MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Referat
Disciplina:TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI
Tema:”Răspunderea juridică a autorităților publice”

A efectuat:Băhnaru Victoria
A verificat:Andrei Negru,
doctor în drept,lector universitar

Chișinău -2014
 Planul referatului :
I.Introducere;

II.Răspunderea juridică-element fundamental în

construcția unui stat de drept;
1.Aspecte generale cu referire la răspunderea juridică;
1.2.Categorii de subiecți ce cad sub incidența răspunderii
juridice;

III.Funcția publică;
1.Autoritățile publice-subiecți individuali în procesul
răspunderii juridice;
2.Drepturile și obligațiile autorităților publice în procesul
de executare a funcțiilor lor publice;
3.Deontologia autorităților publice-exemplu de educație
instruire;

IV.Răspunderea propriu-zisă a autorităților

publice;
1.Răspunderea juridică a autorităților publice;

V.Finalitățile ,scopul răspunderii juridice a

autorităților publice.Importanța răspunderii
juridice a autorităților publice;

VI.Încheiere;
VI.Bibliografie.
I.Introducere
O societate democratică,bazată pe principii de drept și echilibru este societatea în care
de la mic la mare se imprimă necesitatea respectării unor norme ce dețin o anumita forță
juridică.Aceste norme juridice construiesc căramidă cu căramidă o națiune în curs de
dezvoltare ,îi formeaza entitatea de valori și statueaza o cultură juridica la un nivel
avansat. Doar prin respectarea dreptului ,indivizilor li se garantează libertatea totală în
condițiile vizate de legislația în vigoare.Anume libertatea reprezintă un stimulent al
societății, un mecanism al dreptului.
O bună organizare a statului duce și la o bună dezvoltare a societății în cauză.Acea
libertate a indivizilor despre care s-a enunțat mai sus prevede că orice subiect de drept
este în competența de a îndeplini la rîndul său unele obligații și datorii față de stat,fapt
care duce ,în esență la nașterea drepturilor și libertăților sale.
Este inevitabil ca un individ să nu-și aducă aportul său în cadrul comunității în care
trăiește.Acesta este obligat să respecte și să răspundă pentru actele sale ,atît legale cît și
ilegale.În caz contrar,s-ar produce o distorsiune în procesul de dezvoltare a umanității
,pentru că responsabilitatea ne vorbește despre un parcurs social dezvoltat,o educație de
valoare și o cultură socială avansată.Dobîndind capacitatea de a fi responsabil,individul în
procesul de cunoaștere a normelor de drept ,nu se conformează neapărat ,dar
conștientizează că norma de drept este superioară și anume dreptul îi asigură
continuitatea sa ca individ în societate.Acesta nu se mai află în situația de subordonare
oarbă și supunere neînțeleasă față de norma de drept,dar se află în situația de a contribui
în mod conștient și activ la promovarea valorilor sociale.De aici și reiese că rolul
dreptului constă în fundamentarea unei atitudini culturale a individului față de lege și
canalizarea acestuia spre conștientizarea răspunderii sale în fața legii.
Putem evidenția că de la cele mai mici forme de organizare ,societatea și-a format
anumite reguli de conduită.Acestea erau de natură mai mult morală,respectarea dreptului
avînd un caracter nu atît de imperativ.Astăzi,însă individul nu poartă doar răspundere
morală și religioasă ,dar și răspundere ,în primul rînd,juridică.Este ceva firesc în condiția
în care orice lucru neacceptat de lege trebuie să fie pedepsit.Răspunderea juridică
urmează să fie obiectul de dezbatere în cele ce urmează.
 Am ales acest subiect pentru că am dorit ca această lucrare să aibă un conținut
interesant și de actualitate,în contextul în care ea capătă noi înfățișări pe măsura
dezvoltării relațiilor sociale.

II.Răspunderea juridică-element fundamental în

construcția unui stat de drept
În continuarea tezei expuse mai sus ,este important de elucidat faptul că răspunderea
juridică a individului reprezintă o premisă a statului de drept.Viața socială nu poate să fie
percepută fără răspundere.Răspunderea juridică este o realizare enormă a societății,pentru
că altfel ea nu poate să fie concepută.Într-un stat de drept “Orice abatere de la normele
juridice atrage după sine o răspundere ,care constă în obligația de a suporta consecințele
nerespectării unor reguli de conduită ,obligație ce incumbă autorului faptei contrare
acestor reguli și care poartă întotdeauna amprenta dezaprobării sociale a unei asemenea
conduite.”1De aceea ,încălcarea unei norme de drept prevăzute de legislația în vigoare,
aduce după sine răspunderea juridică ,care este strîns legată de autoritatea specifică unor
organe competente ale statului.

