1985-1990- restructurarea si dispozitia dr socialist. In aceasta perioada dr socialist s-a raspindit pe diferite teritorii, atit in
statele europene cit si in state de pe alte continente.Aceasta perioada se numerate de stognare , deoarece ideile socialist-
comuniste nu a influentat dr.socialist care deja era creat din periaoda anterioara.
2.Asemanarile si deosebirile dintre sistemele de drept socialist si romano-germanice.
Comparind sist.de dr.socialist cu cel romano-germanice mentionam ca aceste au atit asemanari cit si deosebiri. Sist. De dr.socialist
provine de la sist.de dr.romano-german fiind influentat de ideologia –comunista . Sistemele socialiste si cele romano-germanice
au la baza ca izvor de drept principal –actul normative-juridic.Atit in cazul unora cit si in cazul altora, intilnim constitutii scrise si
coduri. Deosebirile incep odata cu interpretarea normei juridice.In cazul sistemului de dr socialist acesta urmeaza a fi interpretata
in stricta concordanta cu ideile socialist-comuniste. Deasemenea in sist de dr socialist intilnim alte izvoare noi de dr care sunt:
codul muncii, a familiei . Dreptul socialist refuza sa clasifice dr public in dr privat , deoarece accentual si sensul socialismului e pus
pe proprietatea comuna, respective dr la rindul lui poate fi numai public si nu privat . In dr socialist statul si interesul comun este
mai presus decit proprietatea private si omul, decit egalitatea subiectilor de dr. In concluzie mentionam ca , sist. De dr socialist nu
e deosebit de sist de dr romano-germanic in ceea ce priveste elementele commune ale acestora, ele avind aceeasi baza istorica ,
acelasi izv de dr si aceleasi elemente structural a sist de dr. Dupa parerea mea sistemele de dr socialist numai exista,deoarece
acestea in perioada restructurarii sunt declarate si adoptate un sir de legi si principia care lichideaza dr socialist si il transforma
intr-un system romano-germanic. Astfel, tarile unionale devin romano-germanice si majoritatea republicilor isi recapata
independent si devin state suverane. Sist de dr socialiste care au fost create artificial devin romano-germanice cum au fost pina la
aparitia ideologiei socialiste.

Testul 24
Caracteristica generala a familiei anglo-saxone . Dreptul comun englez
Evolutia si aparitia sistemului de dr comun englez
DR comun englez alaturi de dr romano-germanic reprezinta cele mai importante sisteme juridice contemporane.Dreptul englez
initial apare sub forma cutumelor anglo-saxone in 1066. Wilhelm duce al Normandiei a cucerit Anglia si a proclamant cutuma
anglo-saxona ca principalul izv de dr. El a droit sa creeze o ampla organizare de stat decit cea franceza.Dreptul comun englez s-a
raspindit pe teritoriile ce depasesc limitete MB si la moment se intilneste pe toate continentele. In sist.juridic anglo-saxon intilnim
atit influenta dr traditional local cit si a sist romano-germanice. Sist anglo-saxon sunt influentate prin intermediul dreptului privat
romano-germanic. Dreptul comun englez influenteaza sistemul roman – german contemporan atit la nivel central cit si cel
national.
Elementele si actele care au influentat sistemul de dr comun englez
Elementele si actele care au influentat evolutia dr comun englez sunt:
-dr comun(in sens restrins)
-dr.echitatii
-dr.statuar
Precedentul judecatoresc de asemenea a contribuit la formarea sist de dr comun englez . In Anglia exista o erarhie de judecata pe
virful careia se afla camera Lorzilor, hotaririle acesteia sunt obligatorii pentru ea insasi, pn toate instantele de judecata cit si pentru
toti subiectii de dr. Precedentul judecatoresc englez are un character conservator si se modifica foarte greu ; dr echitatii –apare in
evul mediu si e considerat ca cauza aparitiei acestuia e opozabilitatea creerii unui sist de dr bazat pe precedentul.Dr echitatii
respecta dr comunsi se considera ca e inferior acestuia si cu toate a avut o importanata deosebita in formarea dr englez datorita
completarii si perfectionarii dr comun- dr statutar. Un alt element este legea engleza care e deosebit de restrictive chiar in cazul in
care judecatorul va observa neclaritati sau incorectitudini, el nu poate actiona deaorece numai Parlamentul poate corecta legea.
Coraportul dintre dr echitatii si dr comun
Pentru a intelege esenta dr echitatii este important de studiat raportul dintre dr comun si dr echitatii care este ghidat de anumite
principii si anume:dr echitatii respecta si urmeaza dr comun englez, aceasta inseamna ca dr echitatii nu se abate de la dr comun
decit cu exceptia cazurilor cind asta cere o morala; daca in dr echitatii partile au o pozitie de egalitate se aplica dr comun; daca
partile sunt in situatie de egalitate atit conform dr echitatii cit si conform dr comun, primul ce in timp are cistig de cause; dr
echitatii nu admite ca o lege sa devina instrument de cauza; dr echitatii nu admite ca o violare a dr sa ramina fara sanctiune;
echitate inseamna dreptate.

