1.1 Caracterizati structura,
2 Comparati legea Mnu cu
continutul si forma Codul lui
Hammurabi 282 articole (sau
Hammurapi sau Codex
Hammurapi) este cea mai veche
culegere de legi, din timpul
regelui babilonian Hammurabi.
Codul, scris, cuprindea un Prolog,
282 de articole de lege și un
Epilog. Textul a fost săpat pe o
stelă din diorit lungă de 2,25
metri. Stela se află în muzeul
Louvre din Paris, iar o copie a ei
se află la muzeul Pergamon din
BerlinCodul diferențiază trei
tipuri de oameni: omul liber,
subalternul (omul care se
prosternează) și sclavul (juridic
fiind asimilat unui bun mobiliar).
hAnurapi face declaratii precum
ca el este trimisul zeilor, ca un
pastor al zeului Bel, pentru a face
dreptate, si pentru a fauri sindur
dreptul si dreptatea in limba tarii,
facindui pe oameni ca sa se
bucure. Primele 5 articole se
ocupa de procedura de judecata.In
continuare reglementeaza furtul si
canctiunile corespunzatoare,
drepturile si indatoririle ostasilor,
pedepsele pentru cei care folosesc
nu canalele de irigatie in
conformitate cu regulele, dreptul
de proprietate asupra gradinilor,
activitatea
negustorilor,organizarea familiala
etc.Drepturile femeii sunt
protejate juridic. Femeia dispune
de bunurile sale pe care le
administrează liber, practică
numeroase meserii și uneori poate
avea răspunderi importante în
societate. După căsătorie, femeia
se supune autorității soțului. Ca
văduvă, poate administra și apăra
interesele moștenitorilor. La
moartea tatălui (capul familiei),
puterea revenea fiilor și, în cazul
lipsei de moștenitori de parte
bărbătească, fiicelor. Pentru
supuși, codul lui Hammurabi
prevedea observanța monogamiei.
Conform legii lui Manu Pedeapsa
nu poate fi aplicată convenabil de
un rege lipsit de consilieri,
imbecil, setos de câştig, a cărui
inteligenţă n-a fost rafinată prin
studiul legilor, şi care se dăruie
plăcerii simţurilor. Doar un prinţ
cu totul pur, fidel cuvântului dat,
supus legilor [sacre], înconjurat
de servitori iscusiţi, şi dotat de o
judecată sănătoasă, poate pedepsi
în mod echitabil. Prin aplicarea
pedepselor se mentinea ordinea si
linistea in societate.
1.2 Comparati pedepsele din
c.H si legea manu- H prevedea in
aplicarea pedepselor legea
talionului, o lege penală la unele
popoare din vechime, potrivit
căreia vinovatul era tratat în
același chip în care a procedat,
sau a vrut să procedeze, cu
victima sa, adică inculpatului i se
aplică o pedeapsă identică sau
similară cu răul săvârșit de el.avea
mai multe forme: dinte pentru
dinte, vânătaie pentru
vânătaie, picior pentru
picior,mână pentru mână, os
pentru os, ochi pentru ochi. Deși
astăzi pare de o cruzime
francez confera substanta unei
inimaginabilă, Legea
talionului reprezenta la vremea ei
un adevărat progres în comparație
cu practicile
anterioare.Hammurabi a instituit
talionul cu scopul de a stăvili o
reminiscență foarte periculoasă a
comunității gentilice, și
anume răzbunarea sîngelui. În
virtutea legii talionului, victima
sau rudele ei nu mai puteau
pricinui infractorului un rău mai
mare decât fapta comisă de către
acesta.
1.3 Argum caracterul laic si
religios .Spre deosebire de alte
legiuri CH e o lege laica
mireana.Textele nu contin
dispozitii privind interventia
zeilor in procedura de judecata si
ku atit mai mult prescriptiile
religioase sau de cult.Codul se
incheie cu epilor prin care H isi
caracterizeaza codul drept norma
juridica de echitate prin
intermediul caruia a asigurat tara
cu legi scrise si buna cirmuire.El
se adreseaza si la urmasi sal
urmeze. Caracterul religios e
desemnat prin afirmatiile sale
conform carora cei care nu
respecta cuvintele lui atunci
conform codului ei vor fi
blestemati.
1.1 Caract gen a legii lui MANU
.Societatea indiană era împărțită
în patru caste, conform legilor lui
Manu: preoții (brahmanii),
războinicii (kșatriya), producătorii
(vaisya) și servitorii (sudra).