1.Aspecte generale cu referire la răspunderea juridică

În literatura de specialitate întîlnim diferite accepțiuni ale răspunderii juridice.Astfel,
Andrei Negru afirma în Teoria Generala a Dreptului și Statului că răspunderea juridică
poate fi privită ca una dintre formele responsabilității sociale care nu semnifică doar
pedeapsa,dar și necesitatea de a conștientiza și respecta prevederile legale,normale în
general.Totodata,răspunderea juridică este un raport juridic de constrîngere,statornicit de
lege între autorul încalcării normelor juridice și de stat,reprezentat prin structurile
Sale2.Gheorghe Avornic spunea că răspunderea juridică este o măsură de constrîngere
aplicată de către stat pentru comiterea unei fapte ilicite și exprimată prin aplicarea unor
sancțiuni cu caracter material,organizațional sau de ordin personal.1
După cum menționează profesorul Boris Negru ,răspunderea juridică este un raport de

1
Gheorghe Avornic TRATAT DE TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI STATULUI,Chișinău-2010,p.275
2
Andrei Negru și Victor Zaharia TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI STATULUI,Chișinău-2006 p.190
constrîngere caracterizat prin:
a)unul dintre subiectele lui este întotdeauna statul;
b)conținutul raportului juridic de constrîngere stabilit din obligația statului de a aplica
sancțiuni prevăzute de lege și dreptul persoanei responsabile de a i se aplica numai
această sancțiune și nu alta;
c)aplicarea sancțiunii se face din numele statului și are drept scop atît restabilirea ordinii
legale încălcate prin fapta ilicită ,cît și prin întărirea legalității.
Răspunderea juridică a fost prezentă în fiecare sistem de drept și importanța sa nu a
fost trecută cu vederea niciodată.Astfel ,răspunderea juridică este bazată pe principii
,precum:
a. Orice răspundere juridică are un fundament;
b. Legalitatea răspunderii juridice,sau principiul legalității răspunderii juridice;
c. De regulă ,orice persoană răspunde numai pentru fapta sa;
d. Proporționalitatea răspunderii juridice;
e. Principiul obligativității tragerii la răspundere ;
f. Principiul operativității răspunderii juridice;
g. Principiul potrivit căruia unei singure violări a normei juridice îi corespunde o
singură imputare a răspunderii.3

1.2.Categorii de subiecți ce cad sub incidența răspunderii

juridice
Analizînd conceptul de răspundere juridică ,putem conchide că aceasta are la bază un
fapt ilicit și modalitatea de înlăturare a faptei în cauză de către organele competente ale
statului.Este important de menționat care sunt participanții în procesul răspunderii
juridice,adică subiecții pe care aceasta îi vizează.În opinia mea,dacă răspunderea juridică
reprezintă un raport juridic ,atunci aceasta ține cont de anumite circumstanțe ,fiind
dependentă de anumite elemente esențiale ,care sunt timpul ,spațiul și respectiv subiectul
participant.Dat fiind faptul că subiect al răspunderii juridice este orice persoană care a
înfăptuit un fapt ilicit,acesteia i se aplică sau i se exercită o constrîngere din partea
statului prin aplicarea sancțiunilor corespunzatoare.În Tratatul său de Teorie Generală a
Dreptului și Statului ,Gheorghe Avornic evidenția că “Nu există fapte ilicite care nu au un
subiect,excepții constituind acele cazuri cînd răspunderea juridică intervine pentru
anumite persoane fără ca acestea să fi săvîrșit fapte ilicite”.3
Roman Starașciuc, în manualul său de Teorie Generală a Dreptului ,afirmă că
“Subiect al răspunderii juridice poate fi o persoană fizică ,cît și anumite
colectivități.Acestea trebuie neapărat să posede capacitate de a răspunde și de a acționa în
mod liber.Persoana fizică ,în acest caz este obligat să fie conștient de caracterul faptei și
de consecințele acesteia.Persoana juridică poate deveni subiect al răspunderii
administrative și contractuale.Nu poate fi subiect al răspunderii penale sau
disciplinare.Totodata,aceasta mai răspunde în materie civilă și comercială”.4
Unul dintre subiecții răspunderii juridice care ne intereseaza exclusiv la această
temă este persoana ce reprezintă o autoritate publică.Aceasta urmează să accentuăm în
cele ce urmează.

