Sunteți pe pagina 1din 23

Drept Privat Roman

Prof.Emil Molcu
Drept Privat Roman
Curs 1
8.10.2013
Introducere.
1. Obiectul dreptului privat roman
Dreptul roman - cuprinde ansamblul normelor juridice instituite sau sanctionate de statul roman si
este un sistem extrem de vast si de complex, format din numeroase ramuri si institutii juridice.
Sistemul juridic roman a trait o viata milenara, cci isi are originea in epoca fondarii Romei si s-a
aplicat pana la moartea imparatului Justinian, adica din sec 8 .Hr. pana in secolul 6 d.Hr.
Pentru a intelege specificul dr roman trebuie sa retinem ca la origine si romanii ca si celelalte
popoare ale antichitatii au confundat dr cu religia si cu morala, dar spre deosebire de celelalte popoare
ale lumii antice, romanii au depasit aceasta confuzie si au realizat o distinctie clara intre normele dr,
normele religioase si normele de morala, dovada ca inca din epoca veche romanii au desemnat normele
dr prin cuvantul jus iar normele religioase prin cuvantul fas.
Mai mult decat atat, la romani gandirea juridica/ideologia juridica si-a pus amprenta asupra intregii
ideologii si de aceea se spunea in antichitate ca asa cum grecii sunt un popor de filozofi, romanii sunt
un popor de juristi. Iar daca tanarul cetatean roman dorea sa se afirme in viata publica, trebuia sa faca
dovada ca a fost discipolul unui mare jurisconsult (jurisconsultii erau oameni de stiinta, cercetatori ai
dreptului).
Prin urmare, la romani accesul la viata publica era conditionat de cunoasterea aprofundata a
dreptului. Si cu toate acestea, in unele texte juridice clasice constatam ca persista stravechea confuzie
dintre drept, religie si morala, desi aceasta confuzie fusese depasita de mult in practica juridica.
Spre ex: printr-un text din opera legislativa a imparatului Justinian, ni s-a transmis definitia
jurisprudentei sau definitia stiintei dreptului. Potrivit acelui text, jurisprudentia est divinarum atque
humanarum rerum notitia justi atque in justi scientia, =>jurisprudenta este cunoasterea lucrurilor
divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept.
Constatam ca in aceasta definitie dr se confunda si cu religia si cu morala. Apoi, printr-un text
al marelui jurisconsult clasic Ulpian, ni s-au transmis principiile fundamentale ale dr.
Potrivit lui Ulpian juris praecepta sunt hec, honeste vivere ,alterum non ledere, suum cuique
tribuere,=> principiile dreptului sunt acestea: a trai in mod onorabil, a nu vatama pe altul, a da
fiecaruia ce este al sau. In acesta def dr se confunda cu morala, deoarece primul principiu tine de
domeniul moralei, iar urmatoarele 2 sunt de domeniul dr.
Marele jurisconsult clasic Celsus ne-a transmis o definitie a dr, potrivit careia jus est ars boni
et equi,=> dreptul este arta binelui si a echitabilului. Si de data aceasta, dr se confunda cu morala,
deoarece conceptul de bine este de domeniul moralei, iar conceptul de echitate, are la romani 2 sensuri:
1 sens moral si un sens juridic.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Faptul ca in unele texte juridice clasice persista confuzia dintre drept, religie si morala, desi ea
fusese depasita de mult in practica, isi are explicatia sa.
In primul rand romanii au fost un popor profund conservator, un popor care nu a renuntat la
valorile sale traditionale, chiar daca unele dintre acele valori erau depasite de noile realitati.
In al doilea rand, romanii au fost profund pragmatici, aveau un ascutit simt practic, iar aceasta
trasatura a psihologiei lor si-a pus amprenta si asupra cercetarii fenomenului juridic, dovada ca
jurisconsultii romani nu-si incepeau lectiile cu introduceri teoretice, ci cu expunerea unor spete pe care
le analizau impreuna cu discipolii lor si constatau ca intre acele cazuri exista elemente comune pe baza
carora incercau sa formuleze anumite principii juridice. Insa acele principii erau consacrate, adica erau
recunoscute ca atare de toti jurisconsultii, numai daca ofereau solutii optime tuturor cazurilor practice
dintr-un anumit domeniu.
In al treilea rand, romanii nu aveau vocatia teoriei, dimpotriva aveau fobia ei, spre deosebire
de greci, care erau maestri ai teoriei, astfel incat romanii au formulat putine definitii si acelea
,imprumutate de la greci (def nu se confunda cu principiile dr, deoarece def sunt creatii ale teoriei, iar
principiile sunt creatii ale practicii).
Ori grecii nu au facut distinctie intre dr si morala, dimpotriva, ei considerau ca dr este o
componenta a moralei. Practica juridica romana a creat acele concepte, categorii, principii si institutii
care s-au dovedit instrumente ideale ale gandirii juridice, astfel incat au fost receptate si aplicate cu
deplin succes atat in evul mediu, cat si in epoca moderna.
Aceasta evolutie a fost posibila intrucat
romanistii s-au preocupat foarte serios de reconstituirea valorilor juridice romane inca de la inceputul
evului mediu.
Astfel, in sec 7 d.Hr. in orasul Ravena s-a fondat prima scoala de dr roman. Scoala care si-a
propus sa reconstituie tezaurul gandirii juridice romane. In sec 10 in orasul Pavia s-a fondat o scoala de
dr similara, insa lucrarile elaborate de reprezentantii acelor scoli s-au pierdut. De aceea noi, modernii le
cunoastem exlusiv din surse indirecte.
Cert este ca acele lucrari nu au putut avea un nivel stiintific notabil, intrucat in mod sigur
profesorii acelor scoli nu au cunoscut digestele imparatului Justinian (o culegere de fragmente din
lucrarile jurisconsultilor clasici, lucrari care s-au pierdut, pe cand digestele s-au pastrat, au ajuns pana
la noi, astfel incat pe baza digestelor au putut fi reconstituite lucrarile jurisconsultilor clasici).
In sec 11 in orasul Bologna, prof Irnerius a fondat scoala glosatorilor. Glosatorii s-au condus in
cercetarile lor dupa metoda exegetica, in sensul ca ei au comentat de asa maniera textele juridice romane,
incat acele texte sa poata fi intelese si de cei care nu aveau pregatire de specialitate. Acele explicatii sunt
denumite glose. Insa acele glose nu s-au aplicat in activitate instantelor judecatoresti, incat scoala
glosatorilor nu a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentant al acestei scoli a fost prof
Acursius, care a scris Marea Glosa, care cuprinde peste 96000 de comentarii.
In sec 14 tot la Bologna, prof Bartolus a fondat scoala postglosatorilor, care s-au condus dupa
metoda dogmatica, caci ei nu au cercetat nemijlocit textele juridice romane, ci au cercetat glosele cu
scopul de a extrage din acele glose principii juridice care sa fie aplicate in practica instantelor
judecatoresti. Prin urmare, scoala postglosatorilor a avut o finalitate practica, iar principiile formulate
de postglosatori s-au aplicat nu numai in Italia, ci in intreaga Europa de apus, mai cu seama in Germania,
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
pentru ca germanii in sec 15 au renuntat la dr lor national, intrucat era primitiv si au preluat principiile
formulate de postglosatori, le-au adaptat si le-au aplicat la realitatile din Germania feudala.
Pe acesta cale, in sec 16, in Germania s-a format un nou sistem de dr pe care il denumim uzus
modernus pandectarum sau uzus hodiernus pandectarum adica dreptul modern al pandectelor sau
dreptul de astazi al pandectelor (grecii desemnau digestele lui Justinian prin cuvantul pandecte).
In sec 16 in Franta, prof Alciat a fondat scoala istorica a dr roman. Aceasta scoala a marcat o
inflorire a cercetarilor de dr roman, intrucat reprezentantii acestei scoli au valorificat pe langa textele
juridice romane si informatii din alte domenii, cum ar fi istoria, filozofia, filologia. Cel mai valoros
reprezentant al acestei scoli a fost prof Jaque Cujas care pentru prima oara a incercat sa reconstituie
lucrarile jurisconsultilor clasici pe baza digestelor.
La inceputul sec 19 (1802) prin prelegerile pe care le-a tinut la univ din Marbourg, prof
Savigny a fondat noua scoala istorica a dr roman, scoala care a marcat o noua inflorire a cercetarilor de
dr roman pentru ca in conceptia sa dr este eficient numai daca este exprimat in forma nescrisa a
obiceiului juridic sau in forma traditiei juridice.
Conform lui, numai traditia juridica da expresie psihologiei unui popor, numai ea exprima
spiritul national, pe cand legea nu prezinta acest caracter. Ori traditia juridica germana isi avea originea
in principiile formulate de postglosatori, iar intelegerea corecta a traditiei juridice germane era
conditionata de cunoasterea aprofundata a dr roman. De aceea cei mai mari romanisti sunt germani.
Dovada ca in a doua jumatate a sec 19 s-a remarcat in mod deosebit prof Teodor Mommsen considerat
de toti autorii cel mai mare romanist. De altfel, el a scris si cea mai buna istorie a Romei. El s-a condus
in cercetarile sale dupa metoda dialectica, intrucat a analizat institutiile juridice romane in stransa relatie
cu viata economica, sociala si politica.
La inceputul sec 20, la Sorbona s-a remarcat prof Girard, autorul unui tratat celebru. Totodata,
el a publicat o colectie a tuturor textelor juridice romane.
In perioada interbelica, in Italia s-a remarcat prof Pietro Borfante care intre altele a publicat cea
mai buna editie a operei legislative a imparatului Justinian.
In Romania, cercetarea stiintifica in domeniul dr roman a inceput o data cu Titu Liviu
Maiorescu, pentru ca el a fost nu numai fondatorul culturii romane moderne, nu numai un mare filozof
si filolog, ci si un mare jurist si celebru avocat, cu studii de dr roman la Sorbona. El a publicat o lucrare
intitulata In contra scoalei Brnuiu. Prin acea lucrare, Maiorescu a aratat ca institutiile juridice
romane pot fi intelese corect numai daca sunt cercetate in evolutia lor istorica si in stransa relatie cu
formele de organizare pe care le-a cunoscut statul roman.
La inceputul sec 20, la univ din Bucureti s-a remarcat prof tefan Longinescu, autorul unui
tratat deosebit de apreciat.
In perioada interbelica s-au remarcat la Cluj prof Ion Catuneanu, iar la Bucureti prof Nicolae
Corodeanu, Ctin Stoicescu, Grigore Dimitrescu si Gh Dumitriu, iar dupa al 2-lea razboi mondial
catedrele de dr Roman au fost ilustrate in mod stralucit la Bucureti de prof Ctin Tomulescu, la Cluj de
prof Vladimir Hanga, iar la Iai de prof Mihai Jakot.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
La cursul nostru nu vom cerceta intregul dr roman, ci numai dr privat roman, deoarece acesta
este domeniul in care romanii au dat intreaga masura a spiritului lor creator.
Dreptul privat -este domeniul in care romanii au creat concepte, principii si procedee juridice
care se aplica si astazi.
Fireste, romanii aveau reprezentarea dinstinctiei dintre dr public si privat, dar nu au teoretizato. Abia la sf sec 2 d. Hr. jurisconsultul Ulpian ne infatiseaza criteriul pe baza caruia putem dinstinge
intre dr public si privat. Potrivit lui publicum jus est quod ad statum rei romane spectat, privatum
quod ad singulorum utilitatem, =>dreptul public este acela care se refera la organizarea statului
roman, iar dreptul privat este acela care se refera la interesele fiecaruia.
CURS 2
15.10.2013
Aceasta definitie a lui Ulpian nu este stiintifica, este criticabila deoarece in conceptia lui Ulpian ar
exista anumite norme de drept care exprima interese generale ale societatii, alaturi de alte norme de
drept care dau expresie unor interese individuale.
In realitate, toate normele dreptului, fara exceptie, exprima interese generale ale societatii. Prin
urmare, nu exista norme de drept care sa exprime interese individuale, de aceea criteriul de distinctie
intre dreptul public si dreptul privat este altul, si anume criteriul sferei de reglementare juridica, intrucat
normele dr public reglementeaza anumite categorii de relatii sociale, iar normele dreptului privat
reglementeaza alte categorii de relatii sociale.
Astfel, normele dr public reglementeaza relatiile sociale care se formeaza in legatura cu organizarea
statului, precum si relatiile dintre stat si cetateni, pe cand normele dr privat reglementeaza statutul juridic
al persoanelor, relatiile dintre ele cu continut patrimonial, precum si relatiile care iau nastere intre
pesoane cu ocazia judecarii proceselor private (se numesc private acele procese care au un obiect
patrimonial). Prin urmare, dr privat roman cuprinde ansamblul normelor juridice instituite sau
sanctionate de statul roman, norme care reglemeneaza statutul juridic al persoanelor, relatiile dintre
persoane cu continut patrimonial, precum si relatiile care iau nastere intre persoane cu ocazia solutionarii
proceselor private.
1. Structura cursului
Cursul de dr privat roman cuprinde o introducere urmata de 3 parti:
izvoarele dr privat roman,
procedura civila romana,
dreptul civil roman.
La izvoare vom studia formele de exprimare a normelor dr privat roman care sunt in numar de 6:
obiceiuri, legea, edictele magistratilor, jurisprudenta, senatusconsultele, constitutiunile imperiale. Vom
pune accentul pe edictele magistratilor si pe jurisprudenta, intrucat dr civil roman a evoluat sub influenta
mijloacelor procedurale create de magistratii judiciari precum si sub influenta cercetarii stiintifice a
jurisconsultilor.
La procedura vom analiza acele norme de dr care reglementeaza desfasurarea proceselor private.
In cadrul celor 3 sisteme procedurale create de romani: procedura legisactiunilor (aplicata in epoca
veche), procedura formuara (epoca clasica), procedura extraordinara (epoca postclasica).
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu

Dreptul civil ocupa locul central in economia materiei si cuprinde 4 parti:


persoane,
bunuri,
succesiuni,
obligatiuni.
La materia persoanelor vom studia statutul juridic al diverselor categorii de persoane, organizarea
familiei romane si procedeele juridice prin care romanii au asigurat protectia incapabililor de fapt.
La materia bunurilor vom analiza fizionomia celor 3 titluri juridice prin care persoanele exercita
stapanirea asupra lucrurilor: posesiunea, detentiunea si proprietatea.
La materia succesiunilor vom cerceta normele juridice care reglementeaza transmiterea
patrimoniului de la defunct catre mostenitorii sai in cadrul celor 3 sisteme succesorale: succesiunea
legala, testamentara, deferita contra testamentului.
Materia obligatiunilor prezinta o importanta speciala.
In primul rand, obligatiile sunt oglinda juridica a economiei de schimb, iar economia de schimb
romana a cunoscut o dezvoltare fara precedent, in al doilea rand, procedeele, principiile si institutiile pe
care romanii le-au creat in materia obligatiilor au fost preluate in dreptul modern fara adaptari.
La randul ei, materia obligatiilor cuprinde 2 parti: partea generala (teoria generala a obligatiilor) si
partea speciala (izvoarele obligatiilor).
La partea generala vom studia acele reguli care sunt comune pentru toate izvoarele de obligatii, iar
la partea speciala vom studia fiecare izvor de obligatii in parte.
2. Importanta dreptului privat roman
Problema importantei dr privat roman s-a pus inca din epoca Renasterii, deoarece dr acesta a
supravietuit societatii care l-a creat si s-a aplicat atat in societatea feudala, cat si in cea moderna, spre
deosebire de celelalte sisteme de drept ale antichitatii care au ramas simple documente arheologice, in
sensul ca ele nu au fost preluate ulterior si nu prezinta o importanta istorica, ci numai una culturala.
Acest fenomen de vitalitate a fost explicat de cercetatori, fie prin factori de natura obiectiva, fie prin
factori de natura subiectiva. Fapt este ca dr privat roman s-a dovedit a fi expresia juridica generala si
abstracta a relatiilor dintr-o societate care se intemeiaza pe proprietatea privata si pe economia de
schimb. Astfel incat orice societate care cunoaste cele 2 caracteristici gaseste gata elaborate in dr privat
roman toate procedeele juridice necesare in vederea reglementarii acelor relatii.
Dr privat roman este un imens teren de verificare a teoriilor cu privire la aparitia si evolutia
fenomenului juridic, intrucat societatea nu este o masa amorfa, dar un sistem format din numeroase
componente, intre care si componenta juridica.
Toate aceste componente se afla intr-o relatie de influentare reciproca, de interconditionare, iar
studiul dr privat roman ne ofera prilejul de a urmari dialectica relatiilor dintre componenta juridica si
celelalte.
Romanii sunt aceia care pentru prima oara in istoria lumii au creat un sistem de concepte rezervat
exprimarii ideilor juridice.
Toate aceste concepte sunt denumite afabetul dr, limbajul dr, terminologia juridica. Prin aceste
concepte pot fi exprimate cele mai diverse si cele mai abstracte idei juridice, caci romanii au creat un
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
criteriu de ordin formal pe baza caruia putem distinge intre ceea ce este juridic si ceea ce este nejuridic,
pe cand celelalte popoare ale antichitatii nu au fost in masura sa creeze un asemenea limbaj, iar
consecinta a fost ca acele popoare nu au putut realiza distinctia intre normele dr si celelalte.
Pentru romani, dr privat roman prezinta o importanta aparte, deoarece dr romanesc s-a format si a
evoluat sub influenta dr privat roman. In cadrul acestei evolutii se disting 3 momente definitorii:
momentul formarii legii tarii pe fondul juridic daco-roman, momentul elaborarii dr feudal romanesc
scris, momentul elaborarii operei legislative a lui Al I Cuza.
In legatura cu primul moment retinem ca in Dacia Roman s-a produs o impletire pana la contopire
intre dr getodac si dr privat roman. Prin aceasta sinteza a aparut un nou sistem de drept, unul original,
in fizionomia caruia valorile juridice romane au dobandit noi functii si finalitati. Acest sistem de drept
este denumit dacoroman.
Mai tarziu, in epoca feudalismului timpuriu (sec X-XIV) pe acest fond juridic s-a format legea tarii
(dreptul feudal romanesc nescris, obiceiul pamantului). Cercetatorii idr au constatat ca intre institutiile
legii tarii si cele ale dr privat roman exista elemente comune, fenomen care se explica prin receptarea
valorilor juridice ale dr privat roman prin intermediul dr dacoroman, care se afla la temelia legii tarii.
Incepand din sec XV s-au elaborat legiuirile noastre feudale (pravile).
Toate aceste pravile s-au inspirat din dr bizantin, iar dr bizantin nu este altceva decat dr roman din
vremea imparatului Justinian adaptat la realitatile din societatea feudala bizantina. De aceea se afirma
ca dr feudal romanesc scris a receptat valorile juridice romane, nu direct, ci prin filiera bizantina. In
vremea lui Al I Cuza s-a elaborat o uriasa opera legislativa prin care s-au pus bazele sistemului de dr
romanesc modern. In centrul acestei opere legislative se afla codul civil care a fost elaborat prin
receptarea procedeelor, principiilor si institutiilor juridice romane din materia obligatiilor in forma pura.
3. Diviziunile dreptului privat roman
Asa cum dr roman in ansamblul sau se divide in dr public si privat, la randul lui dr privat roman se
divide in 3 ramuri distincte:
1. dreptul civil (jus civile),
2. dreptul ginilor (jus gentium),
3. dreptul natural (jus nature).
1.Conceptul de dr civil este utilizat in textele juridice romane cu 3 sensuri:
-In primul sens si cel mai vechi, dr civil cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza
relatiile dintre cetatenii romani. Intrucat cetatenii romani erau denumiti quiriti, dr civil mai este
denumit si dr quiritilor. Actele juridice ale dr civil presupuneau respectarea unor conditii de forma
extrem de complicate, iar formalismul rigid al actelor de dr civil se explica in primul rand prin faptul ca
la origini romanii nu aveau inca experienta vietii juridice, iar conditiile de forma aveau menirea de a le
atrage atentia asupra gravitatii consecintelor acelor acte juridice.
Romanii au conditionat incheierea actelor de dr civil de respectarea unor forme solemne pentru ca
acele acte sa nu fie accesibile si strainilor. De altfel, in epoca foarte veche nici nu se punea problema
unor relatii juridice intre cetatenii romani si straini, intrucat la acea epoca functiona principiul conform
caruia orice strain venit la Roma cadea automat in sclavie.
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu

Cu timpul, odata cu dezvoltarea economiei de schimb, romanii au inceput sa ii tolereze pe straini,


fie in calitate de oaspeti, fie clienti, iar incepand din sec III . Hr. strinii care apartineau unor cetati cu
care romanii aveau tratate de alianta, puteau veni la Roma fara a cadea in sclavie si erau denumiti
peregrini. Insa relatiile juridice dintre cetateni si peregrini nu erau reglementate prin normele dr civil,
astfel incat relatiile dintre cetateni si peregrini erau reglementate de dr gintilor.
-In al doilea sens (mai recent), dr civil se confunda cu activitatea de cercetare stiintifica a
jurisconsultilor pe care o denumim jurisprudenta.
-In al treilea sens, dr civil cuprinde intregul dr privat roman cu exceptia dr pretorian, creat de
magistratii judiciari (pretori) prin utilizarea unor mijloace procedurale.
2.Conceptul de drept al gintilor este utilizat cu 3 sensuri:
- In primul sens, dr gintilor cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre
cetatenii romani si peregrini. fata de faptul ca dr gintilor s-a format in legatura cu dezvoltarea comertului,
actele sale nu presupun respectarea unor conditii de forma, caci de regula ele se incheiau prin simpla
manifestare de vointa a partilor, si de aceea jurisconsultii clasici spuneau ca aparitia dr gintilor a marcat
momentul maximei abstractizari a gandirii juridice romane.
Fata de avantajele pe care le prezinta, cu timpul, dr gintilor a preluat functiile dr civil, in sensul ca
cele mai multe operatiuni juridice se realizau prin acte de drept al gintilor.
In vremea imparatului Justinian, dr gintilor a devenit un dr general, confundandu-se cu intregul dr
privat roman.
-In doilea sens, intalnit la Titus Livius, dr gintilor cuprinde acele norme de drept care reglementeaza
relatiile dintre statele cetati ale antichitatii, ceea ce astazi ar corespunde dr international public.
- In al treilea sens dr gintilor se confunda cu dr natural, caci in conceptia unor jurisconsulti clasici,
exista reguli si principii de dr privat care se aplica la toate popoarele, din toate timpurile si care sunt
valori juridice universale.
CURS 3
22.10.2013
V. Scurt istoric :