Testul25/26
1.Structura si izvoarele dr. comun englez
Dreptul comu englez a obţinut o triplă structură:dreptul comun bazat pe precedent, izvor de bază;dreptul de echitate – care
completează şi corectează izvorul de bază;dreptul statular - dreptul scris de origine parlamentară.
Dr comun in sens restrins. Reprezinta unul dintre cele trei izvoare de drept, subsistem sau mai precis ramuri de reglementari tipice
merelui sistem de drept
Dr.echitatii apare in evul mediu si este considerat ca cauza aparitiei acestuia este acuzabilitatea creariiunui sistem de drept bazat
pe precedent judiciar ,dr.echitatii respecta dr.comun si se considera inferior acestuia .
Reprezinta a doua reactie de acomodare a dr. Englez la imperativele contemporanitatii ,teoria clasica considera ca legea este doar
un izvor secundar de dr.
2. indenticati conraportul dintre structura izvo..
Conraportu dintre izvoarele si structura dr consta in aceea ca Aspectul cel mai original al common-law-ului este faptul ca nu
cunoaste impartirea pe ramuri,sistemulcartezian caracteristic mentalitatii europene si nepotrivit cu pragmatismul funciar al
dreptului englez aceasta se datoreaza structuri tripartide ale dr. Comun englez care si este format din trei izvoare
:dr.comun,dr.echitatii si dr.statutar.
3.Apreciati valoarea legii
Legeain dr englez are o mare importanta secundara . Legile Angliei insa, au un aspect mult mai cazuisticdecit cele continentale ,
juristul englez , parindui-se ca lectureaza , mai degraba, principia generale care exprima aspiratii morale sau programe politice
decit legi . Astfel,interpretarea legii este deosebit de restricitv, chiar si in cazul in care judecatorul ca observa neclaritati sau
incorectitudini, el nu va putea actiona deoare numai parlamemtul poate corecta legea . Legile reprezinta o importanta in studio
mai efficient al codurilor cu ajutorul carora sunt sistematizate in culegeri de statute. In perioada contemporana sta o civilizare a dr
comun englez ceea ce presupune cresterea importtantei legii si a receptarea anumitor nuante ale legii din sist de dr romano-
germanice.

Testul 27 /28 / 29
expuneri formale de raspindire a dreptului comun englez
Dre[tul comun englez sa raspindit pe teritorii ce depasesc limitele Marii Britaniei si la moment se intilneste pe toate
continentele,astefl fostele colonii britanice iesind de sub influenta politica si economica au pastrat in mare parte si foarte mici
schimbari ale sistemelor juridice de model anglo-saxon,este de mentionat ca sistemele juridice anglo-saxone sau pastrat atit in
noile state ,fara traditia vreunui sistem de drept ,cit si in statele cu o traditie veche,ex:pachistan,India,vorbind despre o harta
juridica noua distingem doua categorii de teritorii:1)sunt teritorii in care dreptul englez se pastreaza sub forma sa
originala:Anglia ,Tara Galiilor si Irlanda.Dr.englez nu se extinde asupra Scotiei care are un sistem propriu de drept.2)Cele
extraordinare care la rindul lor se divizeaza in alte 2 subsisteme.este cazul fostelor colonii care aua vut inainte de dominatia
britanica sisteme de drept propriu sau influentate de sistemul de drept romano germanic,aceste teritorii au fost:Austarlia,Noua
Zelanda si Canada.In aceste teritorii sistemul de dr englez sa aplicat in vid pe foaie curata,nefiind modificat vriun sistem de drept
local.Ulterio dreptul in aceste tari nu sa modificat si in perioada contemporana,considerat un sistem de drept anglo saxon.Al doilea
subsistem este cazul statelor in care dr anglo saxon sa intilnit ca un sistem de drept local,fie traditional,fie au fost influnetate mai
inainte de sistemul roamno-germanic.
Civilizarea dreptului comun englez.Insist.anglo saxo contemporane.Intilnim influenta atita a dreptului traditional local cit si a
sistemului romano-germanic,aceasta ne vorbeste despre civilizarea dr contemporan atit in cazul sistemului anglo-saxon cit si in cel
romano-germanic.Sistemul anglo-saxon este influenatat prin intermediul dreptului privat romano-germanic.In literatura de
specialitate  se mentioneaza ca inca din sec 19 judecatorul englez aplica dr.francez in cazul in care lipseste o reglementare in dr
englez.Deasemenea exista si coduri dupa modelul romano germanic intilnite in multe sisteme de drept  anglo-saxon,de ex unele
state din SUA cum sunt California,Dacoda care nu au fost colonii franceze si nu au avut nici coduri franceze fiind Colonii numai a
Marii Britaniei.

