Familii de drept-o totalitate de sisteme care au anumite elemente commune:dezvoltarea istorica

asemanatoare;izv formale ale dr;structura sistemelor de dr.1)Ev istorica asemanatoare:In perioada

contemporana luand in considerare fam de dr existente putem observa ca sistemele de dr su la
baza fie DPR,fie Dr comun englez,fie un izv religios.Sisteme de dr care au evoluat de la dr
roman:cel francez si german.In Grecia,DR s-a aplicat in forma directa,acesta fiind kiar primul
nivel de receptive a dr roman.Dr comun englez-a fost receptionat in special de coloniile
engleze,benevol nefiind impus,datorita simplitatii si conservatorismului sau.A fost receptionat in
Sua,Canada,Australia,Noua-Zeelanda,India.Sis de drept religioase si traditionale-statele asupra
carora religia infleunteaza asupra dr.Sistemele de dr sunt formate din nrm care se contin in carti
religioase(coran).Odata cu receptia si acceptia acestei religii,sis de drpt a acestui stat formeaza
primii pasi in formarea unui system de drept religios.2)Izv formale ale dr-Cele care au evoluat pe
baza dr roman,intilnim acelasi izv formale:legea si actele nrm subordinate legii,care de la system
la system poarta denumiri diferite:ordonante,hotariri,decret,cod,lege..In aceste sisteme intilnim ca
principal izv de dr-Constitutia.Sist de dr care au evoluat de la dr comun englez-principalul izv de
dr e precedentul judiciar,legii acordinsui-se o importanta mai minora.Insa in unele state din
Sua,legea are o importanta aproape egala cu cea din sistemele romano-ogermanice(Constituia
scrisa SUA).Sistemle de dr religioaseacorda prioritate nrm juridice care se contin in principalele
acte sau carti religioase.3)Structura sistemelui de dr-Sistemul romano Germanic:Drept public si
privat,care sunt strucuturare in ramuri de dr-institutii-nrm juridice.Siste de dr anglo-saxon:dupa
izvoarle dr (Dr comun in sesn restrins-precedentu; judiciar;Dr statutar-legea;Dr ekitatii)este
divizat de asemenea in rmauri,o ramura de dr-nrm din dr comun,statutar si ekitatii.Sist de dr
religioase-structurate irearhizata dupa izv religioase.dr musulman,izv de dr coranul urmat de
Sunna-viata si activitatea prorocului Muhammed,si de idjma-interpretarea Coranului si Sunna.
Clasificarea fam de dr:1-Roano-germanica.2-Anglo-saxona.3-Fam de dr traditional si religios.4Fam dr socialist.Istoria dreptului cunoate cteva mari sisteme de
drept:1. Primul dintre acestea a fost dreptul roman, care sa aplicat multe secole, chiar i dup destrmarea ImperiuluiRoman, n Germania sau n Grecia,
dreptul roman s-a aplicat n mod direct pn n secolul nostru. In alte ri, cumar fi Frana,
Romnia i alte state, dreptul roman combinat, completat sau amendat cu cutuma
local, a
formatd r e p t u l f r a n c e z i r o m n e s c a c t u a l . I n G e r m a n i a , n m o m e n t u l n c a r e
d r e p t u l r o m a n n u s - a m a i a p l i c a t , s - a ntreptruns cu cutumele i legiuirile
locale, care a fost denumit dreptul roman contemporan". Aa s-a formatmarele sistem
de drept romano-germanic.2. Dreptul francez a fost un mare sistem de drept care a lsat urme
profunde n sistemele de drept aparinnd altor state.Cuceririle napoleoniene au introdus legislaia
francez i n special Codul civil, n statele ocupate de Napoleon.Aa s-a ntmplat n Olanda,
Italia, Belgia, Luxemburg .a., care au adoptat Coduri civile i comerciale
dupmodelul francez.Legea francez a devenit aplicabil i n fostele colonii franceze.
Dup dobndirea independenei dectre fostele colonii, statele independente nou create au trecut,
n marea lor majoritate, la sistemul romano-germanic
Metoda comparative-Metodologia e un domeniu foarte larg studiat in ultima perioada,imp
metodolgiei s-a ipus mai ales la incep sec 20,preocuparea pt perfectionarea metodei a dus la paritia
unei stiinte dinsticte-metodologiaDr comparat se identifica prin sistemul lui propriu de
metode,insa ceea mai impr e metoda comparative-de a stabili legaturi de asemnare/deosebiri sau
ambele,la 2 sau mai multe fenomeneRegulile:1-se supun comparatii numai obiectele si
fenomenele comparabile2-sa se considere termenii supusi compararii in conexiunile lor reale,in
contextual social,politic,cultural din care au rezultat.3-sa se caracterizeze izv sistemului de dr.4- sa
se tina cont de epoca,etapa istorica,5-cercetatorul trebuie sa scoata in evident tendinta de
apropriere sa u de distnatare.METODA ISTORICA,LOGICA,SOCIOLOGICA,CANTITATIVE,

