UNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT
DISCIPLINA DREPT CIVIL

Lucru individual

Particularităţile depozitării
bunurilor la lombard şi camerele
de păstrare

A Efectuat studentul
gr.309, Fală Marcel
A Verificat
lectorul universitar
Ghenadie Vasluian
Chişinău 2016
Cuprins:

1.Particularităţile depozitului prestat de lombard

1.1.Noţiuni introductive
1.2.Încheierea şi obiectul contractului
1.3.Răspunderea lombardului

2.Particularităile încheierii contractului de depozit cu camerile de păstrare

2.1Noţiuni introductive
2.2.Încheierea contractului
2.3.Obiectul contractului
2.4. Operaţiunile cu obiectele uitate şi găsite
2.5 Responsabilitatea pentru bagajul pierdut sau lipsă
3.Bibliografie
1.Particularităţile depozitului prestat de lombard
1.1.Noţiuni introductive
LOMBÁRD (‹ germ., fr.) s. n. 1. Instituție de credit care acordă împrumuturi garantate cu
obiecte sau titluri de valoare. Se mai numește casă de amanet. Apărută în sec. 15, în Franța, fiind
organizată de cămătari originari din Lombardia. 2. Obiecte sau titluri de valoare depuse drept garanție
pentru obținerea unui împrumut. ◊ Credit l. (overdraft) = formă de refinanțare cu totul specială, acordată
de banca națională a unei țări băncilor pentru asigurarea plăților zilnice ale acestora; creditul acordat de
băncile comerciale unor clienți, în limita și pentru termenul stabilit printr-un contract, pentru a asigura
achitarea obligațiilor la timp (în cazul apariției situației de descoperire de cont).1
În doctrină clasificarea depozitului se face după diferite criterii: în funcţie de calitatea
depozitarului distingem între depozit profesionist şi neprofesionist; după obiect, depozitul bunurilor
individual determinate este numit depozit regulat, iar a bunurilor determinate generic- depozit neregulat;
pornind de la împrejurările în care se constituie, depozitul se clasifică în obişnuit şi necesar; după
particularităţile diferitelor categorii de depozit avem: magazinajul, sechestrul, depozitul prestat de
lombarduri, depozit la camere de bagaje, depozitul la vestiare, depozit prestat de instituţiile financiare
etc.2
Prevederile legale ce reglementează regimul juridic al contractului de depozit încheiat cu
lombardul ne sînt redate în Hotărîrea Guvernului nr.204 din 28.03.1995 pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor)3(în continuare
Regulamentul), în acelaşi timp abrogîndu-se Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti nr.
341 din 7 decembrie 1976 "Cu privire la aprobarea Statutului provizoriu al lombardului orăşenesc". În
conformitate cu art.8 alin.(1) lit.a) pct.4 din Legea nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin
licenţiere a activităţii de întreprinzător, funcţionarea caselor de amanet se supune licenţierii. De aici
putem deduce că la încheierea contractului de depozit cu consumatorul, lombardul v-a avea calitatea de
profesionist. În acord cu articolul 21 alin.(2) din Codul Civil al Republicii Moldova din 06.06.2002, are
calitatea de profesionist orice persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat care, în
cadrul unui raport juridic civil, acţionează în scopuri ce ţin de activitatea de întreprinzător sau
profesională, chiar dacă persoana nu are scopul de a obţine un profit din această activitate.
Lombardul este autorizat să practice următoarele genuri de activităţi:
 păstrarea obiectelor de uz personal şi casnic, care aparţin persoanelor fizice cu
drept de proprietate privată;
 acordarea împrumuturilor cu amanetarea obiectelor menţionate.