III.Funcția publică
Funcția publică reprezintă conform Dicționarului explicativ,ansamblul atribuțiilor și
responsabilităților ,stabilite în temeiul legii,în scopul realizării prerogativelor de putere.
Aceasta constituie unul dintre elementele constitutive ale statului
democratic.Totodată ,funcția publică definește relația dintre cetățenii statului și
autoritățile publice ,care sunt construite cu scopul de a apăra interesele cele mai generale
ale cetățenilor.În acest caz,putem evidenția faptul că în cazul cînd legătura dintre acestea
se rupe atunci are loc decăderea statului democratic.
2
Cetățenii aspiră ca autoritățile publice să le asigure îndeplinirea tuturor intereselor
publice și desigur să exceleze prin corectitudinea acțiunilor lor.Dacă autoritățile publice
dau dovadă de o bună conduită ,bună credință,atunci și atașamentul cetățenilor vis-a-vis
de ei se schimbă.

23
Gheorghe Avornic TRATAT DE TEORIA GENERALĂ A STATULUI ȘI DREPTULUI Vol.II Chișinău-2010,p.295
4
Roman Starașciuc Teoria Generală a Dreptului Reprezentări Schematice si Comentarii ,Chișinău-2013,p.93
1.Autoritățile publice-subiecți individuali în procesul
răspunderii juridice
Autoritate publică este persoana care este numită într-o funcție publică și își
exercită prerogativele sale conform legii într-o anumită sferă în care a fost numit.Sunt
autoritate publică persoanele care ocupă o funcție publică în cadrul Parlamentului
,Guvernului ,Ministerelor și altor instituții publice.
Autoritățile publice au scopul de exercitare a prerogativelor de putere publică.Ei trebuie
să pună în execuție legile,să elaboreze programe ,statistici cu privire la competența
instituției vizate,să gestioneze resursele umane și resursele financiare,să reprezinte
interesele instituției publice în care activează.

2.Drepturile și obligațiile autorităților publice în procesul

de executare a funcțiilor lor publice
Conform Statutului funcționarului public din Republica Moldova,orice autoritate
publică, în procesul de executare a competenţelor sale, are următoarele drepturi:

a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele competenţei sale;

b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să primească informaţia necesară de la alte

autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de
proprietate şi forma lor juridică de organizare;

c) să-şi cunoască drepturile şi atribuţiile stipulate în fişa postului;

d) să beneficieze de condiţii normale de muncă şi igienă ,de natură să-i ocrotească

sănătatea şi integritatea fizică şi psihică, precum şi de un salariu corespunzător
complexităţii atribuţiilor funcţiei;5

3
Orice persoană înzestrată cu funții publice i se garantează dreptul la opinie și î-și poate
exprima opinia oficială publică.Aceasta poate participa la activități sau dezbateri
publice.Conform aceleași surse ,autoritățile publice au și obligații ,care ne vor conduce

35
Statutul funcționarului public din Republica Moldova
nemijlocit la modalitățile de răspundere juridică a autorităților publice.Astfel ,se
evidențiază:

a) să respecte Constituţia, legislaţia în vigoare, precum şi tratatele internaţionale la care

Republica Moldova este parte;

b) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;

c) să fie loiali autorităţii publice în care activează;

d) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit de

iniţiativă şi colegialitate toate atribuţiile de serviciu;

e) să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum şi confidenţialitatea în

legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul
funcţiei publice, cu excepţia informaţiilor considerate de interes public;

f) să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege;