Influenta constitutie asupra SUA

O infuenta de osebit asupra SUA a a vuto constitutia federativa din anul 1789,completat de 26 de amendamente in care domina dr
american.Conform constitutiei sunt repartizate puterile legislative intre Federatie si State.Legislatorul de stat are o competenta de
dr comun :el poate legifera in toate domeniile care nu sunt atribuite Federatiei,mai cu seama in domeniul dr privat,dr penal si
reglementari privitoare la politica.Un domeniu important in constitutia federala sunt drepturile individuale.Viata ,libertatea si
proprietatea nu pot fi limitate de stat sau de federatie.Interpretarea constitutiei SUA etse considerata ca fiind o interpretare
dificila pentru urmatoarele considerente:textele sunt vechi,ele dateaza deseori din 1789 sau din 1866,textele sunt categorig
garantate de catre constitutie,textele sunt deseori vagi.

Testul 30 /31
1.Izvoarele formale ale dr SUA
Izvoarele formale ale dr.SUA sunt: dr.comun precedentul judicatoresc, dr. Echitatii, dr. Statutar.:
Principalul izvor de dr. Ramine precedentul judicatoresc ,dr.echitaii are rolul de a completa lacunele in dr., dr. Statutar este cel
mai important zivor de drept american acesta se refera numa la constitutia federativa si nu se refera la constituti fieacrui stat
2.Conraportul dintre structura izvo(izv si structura federativ si..)
Conraportul dintre structura si izvvoarele dr. SUA consta in faptull ca are o structura tripartida formate din dr.comun, dr. Echitatii
si dr. Statutar si exista si izvoare de dr. Comun ,statutar, echitatii
Dr.comun. la nivel de state, specializarea jurisdictiilor in aplicarea dr. Comun si echitatii a disparut mai repede decit in anglia, la
nivel federal a trebuit e asteptat anul 1938ca procedurile law si a echitatii sa fie reunite una in alta.
Scopul si aplicabilitatea dr. Echitatii este posiblia incazul in care precedentul sau legea nu reglementeaza orelatie. Dr. Statutar
Principalele motive sunt: autoritatea morala mai mica a drptului comun decit in anglia, activitatea prlamentara locale, extinderea
competentei legislative a statelor
3.Modalitati si forme de modificare a precedentului juridic in SUA
Cel mai specific precedentului american este ca acesta nu urmeaza strictetea precedentului englez ,judecatorii americani in special
cei federali nu sunt obligati sa-si respecte propriile precedente mai mult ca atit intilnim cazuri cind acelasi judeacator adoptind
hotarirea la un caz similar celui precedent ea o opozitie opusa aceste cazuri de precedente judecatoresc sunt determinate atit de
conditiile sociale economice de evolutie a precedentului judecatoresc cit si de conotatia diferita de sistemul de drept englez
oferita de dr. Echitatii si statutar, cele mai dese cazuri de neaplicare a precedentului sunt cele referitoare la precedentele vechi sau
la acele care incallca constitutia.