printer care un rol imp ocupa metoda statisticafolosind calculul probabilitatilor se ocupa de studiul
cantitativ al fenomenelor de masa

Stiinta-este un system de cunostinte despre natura,societate si gindire,cunostinte obtinute prin

metoda corespunatoare si exprimate in concept,categorii,principia si notiuni.Stiinta juridical-una
de cel mai inalt interes,are drept obiect transmiterea si parofundarea cunoasterii
juridice.Dezvoltarea dr comparat ka stiinta se refera la o perioada de timp nu kair
indelungata,numai in ultimii 100 de ani,dr comparat e recunoscut ca stiinta juridical si termen
juridic.Momentul aparitiei dr comparat este aparitiasi preluarea primelor sisteme de dr
national.Primii pasi aid r comparat ca stiinta sunt mrcati de Congesul de dr comparat(paris1900)pt
prima data la acest congres s-a discutat despre :stiinta dr comparat;metodele de studio;legatura
acestuia ku alte stiinte.Dr comparat devine o disciplina care asigura o analiza retrospective a sis de
dr a statelor vecine,cat si a altor state.Stiinte de tip nometetic-are ca obiect activitatile
umane,stabileste legile si rleatiile functionale.St istorice-isi propun reconstituirea si interpretare
trecutului.Juridice-delimiteaza lumea dominate de nrm,obligaii si atributii,studiaza aspectele
normative ale activitatii umane.Stiintele juridice:globale,de ramura,auxiliare si interramorale
Obiectul de studiu-Dr comparat este un ansamblu de procedee potrivit carora se realizeaza
compararea unnor nrm,reglementari,istitutii sau siteme juridice nationale cu nrm ,reglementari si
sisteme juridice ale altor tari in scopul de e evidential asemenarile,deosbirile si de a propune
imbunatatirile lor.Analiza si compararea dr este atit de veke,inca Aristotel in tratatul sau depre
plotica efctueaza o investigatie si comparative a 153 de constitutii din statele grecesti,de asemena
legea celor 12 table este formata tot pe baza comparative
Familia de dr romano-germanica-apare odata cu formarea imperiiului roman si continua dupa
destramarea sa.Imp Roman impune sistemul propriu de dr totutror statelor cucerite,unele insa l-au
acceptat benevol.Dupa caderea imperiului evolutia sa poate si divizata in 3 perioade:1)perioada dr
de obicei(dr vulgar)2)Dr comun al universitatilor.3)Dr legidlativ.1)DREPTUL DE OBICEI:Dupa
caderea imp roman,europa a fost cucerit de barbari venii=ti sin nord,a suportat o destramare
feudal.fiecare feudal aplica propriul system de dr bazat pe cutumele locale.Aceste obiceiuri erau
infleuentate de dr roman.Apar primele univ in care se studiaza dr,iar absolventii acestora au
observant k pe teritoriile locuite de ei se aplica un dr barbar cutumiar infleuntat de dr
roman.Aceasta perioada a luat sfirsit ku existwnta unor cutume uneori sistematizate locale,care
erau inflentate de dpr.2)DRCOMUN AL UNIV- se caracterizeaza prin studierea si dezolvtarea dr
privat si aparitia primelor acte /culegeri de cutume scrise cu caracter roman.Un rol important l-au
avut scoala glossatorilor-ei facea comentarii,explicatii pe marginea textelor clasice romane.in
acest fel dr roman era aplicat foarte usor in statul in care se cerea aplicarea lui.Scoala
postglossatorilor-creea noi nrm juridice folosind metoga dogmatica pe marginea deducerii unor
principii generale a drp roamn.Sc Panvectistilor-au activat si au avut succes mai ales in
/germania,au contribuit la fuziunea dr cutumiar cu cel roman./ei au creat un dr roman modern,ce
corespundea relatiilor intilnite in societata modenra.Sc dr natural-au creat un system de sr si idei
iluministe care au stat la baza majoritatii revolutiilor din oerioada moderna.3)DREPTL
LEGISLATIV-incepe ku aparitia primelor acte cu character normative adoptate de organelle
statului care au pus baza crearii sist de dr nationale.Inaceste acte nrm au avut si dr
coanonic.Principalele acte cu character normative-codurile civile
bavarez,prusian,francez,german./aceasta perioada se finiseaza cu crearea primelor sisteme
nationale de dr care au stat la baza formarii famielei roamne-germanice.