g) să respecte regulamentul intern.6

3.Deontologia autorităților publice-exemplu de educație și

instruire
Conform Codului de etică a autorităților publice ,ni se relatează că “Principiile etice ce
guvernează activitatea autorităților publice sunt relevate de caracterul activității pe care
această categorie socioprofesională îl desfășoară în realizarea serviciului public și
punerea în slujba intereselor cetățenilor ca principali beneficiari ai activității
profesionale”.
Valorile etice raportate la exercitarea autorității publice sunt următoarele:
4
Legalitatea este principiul conform căruia exercitarea funcției publice și realizarea
tuturor actelor de competență trebuie să se facă cu respectarea Constituției și a tuturor
legilor în spiritul și litera lor.
Responsabilitatea este principiul conform căruia o autoritate publică trebuie să
46
Statutul juridic al funcționarului public din Republica Moldova ,secțiunea Obligațiile autorităților publice
7Codul de etică a funcționarilor publici, secțiunea:Valori etice raportate la exercitarea autorității publice
poarte responsabilitatea pentru actele sale.În acest sens există și protecția ,reglementată în
toate sistemele de drept ,pentru persoanele publice prin facultatea de a discerne toate
chestiunile care îi sunt supuse atenției de problematica specifică competențelor funcției
publice pe care o exercită.Discernămîntul este principiul conform căruia fiecare
funcționar public este dator să acționeze legal,moral în realizarea atribuțiilor sale conform
propriei convingeri,în acest sens fiind responsabil de decizia luată.7

IV.Răspunderea propriu-zisă a autorităților

publice
În procesul de executare a funcțiilor lor publice autoritățile publice pot produce anumite
încălcări fie din interes propriu ,fie din neștiință de cauză.Indiferent de aceasta,organele
abilitate ale statului au grijă ca orice încălcare să fie trasă la răspundere ,mai ales cînd
vine vorba despre autoritățile publice care ar trebui să dea un exemplu cetățenilor.

1.Răspunderea juridică a autorităților publice

Deseori autoritățile publice dau dovadă de incompetență și neprofesionalism în procesul
de executare a funcțiilor lor. În Republica Moldova ,corupția este factorul primordial în
procesul executării unei funcții publice.Ca acte de corupție pot fi semnalate luarea de
mită , traficul de influență,crime violente,fraude de lege.În manualul Teoria Generală a
Dreptului ,Sofia Popescu evidențiază :Este indiscutabil că sumele de bani plătite
polițiștilor în Republica Moldova reprezintă acte de corupție,mai ales cînd acestea sunt
consecința încălcării de către organele de poliție a atribuțiilor de serviciu înbeneficiul
unor persoane private.Alte încălcări ale autorităților publice conform codului penal al
Republicii Moldova, pot fi abuzul de putere sau abuzul de serviciu,excesul de putere sau
depășirea atribuțiilor de serviciu,neglijența în serviciu,încălcarea de confidențialitate a
informțiilor din declarațiile cu privire la venituri și proprietate,falsul în acte publice.
Răspunderea juridică în cazul acestor tipuri de încălcări vor fi elucidate în cele ce
urmează.
Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele
materiale pricinuite, contravenţiile sau infracţiunile săvîrşite în timpul serviciului sau în
legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei, o autoritate publică poartă răspundere
disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz.
Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcţionarului public îi pot fi aplicate
următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment, mustrare, mustrare aspră, suspendarea
dreptului de a fi promovat în funcţie în decursul unui an, suspendarea dreptului de a fi
avansat în trepte de salarizare pe o perioadă de la unu la doi ani, transfer într-o funcţie
publică inferioară pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor
salariale,destituirea din funcţia publică.Sancţiunea disciplinară se aplică de către persoana
care are competenţa legală de numire în funcţie. Sancţiunile disciplinare se aplică în
