UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT
DISCIPLINA DREPTUL AFACERILOR

LUCRUL INDIVIDUAL

Dreptul fondatorului, membrului, asociatiei,

persoanei juridice cu scop lucrativ de a participa
la conducerea si activitatea persoanei juridice cu
scop lucrativ.

A elaborat: Grigorita Victoria

Grupa 1408

A controlat: Hîncu Victoria

magistru în drept, lector universitar

Chişinău 2017
 Cuprins:

Introducere...................................................................................2
1.Consideratii generale privind persoana juridica......................3
2.Clasificarea persoanelor juridice………………………….....4
3.Persoanele juridice cu scop lucrativ………………………….5
4.Drepturile fondatorilor persoanei juridice cu scop lucrativ…..7
Concluzii………………………………………………………..9
Bibliografie…………………………………………………....10
 Introducere
In raportul dat avem ca obiectiv de a defini persoana juridica, dea identifica
elementele constitutive ale acsteia, organizarea patrimoniul. Vom determina care
sunt tipurile persoanei juridice ca apoi sa le clasificam pe fiecare in parte. In
principal ne vom axa pe persoana juridica cu scop lucrativ, definitie si clasificarea
ei, ca urmare ne vom referi la drepturile fondatorilor ca menbri ai persoanelor
juridice de a participa la conducerea si activitatea persoanelor juridice cu scop
lucrativ, dupa care vor urma concluziile.
1.Consideratii generale privind persoana juridica
Persoana juridica este un colectiv de oameni, constituit in conformitate cu
legea, avand o organizare de sine statatoare, un patrimoniu distinct afectat in
vederea realizarii unui scop determinat si care participa la raporturile juridice in
nume propriu

Elementele constitutive ale persoanei juridice

Din definitia data, se considera ca, pentru existenta oricarei persoane juridice, sunt
necesare a fi intrunite urmatoarele elemente constitutive:

- o organizare de sine statatoare;

- existenta unui patrimoniu propriu;

- existenta unui scop in acord cu legea;

Organizarea proprie priveste doua aspecte:

a) Organizarea interna, adica structurarea pe compartimente: de productie; de

aprovizionare; de desfacere; financiar-contabile; de investitii; de marketing etc.

b) Conducerea persoanei juridice, adica:

- modul in care sunt desemnate organele de conducere;

- atributiile acestora etc.

In legatura cu organizarea interna, aceasta depinde de categoria din care face parte
persoana juridica. Astfel, intr-un fel se reprezinta situatia in cazul unei societati
comerciale cu profil de productie, unde exista compartimente specifice unei asemenea
activitati (de productie, de aprovizionare, de desfacere, de investitii; financiar-contabil,
administrativ, de transport etc.), fata de o institutie de invatamant, unde exista: forme de
invatamant, profile, clase, grupe de studiu, secretariat, serviciu de contabilitate, serviciu
administrativ etc. Aceste aspecte de organizare interna sunt reglementate in actele
normative speciale, privitoare la modul in care sunt organizate si functioneaza acele
persoane juridice.

Patrimoniul propriu reprezinta a doua cerinta privind existenta persoanei juridice,

este constituit din totalitatea drepturilor si obligatiilor care au continut economic, deci
pot fi evaluate in bani si care apartin persoanei juridice.

Patrimoniul este alcatuit din drepturi patrimoniale (reale si de creanta) care

alcatuiesc „activul” si din obligatiile patrimoniale (contractuale si
extracontractuale), care constituie „pasivul”, iar acest patrimoniu trebuie sa fie
separat, distinct de patrimoniul persoanelor fizice ce alcatuiesc persoana juridica,
precum si de a tuturor celorlalte persoane juridice.

Structura, continutul si regimul juridic al drepturilor si obligatiilor ce intra in

componenta patrimoniului persoanei juridice sunt diferite, in functie de categoria
din care face parte si sunt stabilite prin legea de organizare.

Ca element constitutiv al persoanei juridice, „scopul propriu” este „obiectul de

activitate al subiectului colectiv de drept civil”, el indicand insasi ratiunea de a
exista a persoanei juridice[2].

Ca element de validitate, scopul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:

- sa fie in acord cu interesul public;

- sa fie determinat;

- sa fie legal.