1
https://dexonline.ro/definitie/lombard
2
Gheorghe Chibac, Aurel Băieşu, Alexandru Rotari, Oleg Efrim – Drept Civil Contracte şi Succesiuni, Ediţia III,
Cartier 2010
3
Hotărîrea Guvernului nr.204 din 28.03.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare şi
funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor). Publicat : 27.04.1995 în Monitorul Oficial Nr. 23
Lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz
personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.
Mărimea sumei evaluării obiectelor, recepţionate de către lombard spre păstrare, şi a sumelor
împrumuturilor, acordate cu amanetarea obiectelor, nu trebuie să depăşească volumul capitalului statutar.
1.2.Încheierea şi obiectul contractului
Casa de amanet (lombardul) trebuie să fie dotată cu depozite (safeuri) speciale, sisteme
de semnalizare de pază, alarmă şi incendiu, care să asigure integritatea valorilor primite în
amanet. Casa de amanet (lombardul) poartă răspundere materială deplină, în condiţiile legii,
pentru cantitatea şi calitatea obiectelor primite spre păstrare şi celor depuse în amanet.
Cîntărirea valorilor primite (eliberate) se efectuează cu mijloace de cîntărire de tipul şi
clasa de exactitate corespunzătoare, legalizate şi verificate metrologic anual, în modul stabilit de
către organul naţional de metrologie. Lombardul este obligat să asigure obiectele primite în păstrare
şi cele lombardate în suma valorii bunurilor conform evaluării efectuate la amanetarea sau primirea lor în
păstrare prin înţelegerea părţilor. Lombardul are dreptul să deschidă puncte de recepţie şi birouri de
deservire pentru recepţionare la domiciliu a obiectelor lombardate şi celor depuse în păstrare
contra unei plăţi suplimentare pentru serviciile de transport, conform tarifelor practicate de
lombard. Pentru chemarea la domiciliu a reprezentantului lombardului, legalizarea recepţiei
obiectelor spre păstrare sau ca amanet, de la client se percepe suplimentar o plată în mărime de
10 la sută din salariul minim în vigoare la data întocmirii comenzii, indiferent de numărul
obiectelor predate. Obiectele din metale şi pietre preţioase se primesc numai în localul
lombardului.
Lombardul nu are dreptul să primească în păstrare şi ca amanet următoarele obiecte/bunuri:
 valută străină;
 hîrtii de valoare;
 obiecte care nu aparţin persoanelor fizice cu drept de proprietate privată;
 bunuri imobiliare;
 obiecte de anticariat sau alte obiecte vechi;
 monede din metale preţioase;
 metale şi pietre preţioase, care constituie materie primă, deşeuri sau obiecte cu destinaţie
tehnică şi de producţie;
 mijloace de transport (exceptînd bicicletele şi motoretele);
 resturi şi deşeuri ce conţin metale preţioase, extrase din utilaj la casarea acestuia.
Conform punctului 20 din Regulament, Lombardurile stabilesc de sine stătător preţurile şi
tarifele la serviciile prestate de ele. De aici putem deduce că încheierea contractului de depozit
cu lombardul, în toate cazurile este cu titlu oneros. De fapt, o asemenea prezumţie poate fi
dedusă şi din art.1089 alin.(1)Cod Civil, în care este specificat că în cadrul depozitului cu titlu oneros,
depozitarul este obligat să se îngrijească de integritatea bunului primit cu prudenţa şi diligenţa unui bun
profesionist.
La recepţionarea de către lombard a obiectelor de uz personal şi casnic în păstrare plata
se percepe pentru tot termenul de păstrare convenit. Obiectele de uz personal şi casnic se primesc
de către lombard în păstrare sau ca amanet pe un termen stabilit prin acordul părţilor. După
expirarea lui, la cererea proprietarului, termenul de păstrare poate fi prelungit. Lombardul
primeşte de la cetăţeni obiecte în păstrare la prezentarea paşaportului sau a altui document care îl
substituie. La recepţionarea obiectelor spre păstrare, lombardul eliberează chitanţe nominative
de depozit, care au putere de contract, încheiat între părţi. Formularele chitanţelor de
depozit şi a biletelor de amanet se eliberează de către lombard . Textul formularelor se
coordonează cu Ministerul Justiţiei. Chitanţele de depozit şi biletele de amanet sînt blanchete de
evidenţă strictă, se completează în patru exemplare sub un număr. Primul exemplar se înmînează
clientului, al doilea se transmite la depozit împreună cu articolul amanetat, al treilea - casierului
pentru eliberarea împrumutului, al patrulea rămîne la recepţionar pentru dare de seamă
contabilităţii. Eliberarea şi restituirea lor se consemnează într-un registru. Registrul trebuie să
fie şnuruit, numerotat, semnat de conducătorul lombardului şi ştampilat.
La biletele nominative de amanet, chitanţele nominative de depozit şi în registru trebuie
să fie reflectată lista detaliată a obiectelor luate în păstrare sau cu amanet, precum şi modul de
rambursare a împrumutului de către client. Pentru obiectele din metale şi pietre preţioase -
descrierea generală, greutatea, titlul, cantitatea pietrelor şi denumirea lor, caracteristica, culoarea,
tipul de fixare. Înscrierile în registru, pe biletele nominative de amanet, chitanţele nominative de
depozit şi în alte documente trebuie să se facă citeţ. Dacă se operează corectări, acestea se
confirmă prin sintagma "certific rectificarea", prin semnăturile personale ale lucrătorului
responsabil de perfectarea documentului, a clientului şi prin ştampila lombardului. Înscrierile
în registru trebuie să fie identice cu cele de pe chitanţele nominative de depozit sau biletele
nominative de amanet. Registrele, chitanţele nominative de depozit, biletele nominative de
amanet şi celelalte documente se prezintă, la cerere, persoanelor oficiale, care au efectuat
controlul asupra activităţii lombardului, clienţilor acestora, precum şi a altor organe interesate
pentru a lua cunoştinţă de conţinutul lor. Răspunderea pentru păstrarea şi ţinerea registrului,
completarea biletelor nominative de amanet şi a chitanţelor nominative de depozit o poartă
angajaţii lombardului, conform ordinului emis de conducătorul acestuia. După expirarea
termenului prevăzut în contract, lombardul este în drept să-şi satisfacă creanţele din valoarea
bunurilor depuse în păstrare sau ca amanet în modul stabilit în contract, dacă legea nu prevede
altceva. Din suma încasată de la vînzarea obiectelor se achită plata pentru păstrare,
împrumuturile acordate şi dobînzile pentru ele şi cheltuielile de vînzare, iar soldul
sumei lombardul îl restituie posesorului chitanţei nominative de depozit sau al biletului
nominativ de amanet, la prezentarea lor. Soldurile sumelor, nereclamate timp de trei ani din ziua
comercializării obiectelor, cel tîrziu la o lună de la expirarea acestui termen se fac venit la
bugetul de stat. Transmiterea chitanţelor nominative de depozit şi a biletelor nominative de
amanet altei persoane cu dreptul de a primi de la lombard obiectele depuse în păstrare sau ca
amanet se efectuează prin procura posesorului, legalizată la notariat. Lombardul nu are dreptul
să folosească obiectele depuse în păstrare sau ca amanet şi nici să le dea în folosinţă altor
persoane fizice şi juridice. Obiectele recepţionate spre păstrare sau ca amanet trebuie să fie
depozitate în încăperile lombardului în condiţii care să asigure integritatea lor calitativă.
1.3.Răspunderea lombardului