termen de cel mult 6 luni de la data săvîrşirii abaterii.8
Dumitru Mazilu menționează că în cazul răspunderii civile autoritățile publice nu
respectă anumite obligații civile izvorîte din contract,delict sau quasidelict.În cazul
răspunderii penale implică datoria de a da socoteală în fața justiției și de a executa
pedeapsa în caz de condamnare.9
Conform Codului Penal al Republicii Moldova,art.324,alin.1,cu privire la coruperea
masivă a autorităților publice se accentuează că pretinderea, acceptarea sau primirea,
personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică servicii, privilegii sau avantaje
sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea
ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întîrzia sau a grăbi
îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia se pedepsește cu
închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unități convenționale
și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate
pe un termen de la 2 la 5 ani10.
5
Cu referire la coruperea activă în art.325 ,alin.1,se prevede că promisiunea, oferirea
sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice
străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru
aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întîrzia sau a
grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia se
pedepsește cu închisoare de pînă la 6 ani cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unități
convenționale.11
58
Statutul juridic al funcționarului public din Republica Moldova
9
Dumitru Mazilu Teoria Generală a Dreptului ,p.306
10
Codul Penal al Republicii Moldova ,art.324,alin.1
11
Codul Penal al Republicii Moldova,art.325,alin.1
 Deseori întîlnim cazuri cînd autoritățile publice din Republica Moldova se supun
traficului de influență,care conform art.326,alin.1,se pedepsește cu o amendă în mărime
de la 500 la 1500 unități convenționale sau cu închisoarea de pînă la 5ani.12
Totodată,semnalăm situații cînd o persoană publică nu-și declară bunurile ,aceasta fiind o
încălcare a legii.Un caz similar a fost înregistrat în raionul Strășeni,cînd un primar al unei
localități s-a folosit de funcția sa construindu-și mai multe imobile care în prealabil nu au
fost declarate și încălcînd mai multe fapte ilegale.În acest caz ,acesta a fost supus
răspunderii juridice ,aplicîndui-se o amendă și eliberarea din serviciul public.Conform
art.327,alin.1 al Codului penal,se indică că în cazul abuzului de putere se aplică o
pedeapsă în mărime de la 150 la 400 de unități convenționale sau cu închisoare de pînă la
3 ani.13Neglijența persoanei publice este pedepsită în Republica Moldova cu o amendă de
pînă la 800 de unități convenționale sau cu închisoare de pîna la 6 ani.Totodată
,răspunderea juridică în acest caz influențează și asupra faptului că persoana în cauză nu-
și va putea exercita o anumită activitate a sa timp de 5 ani de la pronunțarea vinovăției
sale.În cazul răspunderii pentru încălcarea confidențialității informațiilor autoritățile
publice sunt pedepsite cu o amendă de la 150 la 300 de unități convenționale sau privarea
dreptului de îndeplini atribuțiile de serviciu pe un termen de la 1 la 5 ani.O consecință a
actelor publice ilicite se pedepsește, în cazul autorităților publice ,cu o amendă în mărime
de 500 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 2 ani.14
Răspunderea morală a autorităților publice se manifestă în rezultatul
cînd se aduc anumite daune morale,lezarea anumitor drepturi morale ale
cetățenilor.Răspunderea morală se referă la posibilul regret al
autorităților publice în cazul efectuării unei fapte ce aduce un anumit
prejudiciu.Ele conțin mai mult o responsabilitate naturală cu scopul de
a conștientiza necesitatea abținerii de a săvîrși ulterior o astfel de
faptă.
6
În acest caz organele abilitate ale statului sunt nevoite să
restabilească prejudiciul cauzat,situația urmînd să favorizeze
victima.Conform art.7,alin.1 al Legii Republicii Moldova cu privire la
securitatea ordinii publice,se stipulează că respectarea, ocrotirea