Dreptul Francez:Dr francez a evoluat in 3 perioade distinct:Perioada dr veki(de la origini pana la

marea rev din 1789)2)perioada dr intermediary(de la 1789 pana la codif lui Napoleon)3)Perioada
dr nou(De la codif lui Napoleon pana in prezent).PERIOADA DR VECHI-principalul izv de dr
era cutuma locala.Cutumele locale erau diferite de la o localitate la alta,kiar pe teritoriul unei
feudalii puteau exista mai multe cutume.Ele erau contradictorii si incomplete,fiind completate de
dr roman care se aplica ca un dr comun pe tot teritoriul Frantei.In unele localitati se aplica dr
privat roman,de aceea autorii mentioneaza k Franta poate fi divizata in 2 parti:Tara Ctumei si Tara
DR Scris./existent mai multor sistmee de dr locale nuera convenabila nici regilor,nici
feudalilor,deoarece aceasta ducea la descentralizarea statului si aputerii de stat.Ctumulele au
inceput a fi sistematizate mai intai pe teritoriul unui feudal apoi pe teritoriile vecine.,apar uneel
organe de stat commune pt feudali.unul din scopurile acestora era crearea unui dr comun pt
intreaga FrantaIn acesta perioada un rol imp a avut doctrina juridical-scopul de a readuce toate
cutumele in 1 sg si crearea unei legigenerale pt toate provinciile Frantei.Apar primele culegeri de
cutume<cutumiere>Cele mai imp izv erau ordonantele si edictele regilor.PERIOADA DR
INTERMEDIAR:Sunt puse bazele dr constitutional FRancez si a altor ramuri de dr.In urma rev
din 1789 este adoptata <Declaratia ku privire la dr Omului si Cetateanului>care prevede cele mai
importante dr si libertati a poporului francez.Aceste principia vor sta la baza adoptarii
principalelor acte norative care se aplica pana in ziele noastre.PERIOADA DR NOU-aceasta
perioada incepe ku adoptarea codurilor lui Napoleon.cel mai important fiind codul civil
1804,care e in vigoare si astaziCODUL CIVIL FRANCEZ a fost elaborate timp de 4 luni si
discutat in 102 sedinte a Consiliului de Stat,multe dintre care erau prezidate de Napoleon.A fost
adoptat sub forma unor 36 de legi,care au fost unite intr-un sg cod in 1804.Avea 3
carti:1)Carte:Despre pers,se referee la statutul civil al pers.2)CarteBunurile si modificari ale
prorpietatii.3)Carte-Modurile de dobindire a proprietatii.avea 1914 art.
Receptarea dr francez-dr francez a cunoscut multiple si diverse cai de receptare.Legislatia
franceza a fost introdusa in multiple teritorii supuse imperiului,precum :Belgia,o parte din
Elvetia,Germania,Italia.El a fost pastrt in Belgia si Luxemburg ,si an Polonia pana la instaurarea
regimului socialist.In prima jum a sec 20 dr francez a fost receptat direct de coloniile
franceze,statele asiatice si africane aparute du;a dobindirea independentei..Cea mai importanta
receptare a dr francez a avut loc in principalele tari europene.ITALIA:In istoria dr privat Italian
modern se pot ditinge 2 perioade,cea dintai este perioada unei puternice influente franceze,a 2-e
caracterizata prin tendinta de indeoartare de la aceasta influenta.Dupa caderea imperiului toate
acele state care s-au grabit sa-l adopte sau grabit apoi sa abroge codul civil franvez.,ca urmare s-a
creat o diversitate legislativafara precedent.La 1 ianuarie a intrat in vigoare codul civil Italian,care
era o variant a codului lui Napoleon.Codul civil din 1942 se. deosebea prin faptul ca era inclus dr
commercial in codul civil.SPANIA-procesul de receptare a codului a avut loc cu o intriziere foarte
mare.Codul civil spaniel-inspirat de cel france,Italian,portughez dar si din dr cutumiar era impartit
in 4 karti:persoanele;bunurile si proprietatea;modurile de dobindire a proprietatii;obligatiile si
contracteleDupa adoptarea Constitutiei din 1978 s-au produs unele skimbari pt societate si cidul
civil:Separarea casatoriei de cetatenie-inkeierea ei nu avea k effect modificarea cetatenieie;Capacitatea fmeeii de a inkeia contracte de munca;-modificarea regimului
matrimonial.PORTUGALIA-de asemenea a fost infleuntat de codul francez insa are si multe
elemente proprii.In 1967 a fost adoptat un cod asemenator de cel romano-germanic,principalele
prevederi:interpretarea si aplicarea legii;pers,bunurile,faptele si actele juridice;dr
obligatiilor,bunurilor,proprietatii,famielei,contractile
BELGIA-codurile franceze au fost introduce in timpul dominatiei acestei tari de catre armatele lui
napoleon,aceste coduri ramanind in vigoare si dupa infringerea trupelor.Astazi deosebirile dintre
ele sunt evidente,datorita adopatarii codului la exigentele societatii belgiene,process care s-a
realizat pe cale jurisprudentiala.Insa exista si asemnari in gindirea juridical si unele hotariri