Testul 32 Constitutia SUA. Controlul constitutionalitatii legilor

1.Princip prevederi de constitutia SUA
Principalele prevederi ale constitutie sunt:
*Viata,libertatea si proprietatea nu pot fi limitate de stat sau de federatie;
*Repartizarea puterilor legislative intr stat si federatie;
*Neaplicarea legii in cazul in care contravine constitutiei;
*
2.cazul marborig vs madison
Cazul Marbory v. Madison a dat nastere controlului constitutionalitatii legiilor,inclusiv la nivel federal ,in hotarirea Marbury
Madison, judecatorul Marshall a justificat dr. Judecatorului de a nu aplica vreo lege federala contra constitutiei in terminii
urmatori: „Toti cei care au elaborat constitutii scrise le considera lege fundamentala si superioara a tarii ”.Deci daca curtile
trebuiau sa tina cont de Constitutie si daca constitutia este superioara oricarui act ordinar al legislatorului, constitutia si nu actul
ordinar ar trebui sa conduca cazul caruia este aplicabil.
3.Rolul controlul constituonalitatii legilor in SUA
Orice tribunal, chiar si tribunalu de stat, este obligat sa nu aplice o lege,fie ca de stat sau federala,atunci ea este contrara
constitutiei, si mai cu seama,constitutie federala.Totusi toate hotarirele judecatoresti care refuza sa aplice o lege din cauza ne
confirmitatii cu constitutia federala, pot fi supuse la apel la curtea Suprema federala care pronunta decizia definitiva, ce vizeza
toate cazurile importante.
Fie ca se bazeaza pe interpretare unei legi scrise, constitutia, si pe hotarirele luate anterior, controlul exercitat de curtea suprema
permite acesteia de a impune propria conceptie de drept si de liberatate a puterii politice:numai amendamentele constitutionale
pot sa modifice jurisprudenta Curtii Supreme.

Testul 34 /35 Izvoarele formale ale dr si structura dr musulman

1.Izvoarele formale ale dr musulman
Izvoarele formale ale dr.musulman sunt: coranul, sunna, idjma,cutuma,actul normativ.Coranul cuprinde dogme religioase, obligatii
religioase de cult, de educatie se drept din cele peste 6000 de versete numai 500 se refera la drsi pot fi considerate n.j.; sunna
reprezinta completari aduse coranulu si se bazeaza pe traditii; idjma sunt interpretari sunt interpretari aduse coranului in primul
rind de credinciosi de rang inalt deasemenea juristii care sunt de religie musulmana interpreteaza norm. Religioase ale coranului si
sunnei; cutuma isi gaseste oglindire in dr.musulman fiind inplimentata prin intermediul idjmei pentru a fi aplicata cutuma nu
trenuie sa contravina coranului si sunnei; Legea se intilneste tot mai des ca izvor de drept in unele state musulmane reglementind
anumite domenii ale vietii sociale.
2.Coraportul dintr dr musulman si canonic
Conraportul dintre Dr.canonic si dr.musulman se manifesta prin trasaturile comune cum ar fi :*Aceste sisteme reglementeaza in
special numai o parte a relatiilor sociale cum ar fi relatiile de familie ,rel. Privind mostenirea si cele privind persoanele:
*In ambele sisteme sisteme de dr. Intilnim instante de judecata speciale, in dr.canonic judecata ecliziastica se bazeaza pe un
proces inchizitoriu, in sistemul de dr.musulman judecatori obligat sunt musulmani;
*Ambele sisteme de dr. Canonic si musulman se bazeaza pe prevederi religioase cel musulman pe coran si nunna iar cel canonic pe
biblie.
3.Procesul de adoptare a dr musulman la exigenta societatea contempoarana
Sistemul de dr musulman este un produs al traditie si religiei si nu poate fi modificat de catre normele juridice laice cu toate
acestea observam ca pentru a se adopta la exigentele contempoarane dr. musulman urmeaza a fi completat prin intermediul n.j
laice.Necesitatea legii legii se simte in special in domeniile noi ale vietii sociale care nu sunt reglementate prin intermediul norm.
sociale aceste domenii sunt:dom.fiscal,commercial,obligtile civile s.a. Legea si idjma sunt principalii factorii in procesul de adoptare
a dr. musulman la cerintele societatii contemporane.

Testul 37. Dreptul hindus si sistemul de drept national al indiei.