Istoria sociala si politica a Romei


Istoria milenara a Romei poate fi periodizata in 2 mari epoci : epoca prestatala si epoca
statala .
Epoca prestatala a durat de la jumatatea sec VIII i. HR ---la jum . sec VI i.Hr,
Epoca statala a durat de la jum sec VI i. Hr---- pana la moartea imparatului Justinian (565 d. Hr.)
Insa,in legaura cu istoria foarte veche a Romei trebuie sa retinem ca istoriografia romana :
istoria scrisa a Romei a inceput in sec. III i. Hr,astfel incat toate informatiile pe care le detinem in
legatura cu evenimentele anterioare sec. III ne-au parvenit fie prin izvoare indirecte(grecesti), fie prin
traditie si prin legenda.
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
De aceea toate aceste informatii sunt indoielnice.Orasul Roma ar fi fost fondat in 753 i Hr de
3 triburi => triburi fondatoare : sabini, latini si etrusci.
Pe langa patricieni,in Roma prestatala traiau si plebeii,provenind din randurile
autohtonilor,insa conducerea socieatatii romane prestatale era exercitata numai de patricieni prin 3
organisme de conducere sociala fara caracter statal :
1- comitia curiata oranizata in 3 triburi fondatoare,30 curii si 300 ginti.Inrucat fiecare dintre
curii avea un got,adunarea patricienilor a fost denumita Comitia curiata.Ea adopta cele mai
impotate hotarari cu privire la viata cetatii
2- rege- era ales de comitia curiata si exericta atributiuni de ordin militar si religios
3- senat era un sfat al batranilor format din sefi ai gintilor=300 membri
Fata de faptul ca plebeii participau la viata economica a cetatii,dar nu aveau acces la
conducerea ei,in mod firesc,intre patricieni si plebei s-a declansat un conflict,care s-a adancit tot mai
mult si s-a finalizat cu fondarea statului roman;caci pe la jumatatea sec VI i. Hr. din dorinta de a
soluationa acest conflict,regele servius Tuluius a initaiat 2 reforme prin care a pus bazele statului
roman :
1.reforma sociala -Servius Tulius a impartit intreaga populatie a Romei in 5 categorii
sociale,pe criteriul starii materiale.La randul lor cele 5 categorii sociale au fost impartite in Centuriierau in acelasi timp si unitati militare si unitati de vot.
Insa centuriile nu aveau un numar egal de membri,astefl centuriile din prima categorie
sociala numarau cateva zeci de memnri (30-40),pe cand centurile din urmatoarele categorii sociale
numarau sute de membri (600) .
Asa a fost posibil ca prima categorie sociala,desi minoritara sa detina majoritatea centuriilor
majoritatea voturilor.De aceea istoricii afirma ca in momentul fondarii sale,statul roman s-a intemeiat
pe un regim politic de aristocratie sclavagista.
Aceata adunare a centuriilor a fost denumita Comitia Centuriata,
2.reforma administrativa Servus Tulius a imparitit teritoriul Romei in unitati administartiv
teritoriale =>triburi/cartiere. In total el a creat 4 triburi urbane,17 triburi rurale.
Din acel moment in cazul Romei sunt intrunite cele 2 criterii pe baza carora putem face
distinctia intre socieatataea prestatala si socieatatea statala /socieatatea organizata in stat.Este voba
despre criteriul stratificarii sociale introdus prin reforma sociala a lui Servus Tulius si despre criteriul
teritorial introdus prin reforma administrativa.
In indelungata sa evolutie istorica statul roman a cunoscut 3 forme de organizare :
1-regalitatea - .sec VI 509 i. Hr.
2-republica 509-27 i Hr cand s-a votat imperiul
3-imperiul a evoluat in 2 faze : principatul (27 i Hr-284 d Hr) si dominatul(284- 565)
1.In epoca reglitatii :
Pe plan social : a continuat sa se manifeste conflictul dintre patricieni si plebei datorita
discrimanarilor la care erau supusi plebeii.pe plan politic,juridic si economic.
Inegalitatea pe plan politic decurgea din faptul ca desi plebeii au dobandit accesul la Comitia
Centuriata ei nu aveau acces si la Comitia Curiata care a ramas si pe mai departe rezervata
patricienilor
In plan juridic la acea epoca normele de drept erau exprimate numai in forma nescrisa a
obiceiurilor care nu erau conoscute de popor,ci erau tinute in secret de pontifi ->erau alesi numai
dintre patricieni, iar daca se declansa un litigiu intre un patrician si un plebeu,partile se adresau
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
pontifilor pentru a afla care este reglementarea juridica in acea materie,iar pontifii erau
suspecatai,dadeau raspunsuri partinitoare,favorabile paricienilor
In plan economic- pamanturile cucerite de la romani treceau in proprietatea statului cu titltul
de ager publicus iar statul repartiza acele terenuri spe folosinta numai patricienilor.
Tot pe plan social a aparut in aceasta epoca si sclavia,dar in forma domestica :putini la numar si erau
tratati ca membri inferiori ai familiei romane.
Pe plan politic in epoca regalutatii,statul roman era condus de adunarile poporului,de rege si
de senat.
Adunarile popurului erau 2 :
Comitia Curiata mostenita din epoca prestatala
Comitia Centuriata- creata de Sergius Tulius.
Cele mai importante atributii administrative si judiciare erau exercitate de Comitia Centuriata.
Regele a devenit un veritabil sef de stat si exercita atributiuni militare,administrative si
judiciare
Senatul a devenit un organism al statului,dar hotararile sale nu erau obligatorii pentru rege
,ci aveau un cacracter consultativ.
In 509 s-a proclamat epublica.In momentul fondarii republicii,statul roman era o cetate
oarecare,iar la sfarsitul republicii,dupa 5 sec,Roma s-a aflat in fruntea celui mai puternic stat al
antichitatii.Aceasta evolutie s-a datorat spiritului expansionist al romanilor si capacitatii lor
organizatorice.Statul roman a fost organizat conform principiului :divide et impera =organizeaza si
stapaneste.
2.In perioada republicii:
Pe plan social conflictul dintre patricieni si plebei a continuat ,dara afta de protestele
sistematice ale plebeilor si fata de concesiile succesive ale patricienilor ,prin sec III cele 2 categorii
sociale s-au nivelat in sensul ca numai dispune de criterii pentru a distinge intre patricieni si plebei
,cu atat mai mult cu cat intre timp stravechile ginti in care erau organizati patricienii s-au
dizolvat,insa pe frontul dezvolatrii economiei de schimb,in conditiile revolutiei economiece au
aparut bnoi categorii sociale :nobilii si cavalerii.
Nobilii inaltii magistrati ai statului,precum si urmasii lor.Nobilimea romana a militat pentru
consolidarea institutiilor de tip republican,pe cand cavalerii erau denumiti oameni noi,oameni de
afaceri care militau pentru instaurarea unui stat centralizat autoritar,singurul in masura sa asigure
ordina atata de necesara infloririi comertului,de aceea intre cavaleri si nobili s-a declansat un conflict
care a degenarat razboaiele civile la sfarsitul carora,prin victoria cavalerilor s-a instaurat imperiul
roman sub forma principatului.
O alta categorie sociala era formata din proletari proles =copii ->aceasta etimologie se
explica prin faptul ca proletarii erau oamnei saraci si nu aveau alta avere decat copii.Neavand
mijloace de subzistenta,acesti proletari veneau la Roma pentru a trai pe seama statului,caci statul
roman facea distribuiri periodice de imbracaminte,hrana..insa proletarii erau cetateni romani,ei aveau
drept de vor,iar voturile lor puteau fi cumparate.De aceeas Caius Iulius Caesar spunea ca datorita
masei parazitare a proletarilor,rep romana devenise o forma goala de continut.
Tot pe plan social sclavia a devenit clasica->viata economica se intemeia pe munca sclavilor.
Pe plan politic republica romana a fost condusa de Adunarile poporului, Senat si de magistrati.
Adunarile poporului au fost in numar de 4 :
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Comitia Curiata
Comitia Centuriata
Acestea au fost mostenite din epoca regalitatii,alaturi de ele au aparut:
Concilium Plebis
Comitia Tributa.
Concilium Plebis= Adunarea plebeilor-initial aceasta adunare a adoptat hotarari obligatorii
numai pentru plebei= plebiscite,cu timpul acele hotarari au devenit obligatorii si pentru patricieni.
Din acel moment,patricienii au ainceput sa participe si ei la lucrarile Adunarii Plebeilor si
astfel Concilium Plebis s-a transformat in Comitia Tributa->o adunare la lucrarile careia participau
toti cetatenii romani organizati pe cartiere/triburi,viecare trib avand un vot ,intrucat numarul
cartierelor a crescut pana la 35,in aceasta adunare se exprimau 35 voturi.
Senatul a devenit in epoca republicii principalul factor de echilibru in stat ,caci senatul a
administrat provinciile ,tezaurul public,coordona politica externa a statului,supraveghea respectarea
traditiilor si moravurilor poporului roman.In epoca republicii,hotararile senatului nu aveau putered e
lege,totusi,Senatul influneta procesul de legiferare intrucat legile votate de popor intrau in vigoare
numai daca erau ratificate de Senat.
Magistratii inalti demnitari ai statului si exercitau atributiuni militare ,administrative si
judiciare.Ei erau alesi de popor ,de regula,pe termen de 1 an.
Magistraturile eru onorifice,caci magistratii nu erau remunerati/platiti pentru activitatea lor .
Totodata ele erau colegiale intrucat aceleasi atributii erau exercitate de cel putin 2 magistrati.
Magistraturile nu erau subordonate ierarhic,dimpotriva,prin atributiile lor ,magistratii se
cenzurau/supravegheau reciproc. Toate acestea,unii magistrati se bucurau de imperium = drept de
comanda(desemneaza posibilitatea magistratilor de a comanda legiunile romane si de a convoca
poporul prin adunari.) , consuli,pretori si dictatori iar altii aveau potestas = desemneaza dreptul de a
administra (tribunii plebei,cenzorii,cvestorii,edilii)
Magistraturile romane nu au aparut concomitent,ci intr-o anumita ordine,astfel,dupa alungarea
ultimului rege,poporul roman a ales 2 consuli care au preluat toate atributiunile laice ale fostilor
regi,incat,aparent,ei aveau puteri nelimitate,dar in realitate,dupa expirarea magistraturii-1 an,consulii
deveneau simpli particulari,persoane private si puteai fi judecati de popor pentru eventualele
abuzuri.Mai mult,ei puteai fi condamnati si la moarte.
In 494 la cererea plebeilor,acestia au dobandit dreptul de a-si alege 5 tribuni ai plebei care
aveau dreptul de veto = jus intercesionis in virtutea caruia puteau anula orice act juridic de natura sa
aduca vreo atingere intereselor plebeilor.
In 493 au aparut cenzorii initial organizau recensamant persoanelor si bunurilor in vederea
stabilirii impozitelor si supravegheau impreuna cu Senatul respaectarea traditiilor si moravurilor
poporului roman,mai tarziu ,cenzorii au dobandit si dreptul de a-i numi si revoca pe senatori.
In 367 au parut pretorii exercitau cele mai importante atributuini judiciare caci ei organizau
judecarea proceselor private.Initial pretorii organizau numai judecarea proceselor dintre cetatenii
romani si erau denumiti pretori urbani ,iar dupa 242 au aparut pretorii peregrini-organizau judecarea
proceselor intre cetateni si peregrini.
Cvestorii organizau strangerea impozitelor statului si administrau arhivele statului
Edilii- asigurau ordine publica,aprovizionarea Romei si organizau judecare proceselor
declansate in legatura cu actele juridice incheiate in targuri

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

10

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Dictatura este magistratura cu caracter exceptional deoarece in momente de mare primejdie
(razboaie) romanii suspendau toate magistraturile si alegeau un dictator pe termen de 6 luni care
exercita intreaga putere a statului .Daca pericolul nu era indepartat ,dictatorul putea fi reales .
Spre sfarsitul republicii,in conditiile razboaielor civile,Caius Iulus Caesar a inceract sa
restaureze fatis despotia de tip oriental,dar tentativa sa a esuat,a fost asasinat.De aceea nepotul sau
Octavianus a initiat o serie de reforme prin care a lasat impresia ca vechile magistraturi republicane
continua sa functioneze ,dar in realitate a concentrat in mainile sale intreaga putere.
Astfel Octavian s determinat Senatul sa-l aleaga consul si tribun pe viata ,pe cand ,aparent,el
era un magistrat alaturi de ceilalti,dar in fapt, putea conduce ca un autocrat.Totodata el a fost
proclamat princeps primul dintre gali precum si imperator caesar augustus.
Imperator=comandant glorios al legiunilor romane
Caesar = urmas demn al lui Caius Iulius Caesar
Augustus = sfant,demn de a fi venerat
Aceasta organizare a statului a fost denumita principat si a durata pana la 284 d. Hr.
In epoca principatului ,pe plan social s-a adancit si mai mult prapastia dintre cei bogati si cei
saraci ,in documentele vremii cei bogati honestiores = cei mai onorabili ,iar saracii humiliores
=cei mai umili.
Totdata au inceput sa se manifeste primele indicii ale crizei sistemului sclavagist ,in primul
rand pentru ca munca sclavilor devenea nerentabila,mai ales in agricultura;in aceste conditii a aparut
o noua categorie sociala formata din coloni .Initial colonii erau oameni liberi care luau in arenda
anumite terenuri de la marii proprieteri funciar in schimbul unor sume de bani,sau al unei parti din
recolta si intrucat obligatiile acestor arendasi erau stabilite prin contractul de locatiune ->coloni
voluntari.

Drept Roman
Curs 4
29.10.2013.
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

11

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
In sec 2 dH,unii prizonieri de razboi erau transformati in coloni si intrucat deveneau coloni fara
voia lor au aparut si colonii siliti.In sec 3 au aparrut colonii servi care erau legati de pamant si puteau fi
vanduti o data cu pamantul de care erau legati.Ei sunt stramosii iobagilor de mai tarziu.
Pe plan politic in epoca PRINCIPATULUI statul roman a fost condus:de principe, de senat si
de magistrati.
PRINCIPELE-era in sens formal un magistrate, alaturi de ceilalti, dar in fapt detinea intreaga putere.
SENATUL-si-a sporit atributiile intrucat hotararile sale au dobandit putere de lege desi in realitate
era o simpla anexa a politicii imperiale.
Vechile MAGISTRATURI republicane s-au pastrat, nu au fost desfiintate dar cu timpul atributiile
lor au fost restranse tot mai mult si in parallel, au aparut noi magistrate subordonati nemijlocit fata
de principe.
Dupa anul 284 s-a instaurat dominatul. in epoca dominatului asistam la o decadere generala a
societatii romane .In noile conditii marii proprietary funciari denumiti POTENTIORES-cei mai
puternici-exercitau pe domeniile lor o parte din functiile statului in sensul ca aveau armate proprii ,
judecau procese si aveau o administratie proprie.
PE PLAN SOCIAL au aparut CASTELE, formate din categorii sociale inchise si ereditare organizate
pe criteria profesionale , etnice sau religioase.
SCLAVIA a ajuns in ultimul stadiu al decaderii iar locul scaviilor in viata economica a fost luat de
colonii servi.
PE PLAN POLITIC imparatul a fost proclamat dominus et deus-stapan si zeu iar dupa edictul de la
Milano stapan si dumnezeu.
In fapt statul era condus de un consiliu restrains format din 5-6 persoane denumit consitorum
principus in subordinea caruia se afla un urias aparat de stat militarizat si birocratizat.
Senatul romei a decazut la nivelul senatelor municipale, iar vechile magistraturi au devenit
simple functii decorative .
Pe planul structurii de stat , dupa anul 395 statul roman a fost impartit definitiv in Imperiul
roman de apus si Imperiul roman de rasarit.
IMPERIUL ROMAN DE APUS- a supravietuit pana la 476
IMPERIUL ROMAN DE RASARIT-565 cand s-a transformat in IMPERIUL BIZANTIN.