judecatoresti.codul de comert a fost transformat radical,pastrindu-se doar unele texte din codul
francez.OLANDA-ea a adopatat in 1809 un cod Napoleon pt Regatul Olandeicare a fost inlocuit
la scurt timp de legislatia franceza.In 1812 codul a intrat in vigoare pe intreg teritoriul,cand a fost
anexat la Franta.Codul este imparti in 4 carti:despre pers,bunuri,obligatii,probe si prescriptiiCodul
se departeaza de cel francez sum mai multe aspect,avoluand sub infleunta codului civil german si
a jurisprudentei neerlandeze.

DR GERMAN-e cel de-al 2-lea mare pilon a fam roamno-germanice.aparitia dr german e legata
de cutuma.MentLITAtea epocii era formata de urmatoarele notiuni:La inceput a fost
cutuma;Cutuma eate sfinta;Cutuma este dreptul.In perioada medieval Germania era fosrmata din
mai multe state mici,fiecare din ele avind cutuma sa.La fel k si in Franta apare necesitatea de a
consilida cutumele si de a creaa culegeri,motivele fiind aceleasi:Comertul si UNificarea Statului
si a puterii.Astfel apar primele culegeri de cutume care se aplicau pe tot teritoriul,cele mai
importante fiind oglinda /Svaba si SAxona.In aceasta perioada au fost intreprinse multe incercari
de unificare a dr si de creare unui act nrmiv juridic comun pt tot imperiul,care sa include nrm din
toate domeniile vietii sociale.CEi care au creat acest cod,metionau ca spre deosebire de cel francez
kare marca inceputul unei noi perioade istorice,acesta este rezultatul unei epoci care disparea,si nu
continea idei revolutioniste sau iluministe ca cel frnacez.REprezentatii Scolii PAndectisitlor au
fost baza creaarii codului civil german,intrat in vigoare in 1900,care reprezenta unul din cele mai
importante si originale acte nrmtive ale sistemului de dr romano-germanic.Are o strucutura
oridinala,limbaj tehnicit,ce il fac deosebit de cel Francez.Strucutural e format din partea generalacontine principia generale ce stau la baza reglematarilor juridice-civile.Partea Speciala-4
parti(obligatii;bunuri;familieisuccesiunea).Avand 2385 de art.Limbajul este inccesibil pers
neintitiate,fiecare termen are un sens concret,invariabil.Studierea codului devine si mai dificila din
cauza trimiterii de la un paragraph la altul.
INFLUENTA DR GERMAN ASUPRA DR GRECIA SI Japonia-dr GERMAN A
INFLEUNTAT UNEORI IN MARE MASURA SISTEMELE JURIDICE DIN ALTE TARI.In
Grecia in 1946 dr roman a fost aplicat direct sub forma sa romano-bizantina,fara a fi introdus
printr-o lege speciala.Statul grec se considera urmasul dr bizantin astfel k aplicarea legilor romane
aparea ca fireasca.Juristii greci pt a intelege nrm de drept se adresau manualelor juridice
byzantine.Legatura sa cu dr roaman se explica prin faptul ca in statele germane,dr roman s-a
aplicat in mod direct cu titlu de dr comun.Codul civil grec,pus in vigoare in 1946 avea la baza
aprofundate studii de dr comparat si avea ca modelcodul civil german.Codul civil Grec inspirinduse din operele pandectistilor germane reproduce texte intregi din codul civil German.Inscriindu-se
in categoria actelor normative de inspiratie germane.JAPONIA-initial s-a pregatit un cod civil de
catre francei dupa modelul codului lui Napoleon,care insa nu a luat in consideratie traditiile
japoneze legate de statutul juridic al pers si cele din dr famileiei.Pt acest motiv proiectul codului
nu a fost acceptat de parlamentul nipon.Al 2-lea proiect a fost pregatit de catre specialistii japonezi
pragatiti in univ din Germania,astfel noul cid civil Japonez intrunea mai putine prevederi din
codul German,referitoare la familie,pers,fiind acceptat de catre parlament.
DR AUSTRIAC-Codul Civil german si austriac nu au prea multe leemente commune inafara de
limba in care sunt scrise.Maria Theresa dorind sa faca o legislatie unitara pt toate teritoriile
stapanite de coroana austriaca a numit in 1752 o comisie legislative pt lebaorarea unui codCodexTHeresianum.Primul proiect a fost resins,iar cel de-al 2-lea a purat numele de Codex
Josefin.Razboaiele napoleoniene au intriziat enorm intrarea in vigoare a codului,acesta intrand in
vigoare abia in 1812 pe tot teritoriul austriei ku exceptia Ungariei.el a servit drept sursa de
inspiratie si cocului Calimach.STRUCTURA-1502 art,3 parti:DR PERS-casatoria,raportul din
parinti si copii,tutela,curatela.DR BUNURILOR-dr reale,succesiunea,dr pers asupra bunurilor.DR
OBLIGATIILE,STINGEREA-a pers si bunurilor,prescpritia extinctive si
uzucapiunea.MODIFICARILE:ADOPTAREA NOVELELOR-niste legi care reglematau anumite
capitol din cod.1)novela: reglemnetari la dr pers,familei.2)novella-stabilirea limitelor de
terenuri.3)novella:a introdus institutii noi.ADOPTAREA LEGILOR:1)asupra cartilor funciare.2)la
accdidentele de automobile.3) la accidentele de avion.