2.Clasificarea persoanelor juridice

Se face dupa anumite criterii aplicabile fie tuturor categoriilor de persoane
juridice, fie numai unora dintre ele, slujind la stabilirea unor trasaturi
caracteristice unor grupe ori subgrupe de persoane juridice.
· Criteriile de clasificare care pot fi retinute sunt urmatoarele:
– domeniul dreptului de care apartin;
– forma dreptului de proprietate;
– nationalitatea;
– natura scopului.
· Dupa domeniul dreptului de care apartin se disting
A. Persoane juridice de drept public
- Statul;
- Unitatile administrativ teritoriale;
- Organele puterii legislative;
- Organele puterii executive;
- Organele puterii judecatoresti;
- Ministerul public;
- Curtea de conturi;
- Institutiile de stat;
- Partidele politice
B. Persoane juridice de drept privat
 - Agentii economici de stat;
- Societatile comerciale;
- Sindicatele;
- Cultele religioase;
- Organizatiile cooperatiste;
- Casele de Ajutor Reciproc;
- Asociatiile si fundatiile.
· Dupa forma dreptului de proprietate pe care se intemeiaza:
– persoane juridice fundamentate pe proprietatea publica;
– persoane juridice care au la baza, atat proprietatea publica, cat
si proprietatea privata;
– persoane juridice care au la baza exclusiv proprietatea privata;
– persoane juridice intemeiate pe proprietatea privata interna
si proprietatea straina.
· Dupa nationalitate, persoanele juridice sunt:
- persoane juridice romane – au sediul principal in Romania,
fiind constituite in conditiile legii romane
- persoane juridice straine – au sediul principal in strainatate si
isi desfasoara activitatea in Romania, potrivi cerintelor legii
romanesti.
· Dupa natura scopului urmarit:
- persoane juridice cu scop patrimonial (economic, lucrativ);
- persoane juridice fara scop patrimonial.

3.Persoanele juridice cu scop lucrativ.

Persoane juridice cu scop lucrativ sunt societăţile comerciale (Codul civil,

art.106-170), întreprinderile de stat şi municipale (Codul civil, art.179 şi Legea
nr.146/1994 cu privire la întreprinderea de stat160), societatile cooperatiste.

Fondatorii societăţilor comerciale urmăresc scopul de a obţine beneficii din

activitatea societăţii şi a le împărţi între ei cu titlu de dividend. Acelaşi scop, în
principiu, este urmărit şi de fondatorii întreprinderilor de stat şi municipale,
precum şi de membrii cooperativelor de întreprinzător şi a cooperativelor de
producţie.

Altfel spus, persoanele juridice cu scop lucrativ sunt constituite şi gestionate de

fondatori, asociaţi, membri, acţionari pentru obţinerea anumitor foloase materiale.
Acestui scop îi este dedicată întreaga viaţă socială a acestor persoane juridice, din
care considerent, legiuitorul a interzis donaţiile dintre ele. Persoanele juridice cu
scop lucrativ iau naştere (dobândesc calitatea de subiect) prin înregistrare de stat şi
înmatriculare în Registrul de stat al întreprinderilor, fapt demonstrat de certificatul
de înregistrare, eliberat deAgentia Serviciilor publice. La data constituirii, persoana
juridică cu scop lucrativ dobândeşte dreptul de a desfăşura orice activitate
neinterzisă de lege, chiar dacă nu este prevăzută în actul de constituire, inclusiv
activitatea de întreprinzător. În cazul în care pentru un anumit tip de activitate se
cere autorizaţie specială, persoana juridică va obţine această autorizaţie (licenţă).
Ca mecanisme de concentrare a capitalului şi de limitare a riscului ce rezultă din
activitatea de întreprinzător, persoanele juridice cu scop lucrativ sunt acele subiecte
prin care se desfăşoară majoritatea activităţilor de întreprinzător. Ele produc
mărfuri, execută lucrări, prestează servicii, contribuie la bunăstarea cetăţenilor şi la
dezvoltarea economică a ţării.