Lombardul poartă răspundere materială şi judiciară pentru integritatea obiectelor luate

în păstrare sau ca amanet. În caz de pierdere a chitanţei nominative de depozit sau a biletului
nominativ de amanet pentru obiectele predate în păstrare sau ca amanet, lombardul eliberează un
duplicat conform cererii scrise a posesorului, la prezentarea paşaportului sau a altui document
care îl substituie. În toate încăperile în care îşi desfăşoară activitatea lombardul la un loc vizibil,
trebuie să fie afişate Regulile de lucru ale lombardului, copia licenţei pentru activitate, precum şi
tarifele în vigoare la serviciile prestate. Despre lichidarea sau reorganizarea lombardului clienţii
urmează să fie anunţaţi cu cel puţin 30 zile înainte, iar obiectele predate spre păstrare sau
amanetate să fie restituite posesorilor. Sumele încasate de la vînzarea bunurilor nereclamate,
plătibile persoanei care a dat obiectele în păstrare sau ca amanet, dar care nu le-a primit în
termenele stabilite de prezentul Regulament, se transmit spre păstrare la depozitul biroului
notarial pe numele persoanei care le-a depus.

2.Particularităile încheierii contractului de depozit cu camerile de păstrare

2.1Noţiuni introductive
Conform dicţionarului explicative al limbii române prin cameră de păstrare se înţelege -
cameră utilizată ca depozit, loc sau construcție special amenajată pentru păstrarea mărfurilor,
obiectelor de valoare, diferitelor materiale etc.
În continuare mă voi referi într-o măsură mai detaliată asupra particularităţilor
contractului de depozit încheiat cu camerele de păstrare ale gărilor auto. Astfel, în conformitate
cu Regulamentul Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor Nr.9/12 din 09.12.1999 cu
privire la gările auto, în Titlul IV Condiţii privind dotarea autogărilor pct.4.1. este stabilit că
clădirile autogărilor trebuie să dispună de:
 case de bilete;
 case de bagaje;
 camera de păstrare a bagajului;
 birou de mişcare;
 sală de aşteptare pentru publicul călător4
2.2.Încheierea contractului
Păstrarea bagajului şi bagajului de mînă se efectuează în camerele de păstrare ale
autogărilor sau staţiilor auto, unde acestea sînt organizate. Orele de lucru ale camerelor de
păstrare se stabilesc în dependenţă de orarul circulaţiei, precum şi condiţiile locale. Camerele de
păstrare primesc de la pasageri obiecte spre păstrare, independent de faptul, dacă acestea dispun
sau nu de documente de călătorie.
2.3.Obiectul contractului
Este interzisă primirea şi predarea la depozitele de bagaje a substanţelor inflamabile,
explozive, otravitoare, toxice, radioactive, corosive şi rău mirositoare, a obiectelor care ar putea
murdări obiectele altor călători.
Pasagerul are dreptul la predarea în camera de păstrare să declare valoarea totală
sau a unor obiecte (locuri). Pentru declararea valorii obiectelor predate în camera de păstrare se
percepe o taxă în mărimea stabilită. În caz că costul obiectelor predate provoacă dubii,
administraţia autogării sau staţiei auto are dreptul să ceară prezentarea spre examinare a
conţinutului bagajului întru stabilirea costului lui real. Dacă pasagerul refuză să prezinte sau
neacordului în vederea evaluării costului lui real, obiectele la păstrare nu se primesc. Obiectele
se primesc în ambalaj ori fără, dacă aceasta nu este necesar pentru buna conservare a calităţilor
bunului. Plata pentru păstrarea obiectelor predate camerei de păstrare se percepe conform
tarifelor în vigoare. La predarea spre păstrare a obiectelor legate plata se percepe pentru fiecare
loc aparte. O parte din zi se consideră zi completă.
2.3.Termenul contractului
Obiectele se primesc în camera de păstrare pentru o perioadă de pînă la 30 zile.
Obiectele nerevendicate în decursul a 30 zile urmează a fi transmise organizaţiilor comerciale
locale pentru a fi realizate în modul stabilit. În cazul dat deponentului trebuie să-i fie transmisă
contravaloarea bunului, cu excepţia cheltuielilor de vinzare. La prezentarea chitanţei de bagaje
sau a jetonului cu număr(etichetei) asupra obietelor nerevendicate în termen de 6 luni din
momentul realizării bagajului, pasagerul are dreptul să primească suma achitată agentului