DR ELVETIAN SI RECEPTIA LUI IN TURCIA-Codul elvetian e scris intr-un limbaj

simplu,fiind redact in mai multe limbi din cauza caracterului multilingvistic al
elvetiei.STRUCTURAT in 5 carti:Matriile pers;Dr famieliei;Succesiunea;Dr
reale;Obligatiile.Elvetia nu era un cod de comert,insa codul obligatiilor include dr civil si
commercial.Prestigiul codului a fost marcat de receptarea sa in Turcia,in 1926.Codul obligatiilor a
fost introdus intocmai,iar cel civil a fost modificat din cauza ca spre deosebire de confederatia
Elvetiana,Republica Turcia este un stat unitary.Codul commercial din turcia a fost alcatuit in baza
mai multor coduri straine.
Aparitia si dezv sistemelui de dr socialist-A)dezvoltarea dr rus pana la constituirea
socialismului,B)dreptul sovietic socialist,C)dreptul federatiei ruse.A)Dupa caderea
Bizantului,moscova proslaveste religia ortodoxa crestina si urmeaza o plotica de centralizare
administrtiva.Tarul Alexandru 2 a stimulat eforturile de modernizare realizand 3 reforme de mare
amplasare,insa aceasta politica a fost intrerupta de asasinarea lui.Ca urmare a acestor reformed r
rus dj nu mai facea parte din fam dr romaniste.B)include 3 perioade:a)comunismul
militar(colectivizarea paminturulor,monopolul unui sg partid,crearea Rep Federeative
Ruse);b)Politica economica noua- au fost promulgate diferite legi,majoritatea codurilor
REpublicii Ruse;c)Nationalizarea integrala a economieie-Stalin creeaza sistemul
sovietic,constituia fiind un adevarat instrument de dictatura a proletariatului.2) Perioada Stagnariiregimul lui brejnev,care a cedat coruptiei.codificarea dr a fost facuta systematic.3)RestructurareaGorbaciov lanseaza o politica de reforma si transparent a sistemului sovietic.Liberatile sunt expuse
in mod clar: la vot,de a fonda partied politice,liberate exprimarii,inlaturarea monopolului
partidului communist,ameliorarea dr penal,justitiei.C)Dr Federatiei ruse-conflictele dintre
presedintele Eltin si Parlament s-au terminat ku modificarea unilateral a Constitutiei de catre
presedinte,care a dizolvat parlametul si a marit puterile sale,apoi rasturnarea guvernului.Ca urmare
el a luat o hotarire care sa-I permita sa elaboreze un proiect de constitutie fara a cere aprobarea
poporului.Astfel constituia adoptata de Eltin a fost mai apoi completata de legi oranice.Rusia si-a
modificat pe deplin dr si anume organiarea judiciara,dr privat si a reinnoit legislatia din a 2 jum a
sec 19.Democratia rusa este organizata dupa cea francea:regim semi-prezidential si semiparlamentar.Presedintele este ales pe 4 ani in baza votului direct,secret.Misiunile Presedintelui la
fel sunt asemnatoare:garnatul constitutiei,protejeaza indepedenta si integritatea statului,asigura
functionearea si colaborarea organelor de stat.Parlamentul bicameral:Consiliul /federatiei-2
reprezentanti si Duma-450 de deputati.Curtea Constituionala-19 judecatori alesi pe 12 ani,asi aleg
sg presedintele.
Analiza comparative a structurii si izv formale socialist:Asemanari:Conceptia nrm
juridice,Categorii si institutii juridice(aceleasi dar sens diferit).Deosebiri:Nu este clasificat in dr
public si privat;Caracterul imperative al dr,inclusive a dr civil;Specificul dr constitutional si
administrative;Dr familiei desprins de dr civil;Disparitia dr commercial;Aparitia dr locative si
colhoznic.
Familia de dr Anglo-Saxona-Common law alaturi de dr romano-germanic reprezinta cele mai
imp sisteme juridice contemporane,dez lor a avut loc in parallel,pe de o parte pe continental
European,pe de alta parte in insuleele britanice,fara ca ele sa exercite vreo influenta asupra
celeilalte.Termenul de common-law in sens larg:marele system de dr de origine engleza.sens
restrins:unul din cele 3 ramuri de reglementari caracteristice marelelui system de drept.El
reprezinta un system juridic ce guvenreaza terotirii intinse:Africa,Asia si America,la fel si fistele
colonii britanice care au uimprumutat calitatile si defectele acestor sisteme de drept.Un rol
important avand /comitetul /judiciar a Consiliului Privat Britanic cu rol de instant suprema pt toate
teritoriile colonial ku exceptia canadei,,etc