Sistemul hindus de drept este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume. Format catre anul 1700i.Hr, de arieni, triburi de
origine indo-europeana, raspandit nu numai pe teritoriul indiei de astazi, ci sip eteritoriul altor state, precum Iranul sau Pakistanul
de azi.Ocupa un loc aparte in tipologia juridical, avand la baza religia hindusa, care nu se fundamenteaza petexte sacre unice,
precum Biblia sau Coranul, ci pe mai multe texte sacre care plaseaza in central lorindividual organizat in clase (caste), astfel ca
acest system de drept se diferentiaza net de alte sistemede inspiratie religioasa, cum este de exemplu sistemul de drept
musulman.Fiind un drept de inspiratie religioasa, sistemul hindus de drept a reflectat principiile hinduismului, carea sustinut ca
adevarul si revelatia divina nu sunt accesibile oricui, ci numai claselor sociale superioare,deoarece oamenii nu se nasc egali.
Dreptul hinduşilor,  formîndu-se încă în antichitate, şi-a păstrat specificul şi pînă în prezent. Principalul motiv al acestei păstrări se
exprimă nu în particulaităţile deosebite ale acestui drept, ci în legătura strînsă a normelor lui cu instituţiile sociale tradiţionale, în
primul rînd cu obştea şi cu structurile de castă, foarte stabile, capabile la adaptarea în cele mai diferite credinţe şi ritualuri
religioase, valori morale, filosofice şi ideologice, care presupun un anumit mod de viaţă, o anumită organizare sau structură
socială.
Sistemul de drept hindus este unul din cele mai vechi din lume. De acest sistem de drept ţine dreptul Indiei, Pachistanului, Birmei,
Singapurului, Malaziei, precum a unor state de pe partea estică a Africii.
În perioada anterioară colonizării britanice dreptul hindus clasic nu se baza nici pe normativele formale stabilite de către
autorităţile laice, nici pe hotărîrile judiciare. În fond, el se baza pe lucrările savanţilor, pe comentariile şi pe culegerile lor. Toate
aceste lucrări reprezintă o descriere a dreptului obişnuit. Preoţii-jurişti ai Indiei, fără îndoială, jucau un rol important în stabilirea
obiceiurilor ce meritau o apreciere juridică.
Aşa dar, prin dreptul hindus se subînţelege dreptul personal al hinduşilor, modificat de legi şi obiceiuri.

Test 38. Dreptul rabbinic sic el izrailean

Existenta dreptului rabinic in statul Israel poate fi comparata cu cea a dreptului canonic in tarile crestine. Pentru punerea in
aplicare a deciziilor unui tribunal rabinic de stat, acestea trebuie sa fie conforme legislatiei civile. Existenta dreptului rabinic in
paralel cu dreptul civil in statul Israel nu se datoreste numai intereselor unor partide politice si “santajului” facut de ele. Ea se
datoreste in primul rand traditiei juridice iudaice, element specific in istoria evreiasca. Guvernul israelian a acceptat aplicarea
dreptului traditional iudaic datorita necesitatii pastrarii acestei traditii juridice. Confuzia s-a nascut deoarece in statul Israel exista o
majoritate evreiasca laica, ai carei membri nu cunosc normele halahico-juridice traditionale iudaice, nici nu sunt interesati in
cunoasterea si aplicarea lor.

Test 40. Drept cutumiar African.

Sistemul dreptului african cutumi
    Autorii care au cercetat dreptul african, au relevat natura sa cutumiara. Nu se poate vorbi insa despre un singur sistem de drept,
deoarece fiecare comunitate etnica avea propria sa cutuma, putandu-se intalni tot atatea sisteme de drept cate comunitati de
acest fel existau.

            Dreptul cutumiar gasit de puterile coloniale care au colonizat Africa a fost calificat ca un drept taranesc, regulile de drept
fiind marcate puternic de caracterul agrar al  civilizatiei africane. Seful de trib era administrator al puterii colective si solutiona
conflictele dintre membrii grupului. Societatea tribala existenta, aflata adesea inca in faza anterioara sclavagismului, presupunea
un mod de viata comun, caracterul colectivist, comunitar al dreptului, inexistenta totala a conceptului de autonomie de vointa.
            Dreptul cutumiar este profund religios, dominat de religia tribala, cu riturile ei agrare, in care pamantul este proprietatea
divinitatii, care l-a incredintat stramosilor, iar acestia la randul lor generatiei de astazi care nu dispune astfel de un drept de
proprietate, ci de o simpla detentiune.
            O alta caracteristica a dreptului african o reprezinta oralitatea, nu numai in cazul cutumelor ci si in cazul edictelor sefului
comunitatii, ori cele ale unor societati secrete, ale claselor de  varsta, ale asociatiilor comerciale sau ale cooperatiilor
mestesugaresti care, uneori, legiferau in temeiul unui fel de delegatie pe care o primeau de la rege sau de la sef.
La acest drept cutumiar de o mare diversitate, dar incomplet, s-au adaugat - formand relatii de dominatie, dar si de coexistenta -
un drept al puterii coloniale locale format din legislatia edictata de guvernatori, dreptul metropolei, care a devenit aplicabil in
colonii. Astfel, teritoriile africane au devenit supuse sistemului de common-law ori dreptului francez, italian, spaniol, portughez,
belgian sau german.
            In urma dezintegrarii marilor imperii coloniale, procesul de decolonizare a fost insotit de cel de creare a unui drept national
inspirat de dreptul cutumiar, adoptand unele drepturi cutumiare, in incontestabila legatura cu dreptul european indeosebi cu cel
britanic sau francez si destinat sa reflecte transformarile politico-sociale petrecute pe continentul african.