612
Codul Penal al Republicii Moldova ,art.326,alin.1
13
Codul Penal al Republicii Moldova, art.327,alin.1
14
Codul Penal al Republicii Moldova, art.330,alin.3
15
Legea Republicii Moldova cu privire la securitatea ordinii publice,art.7,alin.1
drepturilor și libertăților omului constituie una dintre îndatoririle
principale ale statului.15
În cazul încălcării unui drept,se enumeră acele temeiuri care duc la răspunderea
juridică.Astfel,pentru a trage la răspundere un reprezentant al autorității publice trebuie să
se realizeze :o faptă ilegală,să se prezinte rezultatul produs ,să existe un rezultat între
consecința nemijlocită a faptei,să existe vinovăția persoanei și răspunderea juridică
propriu-zisă.

V.Finalitățile (scopul) răspunderii juridice a

autorităților publice.Importanța răspunderii
juridice a autorităților publice.
Vorbind despre finalitățile răspunderii juridice a autorităților publice ,putem evidenția
mai întîi de toate că o finaliate reprezintă în cazul de față modalitatea de tragere la
răspundere și scopul de a urmări cît de competent a fost organul abilitat în procesul de
stabilire a pedepselor.Cu referire la finalitățile răspunderii juridice a autorităților
publice ,ne referim la faptul că statul pune autoritatea în cauză în imposibilitatea de a mai
continua desfașurarea activităților ilegale.Aplicarea tuturor sancțiunilor prevăzute de lege
și limitarea persoanei publice în exercitarea actelor sale ilicite prezintă ,în fond,valoarea
estimată a răspunderii juridice.Toate aceste pedepse sunt prevăzute de Codul penal al
Republicii Moldova.
După părerea mea ,scopul răspunderiii juridice constă în protejarea societății de
acele evenimente neprevăzute de lege și care încalcă nemijlocit drepturile unor
persoane.În cazul autorităților publice,vorbim despre o carte de vizită a unei comunități
umane care trebuie protejată cu grijă și multă muncă asiduă.Autoritățile publice,practic
veghează mecanismul evoluției unei societăți ,iar răspunderea lor juridică are drept scop
revenirea la armonia anterioară și repararea faptului în cauză.De ce vorbesc că
răspunderea juridică a autorităților publice are o importanță deosebită?
Deoarece,respectînd norma de drept autoritățile educă ,consolidează și stimulează
dezvoltarea conștiinței și culturii sociale și juridice a unei societăți .Astfel,se formează un
sentiment de drept și de egalitate,se ridică nivelul de comportament legal.Văzînd
respectarea dreptului de către reprezentanții publici,cetățenii vor tinde să respecte și ei la
rîndul lor conduita socială,care are drept scop constituirea unui stat de drept.Răspunderea
juridică,dupa mine ,constă nu numai în tragerea la răspudere a autorităților publice în
cazul comiterii unor fapte ilegale,dar și în înțelegerea acestora de a contribui în mod
conștient la dezvoltarea societății ,răspunderea pentru cetățeni,acordarea de ajutor în caz
de necunoaștere.
Importanța răspunderii juridice a autorităților publice este o parte integrantă a
răspunderii juridice,pentru că contribuie în mod firesc la asigurarea eficacității normei de
drept.

VI.Încheiere
În concluzionarea celor enunțate mai sus,aș putea spune că la ora actuală răspunderea
juridică este un element impunător al unei societăți democratice.Răspunderea în fața
statului pentru fapte comise la un anumit moment este de fapt o calitate fără de care
lumea nu ar putea funcționa.Nu putem să viețuim într-un mediu în care domină
ilegalitatea și nedreptatea,căci în acest caz degradăm ca ființe umane.Aș putea să
menționez că răspunderea juridică ,în cazul de fată a autorităților publice,ne asigura
,nouă,copiilor ,studenților ,bătrînilor posibilitatea de a percepe cît de important este să
renunțăm,uneori,la principii și să urmăm cu bună credință norma de drept.Doar prin acest
exemplu vom putea înțelege că trebuie să ne apărăm valorile de interes public,să
dobîndim libertatea personală și mult rîvnita liniște publică.Autoritățile publice sunt un
exemplu pentru noi,ele trebuie să ne asigure în mod legal interesele și să ne îndeplinească
aspirațiile de ordin social.Oricine trebuie pedepsit dacă a încălcat o normă de drept.În
susținerea acestei fraze ,vin cu o afirmație a lui Platon ,care caracterizează eficace
importanța răspunderii juridice în cazul autorităților publice :”Orice persoană pedepsită
pe drept trebuie să îndrepte și să profite de pe urma pedepsei sau să servească drept
exemplu pentru ceilalți,văzînd ce-a pățit ea să se teamă și să se îndrepte”.În efect ,aș vrea
să accentuez că în cazul pedepsirii autorităților publice,cetățenii ar trebui să urască
nedreptatea și să conștientizeze că norma de drept este, într-o oarecare măsură,sfîntă.
 În rezultat ,pot afirma că într-o societate în care există un etalon al dreptului,o
răspundere echitabilă,va exista mereu Legalitatea,Disciplina și Ordinea de Drept.

VI.Bibliografie
1.Andrei Negru,Victor Zaharia,TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI STATULUI
ÎN DEFINIȚII ȘI SCHEME,Note de curs,Chișinău 2009;
2.Gheorghe Avornic ,TRATAT DE TEORIA GENERALĂ A STATULUI ȘI DREPTULUI
Vol.II,Chișinău-2010;
3.Roman Starașciuc TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ,REPREZENTĂRI
SCHEMATICE ȘI COMENTARII,Chișinău-2013;
4.Dumitru Mazilu TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI;
5.Boris Negru,Alina Negru.Teoria Generală a dreptului și statului,Chișinău-2006;
6.Codul Penal al Republicii Moldova;
7.Statutul funcționarului public în Republica Moldova;
8.Codul de etică a autorităților publice;
9.Dumitru Baltag,revista Responsabilitatea și Răspunderea juridică-garanție a libertății
individuale;
10.DEX(definiția funcției publice);
11.Legea Republicii Moldova cu privire la securitatea ordinii publice.