Etapele dezv dr comun englez- pe trei ci: formarea dreptului comun, completarea lui cu dreptul
de echitate i interpretarea statutelor .Teritoriul stapanit de anglo-saxoni era stapanit guvernat de
cutume locale,mai apoi au aparut un nr mare de organe jurisdictionale care aplicau fiecare cutume
si reglementari diferite.Regele exercita doar ce numa justita supremaDin instant regala s-au
desprins Curtiel regale,care largindu-si competent au incetat sa-l urmeze pe rege si au format 3
Curti.Sesizarea acestor curti se facea doar la ordinul Cancelarului,care acorda un ordin partii de a
sesiza Curtile REegale.Mai apoi dr englez a luat o noua cale,in care instantele sesizau sg in temiul
unei declaratii facute de reclamant.Ca urmare a reformei judiciare a fost recunoscut dr oricarui
cetaten de a se adresa direct instantelor judecatoresti.A fost organizate in cadrul Curtii Supreme 3
entitati judiciare:Hight Court of Justice;Crown Court;Court of Appeal
Structura dr comun englez-1)Dr comun bazat pe precedent,izv de baza;2)Dr de ekitatecompleteaza si corecteaza izv de baza;3)Dr statutar-(legislativ)dr scris de origine parlamentara.
Izvoarele formale a fam anglo-saxone-precedentul judiciar-principalul izv de drept,in Sua- se
modifica mai usor..Legea-Constituia este legea suprema si modifica legea sau precedentul ori de
cate ori ultimile vin in contradictie cu ea.Fata de legile din Anglia are o impt majora si e
considerate ca izv de drept kiar si kind nu a devenit precedent judiciar.Controlul
Constitutionalitatilor legilor a fost cinstituit prin actiunea Marbury vs Madison.
Aparitia dr comun al SUA-Dreptul SUA face parte din fam de drept anglo-saxona.El incepe cu
crearea primei colinii engleze.dupa dr aplicat ele pot fi divizate in-colonii ce aplicau dr comun
englez(erau prop Angliei,conduse de pers numite de metropola care aplicau dr comun englez).colonii ce aplicau un dr arhaic bazat pe Biblie(coloniile private,conduse de organe alese de
majoritate).Totul se skimba odata ku obtinerea independentei in 1876,se pune problema crearii
unei noi legislatii commune,apar tot mai multi emigrant care sustin aceasta ide si nu cunosc dr
englez.Codificarea dr ameican nu are loc,in skimb si adopta Const SUA si Const Nationala a
fiecarui stat,fapt care a modificat evolutia de mai departe a dr American.Cons-devine legea
supreama si nu poate si modificata,incalcata.In uneel state sunt adoptate coduri dupa modelul
roamano-germanic,astfel apare un conflict intre dr romano-germanic si anglo-saxon.
Structura sist de drept al SUA-structura e aceeasi ca si al dr comun englez,dr comun in sesnr
restrins,dr ekitatii si dr statutar.dreptul la fel k si in anglia se bazeaza pe precedent si ratiuneMaj
autorilor sunt de parerea ca exista un dr comun federal si unul national al fiecarui stat in parte.Dr
comun federal e creat de Congresul SUA,Curtea Suprema de justitie,president si guvernul
federal.La nivelul fiecarui stat national-sis de dr comun depinde de cel federal,uneori are o
autonomie si se deosebeste de celelalte.
Actiunea Marbory vs Madison-a dat nastere controlului constitutionalitatilor legilor. Marbury vs
Madison a reprezentat un caz emblema in care Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii si-a
stabilit autoritatea in ceea ce priveste revizuirea si nevalidarea actiunilor Guvernului care intra in
conflict cu Constitutia S.U.A. Astfel, in 1804 o decizie judiciara a fost inmanata de catre Curtea
Suprema a S.U.A in cadrul cunoscutului caz Marbury vs Madison, caz ce a inceput deoarece
presedintele Jefferson nu a fost de accord cu una dintre hotararile luate de predecesorul sau, John
Adams. Decizia discutata a fost luata de catre Adams in ultimul moment ,cand acesta inca se mai
afla la putere, si prin aceasta il numea pe William Marbury in functia de Judecator de pace.