Paralel cu istoria statului roman s-a desfasurat si istoria dreptului roman , istorie pe care o
periodizam in 3 epoci:
1.Epoca veche-a durat de la fondarea statului roman pana la fondarea principatului(27IH.)
2.Epoca clasica-a durat de la 27IH. Pana la 284 DH.
3.Epoca postclasica -284-565
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

12

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Insa aceasta periodizare este artificiala , are character didactic deoarece institutiile juridice
romane nu pot fi integrate macanic in una din cele 3 epoci, caci in realitate institutiile juridice au aparut
in epoca veche , au ajuns la apogeu in epoca clasica si au decazut in epoca postclasica .De aceea vom
pune accentual in expunerea materiei asupra fizionomiei institutiilor juridice in epoca clasica.
PARTEA I.
Izvoarele dreptului privat roman
In literatura de specialitate conceptual de izvor al dreptului este utilizat cu 3 sensuri:
1.In primul sens izvoarele dreptului desemneaza totalitatea conditiilor material de existent care
determina un anumit tip de reglementare juridica.Toate aceste conditii sunt denumite izvoare de drept
in sens material.
2.In al doilea sens izvoarele dreptului desemneaza documentele pe baza carora putem reconstitui
fizionomia unor institutii juridice .Toate aceste documente sunt denumite SURSE DE CUNOASTERE
sau IZVOARE DE CUNOASteRE A DREPTULUI.
3.In al treilea sens izvoarele dreptului desemneaza totalitatea procedeelor prin intermediul carora
normele sociale dobandesc valoare juridica si se transforma in norme de drept .Toate aceste procedee
sunt denumite IZVOARELE FORMALE DE DREPT sau FORME DE EXPRIMARE A DREPTULUI.
In epoca veche izvoarele formale ale dreptului privat roman au fost:

Obiceiul
Legea
Edictele magistratiilor
Jurisprudenta

In epoca clasica la aceste izvoare care au supravietuit se adauga :

Senatus consultele
Constitutiuniile imperiale

In epoca postclasica formele dreptului privat roman au fost exprimate prin obiceiuri si prin
Constitutiunile imperiale.
Cel mai vechi izvor al dreptului privat roman este OBICEIUL, care in textele juridice romane
este denumit MOS MAIORUM sau JUS NON SCRIPTUM adica obiceiul mmostenit din batrani sau
dreptul nescris .Obiceiurile se formeaza prin repetarea unor comportari iar prof Gusti atragea atentia
asupra faptului ca o societate are obiceiurile membriilor sale.
In epoca prestatala obiceiul a fost nejuridic in sensul ca obiceiurile nu erau obligatorii intrucat
nu exista statul care sa le impuna prin forta sa de constrangere.Pe de alta parte in epoca prestatala nu
exista stratificare sociala, astfel incat obiceiurile exprimau interesele tuturor si de aceea erau respectate
de bunavoie dar o data cu trecerea la societatea statala anumite obiceiuri acelea care erau convenabile si
utile celor ce detineau puterea politica au fost sanctionate de stat si s-au transformat in obiceuri juridice
sau in norme de drept nescrise.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

13

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Totodata s-au format noi obiceiuri impuse de noile realitati care la randul lor au fost sanctionate
de stat .Multa vreme obiceiul a fost unicul izvor de drept la romani , dar asa cum spuneam pana in anul
451 IH, aceste obiceiuri nu erau cunoscute de popor ci tinute in secret de PONTIF.
Cu timpul in conditiile revolutiei economice de la sfarsitul epocii vechi obiceiul si-a pierdut din
importanta , iar functiile sale au fost preluate de alte izvoare mult mai evoluate cum ar fi legea, edictele
magistratilor sau jurisprudenta .
Cu toate acestea obiceiul juridic a continuat sa fie izvor de drept si in epoca clasica dovada ca
potrivit lui SALVIUS IULIANUS un mare jurisconsult din vremea lui HADRIAN, obiceiul exprima
vointa intregului popor roman si indeplineste o functie abrogatoare iar in epoca postclasica pe fondul
decaderii generale a societatii romane obiceiul si-a redobandit importanta de odinioara imbogatindu-se
cu elemente ale obiceiurilor din provincii intrucat romanii tolerau obiceiurile popoarelor din provincie
daca nu veneau in conflict cu principiile fundamentale ale dreptului roman.
In epoca veche normele dreptului privat roman au fost exprimate si prin lege .cuvantul lex-legis
inseamna conventie.Atnci cand conventia se incheia intre doua persoane fizice cuvantul lex era utilizat
cu intelesul de contract iar atunci cand conventia se incheia intre magistrate si popor cuvantul lex era
utilizat cu intelesul de lege ca izvor formal de drept.
Intrucat procedura e adoptare a legii romane presupunea incheierea unei conventii intre
magistrat si popor .In acest scop magistratul prezenta poporului proiectul de lege .Dupa ce poporul lua
cunostiinta de textul proiectului de lege acel text era dezbatut timp de 24 de zile in adunari ad hoc.
Dupa expirarea acestui termen poporul era convocat din nou pentru a se pronunta asupra
proiectului de lege cu precizarea ca poporul nu putea adduce amendamente la proiectul de lege(nu putea
fi modificat), fie vota legea integral fie o respingea in loc.Daca poporul era de accord cu proiectul de
lege pronunta cuvintele uti progas iar daca nu era de accord poporul pronunta cuv antiquo.
Daca poporul era de accord cu textul proiectului legea era trimisa in fata seatului in vederea
ratificarii iar daca era ratificat de senat legea intra in vigoare.Legile romane aveau o structura formata
din 3 parti:
1.Prescriptio-se mentionau numele magistratiilor care au propus legile apoi adunarea poporului care a
votat legea, locul in care s-a votat legea precum si ordinea in care unitatiile de vot si-au exprimat vointa
.
2.Rogatio-era cuprins textul legii, legrementarile juridice, iar daca erau mai multe dispozitii si de regula
erau acele dispozitii erau sistematizate pe capitole sip e paragrafe .
3.Sanctio-se preciza ce consecinte vor decurge in ipoteza incalcarii dispozitiilor din Rogatio.In functie
de sanctiunea lor legile se clasificau in 3 categorii:
Leges perfecte-se prevedea factul juridic incheiat prin incalcarea dispozitiilor in rogation, este
nul, nu produce efecte
Leges minus quam perfecte se prevedeau ca statul juridic incheiat prin incalcarea dispozitiilor
din rogation, este valabil dar autorii acelui act sunt pedepsiti cu plata unei amenzi
Leges imperfectae-nu este permisa incalcarea dispozitiilor din Rogatio fara a se preciza ce
consecinte vor decurge in cazul unei asemenea
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

14

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Cea mai veche si totodata cea mai importanta lege romana este Legea celor 12 table sau lex duo
decim tabularum.Aceasta lege a fost adoptata pe fondul conflictului dintre patricieni si plebei, caci asa
cum spuneam la orgine obiceiurile juridice erau tinute in secret de pontif.
Incat plebeii au cerut in mod repetat si insistent ca obiceiurile sa fie sistematizate si afisate in forum
pentru ca toti cet sa cunoasca dispozitiile normelor de drept.Fata de aceste proteste in anul 451
IH.patricienii au format o comisie din 10 barbati care sa scrie dreptul adica decembri legibus scribundis.
Comisa a sistematizat obiceiurile si le-a afisat in acelasi an in forum pe 10 table de lemn, dar plebeii
au afirmat ca acea sistematizare nu este completa inccat dupa 2 ani in 449 s-a format o noua comisie din
care faceau parte si 5 plebei , comisie care a elaborat o sistematizare completa a obiceiurilor si le-a
publicat pe 12 table de bronz.
Legea cellor 12 table mai este denumita in texte si codul decemvrililor sau codul decemviral pentru
ca legea cuprindea intregul drept public si privat de la acea epoca si prin urmare era un adevart cod.
In domeniul privat cele mai importante dispozitii se refera la organizarea familiei romane la
proprietate si la succesiuni.Multa vreme s-a afirmat in mod gresit ca aceasta lege nu ar fi originala, sic
a ar fi fost preluata intr-o forma gata elaborate de la greci .
Aceasta afirmatie se intemeiaza pe un text din Titus Livius potrivit caruia inainte de adoptarea legii
o comisie formata din 5 barbati s-ar fi deplasat in Grecia mare (s italiei)pentru a studia dreptul grec.in
realitate legea celor 12 table este profund originala in primul rand pentru ca ea oglindeste in mod fidel
modul de viata al romanilor din sec 5.IH.In al doilea rand s-au facut studii comparative intre legea celor
12 table si legile lui Solon si s-a constatat ca exista numai 3 elemente comune ceea ce este cu totul
nesemnificativ.
Cele 12 table de bronz nu s-au pastrat, u au ajus pana la noi, au fost distruse de Gali cu ocazia
incendierii Romei probabil la 389, iar dupa alungarea galilor romanii nu au republicat textul legii si nici
nu era necesar intrucat acel text se fixase definitiv si in constiinta si in memoria poporului roman.In
acest sens CICERO cel mai mare avocat al antichitatii marturiseste ca pe vremea copilariei sale elevii
erau obligati sa invete pe de rost textul celor 12 table, iar invatarea pe de rost a textului legii era ,,carmen
necessarium-lectie obligatorie.de aceea in epoca moderna s-a pus problema reconstituirii textului legii
, care s-a facut in principal pe baza fragmentelor din lucrarile jurisconsultilor care au comentat Legea
celor 12 table , fragmente ce au ajuns pana la noi prin Digestele Imparatului Justinian.
In sens formal, legea a avut in vigoare 11 sec de vreme ce nu au fost abrogate niciodata, totusi spre
sfarsitul republicii economice, textele legii au devenit inaplicabile.De aceea Cicero spune ca pe vremea
sa in sec 1 IH. In practica instantelor judecatoresti locul legii celor 12 table fusese luat de Edictul
pretorului.
Intrucat magistratii romani se bucurau de Jus edicendi sau dreptul de a publica la intrarea in functie
un edict prin care precizau cum inteleg sa-si exercite atributiunile si ce procedee juridice vor
utiliza.Unele edicte ale magistratilor erau valabile pe termen de 1 an si erau denumite EDICTA
PERPETUA.-edctum perpetuum oar alte edicte erau ocazionale erau valabile pe cateva zile si erau
denumite edicta repentina.Dintre edictele magistratilor cele mai importante snt edictele pretorului
deoarece pretorul era acela care organiza , judecarea proceselor private .