Persoanele juridice cu scop lucrativ au, prin definiţie, calitatea de întreprinzător,

sunt principalii operatori ai vieţii economice şi subiecte cărora le este dedicată cea
mai mare parte din materialul prezentului curs. Natura juridică a relaţiilor dintre
persoana juridică cu scop lucrativ şi persoanele care au calitatea de fondator,
asociat, membru sau acţionar constă în faptul că ultimele au faţă de persoana
juridică un drept de creanţă complex din care se evidenţiază dreptul de a participa
la activitate şi conducerea ei, dreptul la informaţii privind activitatea persoanei
juridice, şi, principalul, o cotă din profitul obţinut, precum şi din activele rămase în
caz de lichidare. Profitul realizat de persoana juridică şi activele în cazul lichidării
ei se repartizează între asociaţi proporţional cotei lor de participaţie la capitalul
social dacă actul de constituire nu stabileşte altfel. Dreptul de creanţă a asociatului
faţă de societatea comercială este patrimonial şi transmisibil.1

Convenţional persoanele juridice cu scop lucrativ pot fi divizate în:

A) societăţi comerciale: - Societate in comandita ;

-societate in nume colectiv;

- societate cu raspundere limitata;

-societate pe actiuni;

B) spocietatile cooperatiste: - cooperativa de intreprinzator;

- cooperativa de productie;

1 Nicolae Rosca, Sergiu Baes. Dreptul afacerilor, Chisinau 2011, pag.105

C) Întreprinderi, care la rândul lor pot fi: -Întrprinderi de stat;

- Întreprinderi municipale.2

4.Drepturile fondatorilor persoanei juridice cu scop lucrativ.

In societatea comerciala exista o multitudine de raporturi juridice ce asigura
functionarea acesteia. Aceste raporturi se referă în special la: a) drepturile şi
obligaţiile asociaţilor (acţionarilor) faţă de societate; b) modul de funcţionare a
organelor societăţii, inclusiv formarea, organizarea, activitatea fiecărui organ,
corelaţia dintre ele (organul suprem, administratorul, organul de control etc.); c)
regimul juridic al patrimoniul societăţii.

Codul civil stabileşte, la art.116 alin.(1) lit. a), drepturi pe care membrul
societăţii le dobândeşte în raport cu societatea comercială.

Dreptul la conducerea şi la activitatea societăţii. Dreptul asociatului de a

participa la conducerea şi la activitatea societăţii constă în: a) dreptul de a participa
la şedinţa adunării asociaţilor; b) dreptul de a- şi expune punctul de vedere asupra
problemelor de pe ordinea de zi a adunării; c) dreptul de vot; d) dreptul de a fi ales
în organul executiv sau de control.3

Pe lângă cele menţionate, asociaţii societăţii în nume colectiv şi comanditaţii

din societatea în comandită au dreptul să participe personal la activitatea societăţii.
Dacă pentru asociatul societăţii în nume colectiv acest drept apare numai în cazul
în care actul de constituire nu prevede altfel (Codul civil, art.124 alin.(1)),
comanditatul are prin esenţă nu numai dreptul, dar şi obligaţia de a activa pentru şi
în numele societăţii.

Conducerea persoanei jurideice se realizeaza prin organul suprem al acesteia care

este:

1. Fondatorul ( intreprinderea de stat, intreprinderea municipala, societatea cu

raspundere limitata si pe actiuni cu asociat unic)

2. Adunarea asociatilor(societatea in nume colectiv si in comandita)

2 Nicolae Rosca, Sergiu Baes. Dreptul afacerilor, Chisinau 2011, pag.128

3 Art. 116 din Codul Civil al Republicii Moldova, Nr. 1107
din 06.06.2002
3. Adunarea generala a asociatilor, actionarilor, membrilor( societate cu raspundere
limitata, societate pe actiuni, cooperativa de productie si cooperativa de
inreprinzator).

Dreptul la informaţie. Fiecare fondator are dreptul de a cunoaşte întreaga

informaţie despre activitatea persoanei juridice, având acces la documentele
societăţii, posibilitatea de a lua cunoştinţă de actele constitutive şi de modificările
operate în ele, de procesele-verbale ale adunării generale, ale consiliului şi ale
comisiei de cenzori dacă persoana juridica are astfel de organe. Fondatorul are
dreptul să fie la curent cu operaţiunile contabile ale societăţii, să facă copii de pe
actele contabile. Accesul fondatorilor la informaţie se asigură şi prin exercitarea
dreptului de a controla personal activitatea persoanei juridice sau de a cere
efectuarea controlului de către organul de control dacă societatea are astfel de
organe. Persoana juridica este obligată să publice informaţii referitoare la
activitatea sa. 4