Jefferson l-a rugat pe Secretarul sau de Stat, James Madison, sa-l dea jos din functie pe Marbury,
iar acesta din urma l-a dat in judecata pe Madison, reprezentand Guvernul, cerand sa fie repus in
functie.

Organizarea judecatoreasca in SUA-Sistemul federal explica 2 ierarhii judiciare:Jurisdictiile

statelor si Jurisdictiile federale..1)J.Statelor-procesele de importanta minora sunt judecate de
judecatorii de pace,care nu sunt juristi dar detin competente administrative si judiciare.Cazurile
civile si penale sunt aduse in prima isntanta in fata Curtilor de Comitat,audientele sunt conduse de
1 sg judecator asitat de juriu.Apelurile sunt aduse in fata Curtii supreme de Stat formata din 7
judecatori.Cand 2 ordine jurisditionale sunt competente in acelasi timp partile au dreptul la
alegere in prima instanta.2)J.Federale-Curtea suprema alcatuita din 9 magistrati numiti de
presedinte si aprobati de senat.Judecatorii sunt numiti pe viata.Curtea daca considera k procesul nu
e important in dr poate sa nu-l inceapa.Uneori Curtea Suprema este judecatorul costituional-ea
controleaza legile si hotaririle judecatoresti.100 de Curti federale de district-di judecatori numit pe
viata ,formeaza primul nivel.13 Curti federale de apel-din 100 de judecatori numiti pe viata.Au
fost create jurisidctiile specializate in anumite cazuri administrative-.J.Federale sunt competente
de a lua decizii privind recursurile indreptate impotriva administratiei federale.
DReptul musulman-sistem de nrm ce exprima in forma religioasa general vointa nobilimii
musulmane religioase,sanctionate si sustinute de statul musulman,in baza sa s-a format califatul
Arab in sec 7-10 si este bazat pe religia musulmana-islam.In sens larg-determina motivele pe care
trebuie sa le stie un musulman,posturile care sa le tine,pomana care trebuie data.In acest sens este
un system Islamic unitary de reglementare social normativacare cuprinde atita norme juridice ,cat
si nejuridice religioase si obiceiuri.Reflecta vointa lui ALLah,cuprinde toate sferele vietii sociale.
Islamul pornete de la faptul c dreptul existent a venit de la Allah care ntr-un anumit moment al
istoriei l-a descoperit omului prin prorocul su Muhamed. Acest drept este dat omenirii odat i
pentru totdeauna, de aceea societatea trebuie s se conduc de el i s nu creeze altul sub influena
condiiilor sociale ce se schimb. Jurutii musulmani condamn totul ce este ntmpltor i
nedeterminat. Motivele i inteniile persoanei nici odat nu se iau n consideraie.
La examinarea dosarului judectorul nu apeleaz la crile religioase ci la autorul care le-a
interpretat, autoritatea cruia este unanim recunoscut.
Dreptul ca o totalitate de norme anumite s-a format n primele dou secole ale existenei islamului.
Secolele urmatoare practic nu au admis nimic nou.
n cadrul dreptului musulman lipsete divizarea clasic n dreptul public i drept privat; din
numrul principalelor ramuri ale lui fac parte dreptul penal. Dreptul judiciar i dreptul familiei.
Dreptul musuman care a suportat numeroase influene strine, rmine o familie juridic
independent, care acioneaz asupra milionelor de ameni.
Analiza comparativa a dr musulman si canonic-Cutuma a contribuit de la inceput la formarea
sistemului juridic al Islamului,ele au fost introduse in dr musulman prin intermediul idjmaei.Pt ca
o cutuma sa fie luata in considerare ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii,printre si aceea de
a nu fi contrara idjmaei. Legea islamic ce cuprinde totalitatea poruncilor lui Dumnezeu aa cum
au fost ele pstrate n Coran i n Sunna. Legea islamic se bazeaz pe cinci postulate care
guverneaz ntreaga via a unui musulman:datoria obligatory;indatorirea;lucrul ingaduit;lucrul
nerecomandabil;lucrul interzis. Legea islamic la nivel de guvernare si justiie social se aplic
doar acolo unde la conducere se afl un guvern islamic.