Legile lui Manu tratează omenirea
drept ceea ce este, nu în raport cu
o utopie. Cartea Legii lui Manu -
12 carti (Manava Dharma-Sastra).
culegere de norme religioase,
etice si juridice. Nu e mai veche
de sec. XIII i.e.n., dar nici mai
noua decat veacul VI i.Hr. Legea
lui Manu cuprinde principii de
teologie, de economie domestica
si rurala, de comert etc. : reguli
pentru indeplinirea actelor
cultului, a datoriilor castelor
principale si ale membrilor castei
intre ei ; notiuni de politica
interna si externa, de strategie si
tactica ; sfaturi pentru incheieri de
aliante politice si militare, apoi
amanuntite legi agrare, civile,
penale, comerciale, sistemul
masurilor si greutatilor, etc. La
toate popoarele femeia isi
schimba situatia, dupa rolul pe
care-l are in viata sociala,
devenind pe rand: sora, sotie sau
mama. In lege accentul cade pe
ultimele doua aspecte: femeia ca
sotie si femeia ca mama. Pedeapsa
nu poate fi aplicată convenabil de
un rege lipsit de consilieri,
imbecil, setos de câştig, a cărui
inteligenţă n-a fost rafinată prin
studiul legilor, şi care se dăruie
plăcerii simţurilor. Doar un prinţ
cu totul pur, fidel cuvântului dat,
supus legilor [sacre], înconjurat
de servitori iscusiţi, şi dotat de o
judecată sănătoasă, poate pedepsi
în mod echitabil.
1.
cod. Ham- inseminate parti din sistemele
1.3 Argum caract religios a romane, dreptul german repr cea
legii Legea contine de a doua sursa princ a acestora,
principii teologice conceptii al doilea izvor prin care sa
morale desprea viata precum alimentat marele system de drept
ca trebuie traita dreapta si romano Germanic. Deosebirea
curate. Religia recunoaşte şi dintre ele o vedem in continutul
ea existenţa Răului, dar în normative si in expresia tehnica. E
raport cu acesta nu doreşte prezenta o mentalitate juridical
eliminarea, ci îngrădirea lui. diferita.
Răul există, are un loc 1.3 Rolul CCFrancez –in
legitim în această lume, să-i evolutia si in formarea familiei
facem deci o matcă în care romano germanice a avut un rol
să curgă liniştit! Iar pentru foarte important. Codul ocrotea
cei care n-au încotro şi familia, lipsind de drepturi copiii
trebuie să-l vadă, să fie nişte in afara casatoriei, a introdus
abluţiuni care să-i purifice. consimtamintul parintilor ;la
casatoria copiilor pina la 25 de
1.1 Caracteriz codul civil anipu baieti si 20 ani pu fete,
francez- Codul Napoleonian este femeia casatorita era incapabila
codul civil francez, elaborat sub dpdvd juridic avind nevoie de
Napoleon I in 1804. Codul autorizarea sotului pentru a savirsi
interzicea privilegiile din nastere, anumite acte juridice. Alte
aproba libertatea religiei si prevederi ale codului in aceasta
specifica ca posturile din guvern, materie se refera la raporturile
ajungeau in mana celor calificati pecuniare dintre soti si la
pentru a le detine. Codul civil desfacerea casatoriei. Conform
francez, a fost redactat rapid de codului sotii puteau allege
catre o comisie de patru juristi comunitatea de bunuri, separarea
eminenti si intrata in vigoare pe de bunuri, . Deci v edem un sir de
21 martie 1804 Intentia lui norme expuse in cod care au
Napoleon, a fost sa faca o reforma menirea de a reglementa relatiile
sistemului legal francez, in familiale, acesta avind un rol
concordanta cu ideile revolutiei foarte important pentru
franceze, deoarece vechile legi comunitatea franceza.
regale si feudale pareau a fi
confuze si in contradictie directa
cu poporul.
Codul civil Napoleonian diviza
legea intr-o lege a:
Persoanelor
Proprietatii
Achizitionarii proprietatii
Procedurii civile
Codul Civil Napoleonian a fost
realizat in vremea Primului
Imperiu Francez sub indrumarea
lui Napoleon Bonaparte. Codul
acorda o atentie si o importantă
deosebită organizarii familiei
urmarind sa faca din familie
celula de baza a vieţii sociale.
Codul Napoleonian acorda
capului familiei puteri si
prerogative foarte intinse asupra
tuturor persoanelor care o
alcatuiau (copiii, sotie).Codul lui
Napoleon situeaza proprietatea
privata in centrul reglementarii
sale juridice, privind-o drept
sorgintea originara a oricaror
libertaţi individuale. Aceasta
putere absoluta a soţului asupra
sotiei se numea „putere maritala”
sau „autoritatea paterna”, Codul
Napoleonian a fost impus ca lege,
iobagia si feudalismul fiind
abolite si impusa libertatea religiei
(ingura exceptie fiind Spania)
1.2 Comparati CD francez sic el
german – in primul rind ele difera
ca structura, francez e format din
3 carti iar german din 5 parti. Cel
german se refera la drepturile
persoanelor fizice si juridice, la
contracte de vinz cump,
proptietati, relatii familiale,
mostenire si succesiune. Aceasta
latura comuna este prezenta si in
francez. C francez
consacraconceptia romano clasica
asupra proprietatii. Daca sist