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

15

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Curs 5
In felul acesta romanii au reusit sa extinda sfera de reglementare juridica pe cale procedurala de
vreme ce o pretentie care este valorificata pe cale judiciara devine drept subiectiv.Prin urmare romanii
au creat drepturi subiective si prin legi si prin mijloace procedurale cu ocazia judecarii
proceselor.Totodata pretorul a reusit sa creeze noi institutii juridice care spre sfarsitul republicii s-au
constituit in dreptul pretorian.
In sens formal edictul pretorului era valabil pe termen de 1 an, atat cat dura si magistratura, dar
in fapt anumite dispozitii acelea care se dovedeau utile erau preluate si de pretorii urmatori, iar prin
preori succesive acele dispozitii se fixau definitiv in corpul edictului.De aceea Cicero spunea ca pe
vremea sa edictul pretorului era format din 2 parti:EDICTUM VETUS si EDICTUM NOVUM.

In edictum novus erau cuprinse acele dispozitii care treceau de la un pretor la altul.
In edictum novum erau cuprinse noile dispozitii introduse de fiecare pretor in parte.

Activitatea creatoare a pretorului a ajuns la apogeu in vremea lui Cicero, mai tarziu insa
imparatul Hadrian i-a ordonat lui Salvus Iulianus sa codifice edictul pretorului si sa-I dea o forma
definitiva, forma de la care viitorii pretori nu se mai puteau abate.Din acel moment activitatea creatoare
a pretorului a incetat, iar edictul codificat de Salvus Iulianus este denumit EDICTUM PERPETUUM ca
si edictul valabil pe termen de 1 an.
Edictum perpetuum a lui Iulian nu s-a pastrat nici el , fiind distrus de barbari.De aceea in epoca
moderna s-a pus problema reconstituirii sale , reconstituire care s-a facut pe baza fragmentelor din
lucrarile juristcondultilor care au comentat edictum perpetuum , fragmente ce au ajuns la noi prin
Digestele Imparatului Justinian.Cea mai buna reconstituire a fost facuta de profesorul german Otto
Lenen prin lucrarea intitulata tot Edictum Perpetuum.Porivit acestei reconstituiri Edictum Perpetuum
era impartita in 4 parti:
1.Despre organizarea proceselor.
2.Mijloace procedurale de drept civil
3.Mijloace procedurale de drept pretorian
4.Despre executarea sentintei
Fata de faptul ca dreptul pretorian s-a constituit in opozitie cu dreptul civil s-a pus problema
definirii raportului dintre dreptul civil si dreptul pretorian .In vederea definirii acestui raport s-au avut
in vedere doua principii .
Potrivit primului principiu pretorul nu poate crea drept.
Potrivit celui de-al doilea principiu , dreptul pretorian este vocea vie a dreptului civil.
In aparenta cele doua principii se contrazic , dar in realitate ele se completeaza reciproc
deoarece afirmatia ca pretorul nu poate crea drept trebuie inteleasa in sensul ca pretorul nu poate crea
drept civil, intrucat acesta este creat numai de catre popor in forma legii, insa pretorul poate influenta
linia de evolutie a dreptului civil asa cum rezulta din definitia dreptului pretorian conform careia :JUS
PRETORIUM EST QUOD PRETORES INTRODUCTERUM ADIUVANDI VEL SUPLENDI VEL
CORICENTI IURIS CIVILIS GRATIA PROPTER UTILITATEM PUBLICA(,,Dreptul pretorian este
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

16

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
cel creat de pretorin pentru a veni in sprijinul dreptului civil, pentru a-l completa si pentru a-l corecta,
in conformitate cu binele public)
Din aceasta definitie rezulta ca pretorul influenteaza evolutia dreptului civil pe trei cai pe care
le denumim AD JUVANDI IURIS CIVILIS GRATIA SUPLENDI JURIS CIVILIS GRATIA ,
CORIGENDI JURIS CIVILIS GRATIA.
In primul caz pretorul interpreteaza de asa maniera dispozitiitle dreptului civil, incat
sa extinda sfera lor de aplicare .
In al doilea caz pretorul completeaza dispozitiile dreptului civil cu noi dispozitii astfel
incat sa poata fi solutionate si noile cazuri ivite in practica juridica .
In al treilea caz atunci cand constata ca anumite dispozitii ale dreptului civil sunt
depasite pretorul le desfiinteaza.
In epoca post clasica distinctia dintre dreptul civil si dreptul pretorian s-a mentinut, dar in
vremea lui Justinian cele doua randuieli juridice s-au contopit in sensul ca numai dispunem de criterii
pentru a distinge intre institutiile dreptului civil si institutiile dreptului pretorian.
In epoca veche normele dreptului privat roman au fost exprimate si prin
jurisprudenta.Jurisprundenta este stiinta dreptului roman , creata de juristconsulti prin interpretarea
textelor din vechiile legi.Juristconsultii romani erau oameni de stiinta , cercetatori in domeniul dreptului
, dar nu erau functionari publici , nu practicau si nu erau remunerati.
Ei desfasurau activitatea de cercetare juridica din proprie initiativa si pe cont propriu.Aceasta
activitate era atat de apreciata incat Cicero spunea :,,Domus iuris consulti totilus oraturum civitatisCasa juristconsultului este oracolul intregii cetati.Dar pana in anul 201 IH. Jurisprudenta a avut un
caracter religios deoarece atunci cand s-a adoptat Legea celor 12 table nu au fost publicate toate
dispozitiile de drept procesual sau de procedura civila, adica nu au fost publicate zilele faste si formulele
solemne ale proceselor.Avand in vedere faptul ca la romani procesele puteau fi judecate numai in
anumite zile denumite ZILE FASTE, iar procesele presupuneau pronuntarea unor FORMULE
SOLEMNE si greseala unui singur cuvant atragea pierderea procesului.
Intrucat atat zilele faste cat si formulele solemne ale proceselor au ramas si pe mai departe un
monopol al pontifilor ,numai acestia se puteau dedica cercetarii stiintifice in domeniul dreptului.In anul
301 un libet , un dezrobit a lui Apius Claudius Cehus pe nume Gneus Flavius a divulgat si zilele faste si
formulele solemne ale proceselor avisandu-le in forum.
Din acel moment , jurisprudenta a devenit laica in sensul ca orice persoana se putea dedica
cercetarii stiintifice in domeniul dreptului .Totusi , pana in sec 1 IH. jurisprudenta laica a avut un caracter
empiric de speta , intrucat jurisconsultii se margineau sa ofere consultatii in legatura cu textele din legi
care se aplica la anumite cazuri precum si in legatura cu formulele solemne pe care partiile trebuie sa le
pronunte cu ocazia judecarii proceselor.
Incepand din secI. Jurisprudenta dobandeste un caracter stiintific de vreme ce jurisconsultii se
preocupau de formularea unor principii juridice si sistematizau intreaga materie supusa cercetarii pe
baza acelor principii.Cu toate ca jurisconsultii nu erau practicieni , totusi activitatea lor de cercetare avea
implicatii practice , implicatii care isi gaseau expresia in cuvintele :,,Respondere, cavere si agere.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

17

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu

RESPONDERE desemneaza consultatiile pe care le ofereau jurisconsultii in cele mai


diverse probleme de drept.
CAVERE desemneaza consultatiile oferite in legatura cu forma actelor juridice
AGERE desemneaza consultatiile oferite judecatorilor in legatura cu judecarea unor
procese.