Adaptarea dr musulman-Din motiv k musulmanii considerau sistemul lor de dr un produs al

revelatiei ei nu puteau concepe ideea k acesta sa fie modificat.Imparatii,regii musulmani au
intervenit adesea cu masuri legislartive.,care interveneau doar pt a trezi institutiile dreptului sacru
cazut in desuetudine sau pt a stabili unele noi.La etapa actuala statele musulmane care sunt in plin
proces de dezv economica s-au vazut nevoite sa construiasca cadrul lor juridic adaptat la nevoile
contemporaneitatii..De ex Turcia care a adoptat aproape integral dr elvetian,sau Tunisia care a
reglementat raporturile familiale dupa modelul european.Majoritatea tarilor musulmane se
indreapta catre un sistem juridic de inspiratie europeana.Totusi acest drept datorita transformarilor
sociale e sortit disparitiei.De ex Egiptul au desfiintat tribunalele religioase si au transferat
atributiile acestora instantelor ordinare,mentinand insa in vigoare legile diferitor comunitati.Turcia
si Algeria au suprimat tribunalele religioase si au uniformizat legile aplicabile
musulmanilor.Prima Constituie a Turciei a fost promulgata in 1876 si mai in apoi in 1908. Noul
cod civil a avut un impact puternic asupra poporului turc, chiar dac
un e l e d i n t r e p r e v e d e r i l e s a l e e r a u c o n t r a z i s e , i g n o r a t e s a u n i c i o d a t p u s e n
aplicare, mai ales n zonele rurale. Codul civil emancipa femeia, prin acordareadrepturilor egale cu
barbatul i scoaterea poligamiei n afara legii, iar introducereacstoriei civile a fcut ca divorul
sau separarea s fie mult mai dificil.
D r e p t u l d e p r o p r i e t a t e i d e m o t e n i r e e r a u r e g l e m e n t a t e c o n f o r m pr
incipiilor legislaiei occidentale iar sistemul de inregistrare a proprietilor funciare sa modernizat. N o u a C o n s t i t u i e l a i c a a s i g u r a t c o n t r o l u l l e g i s l a t i v i j u d i c i a r
a s u p r a administraiei i ca mijloc legal de protecie
a individului. Prima consecin a promulgrii sale a fost secularizarea tutror legilor
i instituiilor existente iabrogarea obligativitii ca acestea s se conformeze legii
islamice. Instituiac a l i f a t u l u i a f o s t a b o l i t , m p r e u n c u c e l e l a l t e i n s t i t u i i
r e l i g i o a s e - c o l i i tribunale