4
Regulamentul Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor Nr.9/12 din 09.12.1999 cu privire la gările auto
transportator pentru obiectele nerevendicate transmise organizaţiilor comerciale, minus sumele
care-i revin agentului transportator (25% din costul biletului). Deşi sunt stabiliţi careva termeni,
însăşi procedura de vînzere nu este prevăzută şi ar putea lăsa loc pentru multiple interpretări.
Păstrarea bagajelor de mînă poate fi organizată de asemenea în camerele de păstrare
automate. Modul păstrării şi responsabilitatea părţilor sînt stabilite de instrucţiunea cu privire la
exploatarea amerelor de păstrare automate (această instrucţiune nu este publicată).
2.4. Operaţiunile cu obiectele uitate şi găsite
Asupra obiectelor, documentelor sau banilor găsiţi administraţia autogării (staţiei auto)
întocmeşte un act în 3 exemplare, care se înregistrează întru-un registru separat
Conform actului obiectele se transmit camerei de păstrare sau la depozit,
documentele - organelor de poliţie, banii - în contabilitate.
Administraţia autogării (staţiei auto) este obligată să anunţe despre obiectele găsite
prin reţeua de informare şi să afişeze la un loc vizibil un anunţ în care se indică unde persoanele
se pot adresa pentru a le primi. Eliberarea obiectelor găsite se efectuează conform cererii în
scris a pasagerului, sub semnătură, indicînd dovezile apartenenţei obiectelor
în cauză. Cheltuielile ce ţin de expedierea şi păstrarea obiectelor găsite sînt suportate de
posesorul obiectelor. Obiectele găsite, costul cărora este mai mic decît costul păstrării,
sînt eliberate în baza permisiunii în scris a şefului autogării (staţiei auto).
Obiectele găsite se păstrează timp de 15 zile, apoi se realizează prin reţeaua
comercială locală în modul stabilit.5
2.5 Responsabilitatea pentru bagajul pierdut sau lipsă
Administraţia autogărilor şi staţiilor auto poartă răspundere materială pentru
pierderea, vătămarea sau deteriorarea, lipsa obiectelor predate camerei de păstrare, dacă nu vor
dovedi, că aceasta a avut loc nu din vina lor.
Pentru pierderea şi lipsa obiectelor predate camerei de păstrare autogara sau staţia
auto poartă răspundere în următoarea mărime:
a) pentrui obiectele predate camerei de păstrare cu valoarea declarată - în
mărimea valorii declarate, dacă nu va fi demonstrată, că ea este mai mică decît costul real;
b) pentru obiectele predate camerei de păstrare fără valoare declarată -
în mărime de 0,5 salarii minimale pentru un kilogram de greutate indicată în chitanţă;
c) pentru deteriorarea sau vătămarea obiectelor autogara sau staţia auto achită suma,
cu care s-a redus costul.

5
Acest termen urmează a fi de 30 de zile dacă va fi aprobat proiectul Guvernului cu privire la autogări
Notă: Regulamentul Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor Nr.9/12 din 09.12.1999 cu privire la gările auto
încă nu este abrogat.
3.Bibliografie