In epoca clasica jurisprudenta a ajuns la apogeu caci in aceasta epoca au trait si s-au afirmat cei
mai mari jursconsulti, si au fost elaborate cele mai valoroase lucrari.Totodata jurisconsultii clasici au
creat terminologia juridica , au formulat principiile dreptului si totodata au creat acele institutii juridice
care se aplica si in zilele noastre.De altfel , inca din epoca lui Octavianus Augustus s-au fondat 2 scoli
de drept:
1.Scoala sabiniana-a fost fondata de Caius Ateius Capito
2.Scoala proculiana-a fost fondata de Marcus Antisius Labio
In ligii generale scoala Sadiniana avea orientare conservatoare caci promova solutiile legilor
celor 12 table iar scoala Proculiana avea orientare novatoare , progresista intrucat ea urma linia de
gandire a edictului pretorului.Denumirile celor doua scoli provin de la numele celor mai valorosi
discipoli ai fondatorilor: Sabinus si Proculus.
Mavulius Sabinus a scris un tratat celebru de drept civil pe care l-au comentat toti jurisconsultii
clasici , comentarii denumite LIBRI AD SABINUM.Il mentionam deasemenea pe Caius Casius
Longinus care era atat de apreciat incat la un moment dat scoala Sabiniana era denumita si scoala
Casiana.Deosebit de valoros a fost so Salvus Tirolianus care a codificat edictul pretorului si a scris o
lucrare enciclopedica denumita Digesta(ceea ce cuprinde totul).
In vremea lui Ancolin Piu s-a remarcat jurisconsultul Pomponius care a scris o istorie a
jurisprudentei romane .Lucrarea s-a pierdut , dar un lung fragment din aceasta lucrare a ajus pana la noi
in Digestele lui Justinian.O enigma a dreptului roman este jurisconsultul Gaius deoarece banuim ca ar
fi trait la jumatatea sec 2 dar niciun contemporan nu il mentioneaza.Pentru a constata in sec5 lucrarile
sale se bucurau de o mare faima.S-a afirmat de anumiti autori ca ar fi fost un sclav grec dezrobit sau ca
ar fi de origine daca , fapt este ca in legatura cu Gaius s-au scris cele mai multe lucrari in toate
universitatile din lume si nu pentru ca Gaius ar fi fost deosebit de original , ci pentru ca una din lucrarile
sale denumia Institutiones a ajuns pana la noi pe cale directa sub forma unui manuscris palipsest.
Palipsestul este un papirus de pe care s-a sters textul initial iar in locul acestuia s-a scris un alt
text.In cazul nostru prin sec 6 un calugar a sters textul institutelor lui Gaius si in locul lui a scris un imn
religios.Peste sute de ani , cercetand biblioteca episcopala de la Verona prof. Nibur a descoperit la 1816
acest papirus .
Profesorul Nibur si-a dat seama imediat ca este vorba despre un palipsest , si-a aplicat anumiti
reactivi chimici pentru a descifra textul initial, constatand ca a descoperit institutele lui Gaius.La vremea
aceea , reactivi chimici erau primitivi incat papirusul s-a carbonizat , iar unele cuvinte mai ales in partea
finala nu au putut fi citite astfel incat manuscrisul de la Verona este lacunar.
Intamplarea a facut ca la 1933 in Egipt sa se descopere un nou papirus care cuprinde chiar partea
finala a institutelor lui Gaius astfel incat lacunele manuscrisului de la Verona au putut fi
completate.Papirusul descoperit in Egipt este denumit Noul Gaius sau Gaius din Egpt.
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

18

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Institutele lui Gaius sunt un manual de scoala , adresat studentilor in drept astfel incat materia
este trata sistematic pe baza unor principii si ofera posibilitatea reconstituirii fizionomiei institutiilor
juridice romane din epoca veche ssi de la inceputul epocii clasice., insa cei mai mari jurisconsulti ai
Romei au trait la sfarsitul sec 2. Si la inceputul sec 3.Este vorba despre Papilian , Paul si Ulpian .
Edilius Papilianus a fost considerat cel mai mare jurisconsult al Romei si de contemporani si de
posteritate.De altfel , el era denumit PRIMUS OMNIUM sau oferit solutii optime tuturor cazurilor reale
sau imaginare.Paul si Ulpian au fost discipolii sai.
Iulius Paulus a fost extrem de original si foarte productiv dar avea un stil ermetic pe cand
contemporanul si rivalul sau Ulpius Domitius nu a fost atat de original dar era foarte accesibil.
De aceea o treime din Digestele Imparatului Justinian este formata din fragmente care au fost
extrase din lucrarile lui Ulpian .
Ultimul jurisconsult clasic care a desfasurat o activitate creatoare este Modestin sau Herenius
Modestinus.In epoca postclasica , pe fondul decaderii generale a societatii romane a decazut si
jurisprudenta incat jurisconsultii postclasici nu au mai desfasurat o activitate creatoare ci s-au marginit
sa rezume sau sa comenteze lucrarile jurisconsultilor clasici , lucrari care au fost elaborate cu secole in
urma si erau atat de numeroase incat nu puteau fi cunoscute integral de o singura persoana.
Profitand de aceasta situatie unii avocati sau chiar partile aflate in proces au inceput sa falsifice
textele jurisconsultilor clasici , punand pe seama acelor jurisconsulti afirmatii pe care nu le facusera cu
scopul de a castiga procesele.Pentru a se pune capat acestei practici in anul 426 s-a dat o constitutiune
imperiala denumita LEGEA CITATIUNILOR, prin care s-a prevazut ca in fata judecatorilor pot
fi citati numai 5 jurisconsulti clasici, care erau celebri , lucarile lor erau cunoscute si nu puteau fi
falsificate fara ca judecatorul sa depisteze falsul.
Este vorba despre Papilian , Paul , Ulpian , Gaius si Modestin.De regula cei cinci jurisconsulti
aveau aceleasi opinii , in diverse probleme de drept dar uneori parerile lor erau controversate(diferite).In
asemenea cazuri , legea spune ca se va urma parerea majoritatii.
Uneori aparea si paritatea.In acest caz cand doi jurisconsulti aveau o parere , doi o alta parere
iar al cincilea nu se pronunta in acea problema de drept, judecatorul trebuia sa urmeze parerea lui
Papilian si daca tocmai Papilian era acela care nu se pronunta , judecatorul trebuia sa opteze, sa aleaga
intre cele doua solutii.La sfarsitul ..s-a republicat o constitutiune imperiala data de imparatul Constantin
cel Mare in anul 321 prin care imparatul Constantin desfiintase toate notele critice pe care Paul si Ulpian
le facusera la adresa operei lui Papilian deoarece in conceptia imparatului Constantin , Papilian era in
afara criticii.
Drept Roman
Curs 6
12.11.2013
Asa cum am precizat, jurisconsultii puteau oferi consultatii juridice judecatorilor inca din epoca
veche, dar acele consultatii nu erau obligatorii pentru judecatori, insa imparatul Octavian Augustus a
creat un drept special denumit jus publice respondendi est autoritatae principis/dreptul de a oferi
consultatiuni cu caracter oficial intarite cu autoritatea principelui.
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

19

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
Acest drept special nu era acordat tuturor jurisconsultilor, ci numai unora, care erau mai valorosi
si erau in gratiile imparatului, iar consultatiile oferite de acei jurisconsulti (care se bucurau de jus publice
respondendi) erau obligatorii pentru judecatori, dar numai in cazul respectiv, nu si in cazurile similare,
iar imparatul Hadrian a facut un pas mai departe si a decis ca toate consultatiile oferite de jurisconsultii
investiti cu jus publice respondendi sa fie obligatorii nu numai pentru cazul respectiv, ci si pentru toate
cazurile similare. Din acel moment, jurisprudenta a dobandit putere de lege si a devenit izvor formal de
drept.
In epoca clasica au dobandit putere de lege si hotararile senatului, caci imparatul Hadrian a decis
ca senatusconsultele sa fie obligatorii.
In epoca veche, Senatul nu avea atributiuni nemijlocite de legiferare, dar putea influenta
procesul legiferarii in primul rand prin faptul ca legile votate de popor intrau in vigoare numai daca erau
ratificate de Senat.
In al doilea rand, Senatul influenta procesul de legiferare prin sugestii facute pretorului care, la
recomandarea Senatului, introducea in edictul sau anumite dispozitii care pe aceasta cale deveneau
obligatorii, dar incepand din vremea lui Hadrian, senatusconsultele au devenit izvoare formale de drept
si s-a creat impresia ca puterile Senatului au sporit, desi in fapt, Senatul era un simplu instrument in
mainile imparatului dovada ca principele citea proiectul de senatusconsult dupa care parasea incinta
Senatului, de aceea, in documentele vremii senatusconsultele erau denumite ORATIONES, adica simple
discursuri imperiale.
Tot in vremea lui Hadrian, au devenit izvoare de drept si HOTARARILE PRINCIPELUI
denumite CONSTITUTIUNI IMPERIALE care erau de 4 feluri: edicta, mandata, decreta, rescripta.

edictele imperiale cuprindeau dispozitii de maxima generalitate atat in domeniul public, cat si
in cel privat.
mandatele cuprindeau, de regula, instructiuni cu caracter administrativ adresate inaltilor
functionari imperiali, mai cu seama guvernatorilor de provincie.
decretele erau hotarari judecatoresti pronuntate de imparat deoarece imparatul putea fi ales si el
judecator, iar cu ocazia pronuntarii sentintei, uneori, imparatul formula o noua regula de drept
precizand ca pe viitor toate cazurile similare trebuie sa fie solutionate in conformitate cu acea
regula. Astfel, s-a nascut in istoria dreptului, ideea de precedent judiciar.
rescriptele sunt consultatii juridice oferite de unii imparati, fiindca unii imparati aveau pregatire
juridica si erau consultati in diverse probleme de drept, iar consultatiile lor aveau putere de lege.