Dreptul la dividend. Obţinerea de profit din activitatea persoanei juridiceeste

esenţa şi principalul motiv pentru care oamenii se asociază în astfel depersoane
juridice. Participarea la persoane juridica acordă fondatorului dreptul la o parte din
beneficiul ei, care se repartizează proporţional participaţiunii la capitalul social,
dacă actul de constituire nu prevede altfel. Prin urmare, acest act poate deroga de la
regula proporţionalităţii, stabilind alţi indici de repartizare a profitului. Totodată,
legea interzice aşa-numita clauză leonină, potrivit căreia un fondator ar putea
pretinde la întregul profit realizat de societate sau ar putea fi absolvit total de
pierderile suportate de ea.

Repartizarea beneficiului se face, de regulă, la adunarea anuală a asociaţilor,

care are loc după expirarea anului financiar. Actul de constituire însă poate
prevedea o repartizare mai frecventă: trimestrial sau chiar lunar. În societăţile pe
persoane, remunerarea se poate face prin împărţire de beneficiu.

Repartizarea beneficiului are loc numai din activele ce depăşesc ca valoare

mărimea sumară a capitalului social şi a celui de rezervă.

Dreptul la o parte din active în cazul lichidării. Activele persoanei juridice

dizolvate care au rămas după satisfacerea creanţelor sunt transmise de lichidator
fondatorilor proporţional participaţiunii lor la capitalul social. Asociatul exercită
dreptul la active în condiţiile art.96 din Codul civil. După ce au fost satisfăcute
cerinţele creditorilor, lichidatorul, elaborând un raport privind mărimea şi
componenţa activelor rămase, indică modul în care ele vor fi repartizate între

4 Nicolae Rosca, Sergiu Baes. Dreptul afacerilor, Chisinau 2011, pag. 171.
asociaţi. Bunurile materiale şi nemateriale ale persoanei juridice în lichidare se
vând, de regulă, de către lichidator, iar banii obţinuţi se împart fondatorilor
proporţional participaţiunii şi/sau în natură, de comun acord.

La repartizarea activelor persoanei juridice , ca şi în cazul repartizării

profitului, se poate deroga de la principiul proporţionalităţii, însă nimeni nu poate
avea dreptul la toate activele. Acestea vor fi repartizate între fondatori cel mai
devreme la 12 luni de la data ultimei publicări în „Monitorul Oficial al Republicii
Moldova” a avizului cu privire la dizolvarea persoanei juridice.

În dependenţă de forma persoanei juridice , de obiectul activităţii şi de alte

asemenea, pot fi stipulate, prin lege sau prin actul de constituire, şi alte drepturi.
De exemplu, în societăţile pe persoane şi în societatea cu răspundere limitată,
asociaţii au dreptul preferenţial de cumpărare a participaţiunii care se înstrăinează.

Concluzii:
Participarea la constituirea persoanei juridice este impulsionată de interesul pe
care doresc să-l realizeze fondatorii. Prin participare, aceştia dobândesc anumite
drepturi şi îşi asumă anumite obligaţii faţă depersoana juridica. Aceleaşi drepturi
şi obligaţii le au persoanele care, ulterior constituirii, dobândesc calitatea de
asociat.Fondatorii persoanei juridice nu dobândesc drepturi şi nu-şi asumă
obligaţii unul faţă de altul, ci numai faţă de persoana juridica pe care o constituie.

Prin participare la fondarea persoanei juridice şi executare a obligaţiei de

vărsare a aportului, fondatorul şi, ulterior, asociatul (membrul) dobândeşte un drept
complex faţă de societate numit drept de creanţă (drept asupra cotei) care include
trei componente de bază: dreptul de a participa la conducerea societăţii, dreptul la
dividende şi dreptul la o parte din active în cazul lichidării societăţii. Celelalte sunt
derivate ale acestora.
Bibliografie:
1. Nicolae Rosca, Sergiu Baes. Dreptul afacerilor, Chisinau 2011.
2. Codul Civil al Republicii Moldova, Nr. 1107 din 06.06.2002.
3. Legea Nr. 845 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
4. Legea Nr. 1134 din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni.
5. http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/082_-
_Dreptul_afacerilor.pdf
6.http://drept.usm.md/public/files/Dr-Af-Veb0c7.pdf