Tot la materia izvoarelor trebuie sa vorbim si despre OPERA LEGISLATIVA A IMPARATULUI


JUSTINIAN, caci acesta, un om de vasta cultura, evlavios, un spirit puternic, era constient de faptul ca
societate sclavagista romana se afla in ultimul stadiu al descompunerii. De aceea, a ordonat unor comisii
formate din profesori si avocati sa sistematizeze textele dreptului clasic si sa le repuna in vigoare in
speranta ca prin repunerea in vigoare a textelor clasice, sistemul sclavagist roman va fi revitalizat, ceea
ce nu s-a intamplat, intrucat legile istoriei nu pot fi influentate de vointa umana.
Cu toate acestea, opera legislativa elaborata din ordinul imparatului Justinian, prezinta o uriasa
importanta istorica. Este, de departe, cel mai important document din istoria lumii, insa aceasta
importanta decurge dintr-un factor conjuctural si anume din intamplarea ca textele juridice clasice au
fost distruse de barbari, pe cand opera legislativa a imparatului Justinian, tot din intamplare, s-a pastrat,
a ajuns pana la noi astfel incat, pe baza operei legislative a imparatului Justinian noi, modernii, am putut
reconstitui si valorifica tezaurul gandirii juridice romane, iar daca imparatul Justinian nu ar fi avut
inspiratia geniala de a ordona elaborarea acestei opere, omenirea ar fi evoluat in cu totul alta directie.
Aceasta opera legislativa cuprinde 4 lucrari:
1. Codul (codex)
2. Digestele (digesta)
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

20

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
3. Institutele (institutiones)
4. Novelele (noveli constitutiones)
1.Codul lui Justinian a fost pulicat in 2 editii. Prima editie a aparut la 529, iar cea de a doua la 534.
Prima editie s-a pierdut, pe cand editia a doua a ajuns pana la noi si este denumita CODEX REPETITAE
PRELECTIONIS.
Acesta lucrare a fost elaborata de o comisie formata din 10 profesori si avocati in frunte cu
Tribonian/Triboninanus, cel mai mare jurist al acelei vremi si cuprinde CONSTITUTIUNILE
IMPERIALE care au fost date in vremea lui Hadrian pana la 534. Codul a fost structurat in 12 carti,
cartile au fost impartite in titluri, titlurile in constitutiuni, iar unele constitutiuni, acelea care cuprindeau
mai multe dispozitii, au fost impartite si in paragrafe. In Cod sunt cuprinse atat dispozitii de drept public,
cat si dispozitii de drept privat, iar in 2 carti au fost introduse si dispozitii de drept canonic, dar intrucat
codul urma sa fie aplicat in practica instantelor judecatoresti, o serie de texte au fost adaptate de membrii
comisiei ca sa poate fi aplicate la noile realitati.
2.In anul 533, s-au publicat Digestele imparatului Justinian care sunt o culegere de fragmente
extrase din lucrarile jurisconsultilor clasici. Lucrarea a fost elaborata de o comisie formata din 15
profesori si avocati de la Constantinopole si Beirut in frunte cu acelasi Tribonianus. Metoda de lucru a
comisiei a fost stabilita chiar de imparat prin 3 constitutiuni imperiale care ulterior au devenit prefete
ale Digestelor.
Prin acele constitutiuni, imparatul a precizat ca fragmentele extrase din lucrarile jurisconsultilor
clasici urmeaza sa fie aplicate in practica. Trecand la cercetarea lucrarilor clasice, membrii comisiei au
constatat ca o serie de institutii sunt depasite si ca o serie de solutii juridice sunt controversate, incat
imparatul a fost pus la curent cu aceasta stare de lucru. Drept urmare, imparatul Justinian a mai dat inca
50 de constitutiuni imperiale prin care a desfiintat toate institutiile depasite si a pus capat tuturor
controverselor.
In vederea elaborarii Digestelor, membrii comisiei au extras cele mai valoroase fragmente din 2000
de lucrari clasice, iar textele extrase au fost sistematizate in 50 de carti. Cartile au fost impartite in titluri,
titlurile in fragmente, iar fragmentele in paragrafe. In fruntea fiecarui fiecarui fragment se afla o
inscriptio prin care se precizeaza din ce lucrare a fost extras fragmentul respectiv si cine este autorul
acelei lucrari. Spre exemplu, daca fragmentul era extras din lucrarea lui Paul denumita Sententiae, in
inscriptio se mentiona Sententiae Pauli. Pornind de la inscriptio, romanistii moderni au reusit sa
reconstitutie in linii mari lucrarile jurisconsultilor clasici.
Multa vreme s-a afirmat, in mod gresit, ca fragmentele au fost asezate in titluri la intamplare, fara
vreo metoda, ceea ce nu este adevarat, caci in sec XIX, profesorul Blume a constatat ca fragmentele sunt
asezate in cadrul titlurilor intr-o anumita ordine, ordine decurgand din metoda de lucru a comisiei,
intrucat comisia lui Tribonian afost impartita in 3 subcomisii conduse de profesorii Teofil, Constantin
si Dorotheu.
Fiecare subcomisie fiind imputernicita de Tribonian sa extraga cele mai valoroase fragmente din
anumite lucrari. Astfel, prima subcomisie a lui Teofil, a extras cele mai valoroase fragmente din opera
lui Sabinus din comentariile la adresa operei lui Sabinus (din ad Sabinum) si din digestele lui Saurus
Iulianus, fragmente care sunt denumite masa sabiniana.
A doua subcomisie a extras cele mai valoroase fragmente din lucrarile care au comentat edictul
pretorului, fragmente care sunt denumite masa editala.
A treia subcomisie a extras cele mai valoroase fragmente din opera lui Papinian, fragmente denumite
masa papiniana. Intrucat, a treia subcomisie a avut mai mult de lucru, ea a extras si fragmente din alte
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

21

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu
lucrari considerate mai putin importante, fragmente denumite APENDICS. Dupa care, comisia s-a reunit
in plen in frunte cu Papinian si s-a trecut la redactarea titlurilor.
Cu ocazia redactarii fiecarui titlu in parte, a venit mai intai prima subcomisie si a extras din masa
sabiniana toate fragmentele care se refereau la titlul respectiv asezandu-le unele sub altele care intr-un
colaj. Spre exemplu, cand s-a elaborat titlul despre dota , Tribonian l-a intrebat pe Teofil cate fragmente
din masa sabiniana sunt referitoare la dota. (s-au gasit 7).
Dupa care, a venit a doua subcomisie si a facut aceeasi operatie, adica a extras din masa edictala
toate fragmentele referitoate la dota asezandu-le in continuare unele sub altele. In fine, avem a treia
subcomisie, facand aceeasi operatiunie cu masa papiniana si din apendix. De aceea, cand citim un titlu
din digeste constatam ca la incepiut apar fragmente din Sabinus, din comentariile la adresa operei lui
Sabinus si din digestele lui Salvius Iulianus, apoi incep sa apara fragmente din lucrarile jurisconsultilor
care au comentat edictul pretorului, iar la sfarsit apar fragmente din Papinian si din alti autori mai putin
importanti.
3.Tot in anul 533 s-au publicat si institutele lui Justinian care sunt un manual de scoala adresat
studentilor, dar, spre deosebire de institutele lui Gaius, cele ale lui Justinian au putere de lege.
In vederea elaborarii acestei lucrari membrii comisiei au extras texte din institutele clasice in special
din Gaius, Marcian, Florentin. Acele texte au fost sistematizate in 4 carti, cartile au fost impartite in
titluri, iar titlurile in paragrafe. Asadar, in cazul institutelor, nu exista fragmente asa cum exista in cazul
digestelor, iar daca nu exista fragmente, nu exista nici inscriptio, iar daca nu exista inscriptio, la prima
vedere, nu stim din ce autor au fost extrase acele texte si nici nu se putea sa existe fragmente deoarece
intr-un manual de scoala ideile se succed intr-o ordine logica decurgand unele din altele.
4.Novelele: cuprind constitutiunile imperiale pe care imparatul Justinian le-a dat intre anii 534 si
565, incat Novelele sunt o continuare a Codului. Aceasta colectie de constitutiuni nu a fost facuta chiar
de Justinian, el a dat constitutiunile, dar nu el le-a sistematizat, ci au fost puse impreuna de persoane
particulare dupa moarta imparatului.
De aceea, in Novele sunt incluse si constititunile imperiale ramase in vigoare si constitutiunile
abrogate si de aceea, in mod frecvente, textele din Novele se contrazic, iar lucrarea este denumita
NOVELE nu pt ca ar cuprinde institutii juridice noi, ci pentru ca materialul cuprins in Novele este mai
recent decat materialul cuprins in celelalte lucrari.
Asa cum spuneam, opera legislativa a lui Justinian a avut o finalitate practica, urma sa fie aplicat in
practica instantelor judecatoresti si de aceea, la recomandarea imparatului, membrii comisiilor au adus
la zi unele texte clasice, le-au adaptat, modificat, iar modificarile aduse textelor clasice de catre comisarii
lui Justinian cu intentie sunt denumite interpolari/interpolatiuni.
Romanistii moderni s-au preocupat foarte serios privind starea acelor interpolari ca sa poata
reconstitui cat mai fidel lucrarile jursiconsultilor clasici. Insa aceasta operatiune este foarte dificila
deoarece membrii comisiilor nu au facut nicio precizare in legatura cu faptul ca au modificat textele
clasice astel incat noi, modernii, traim cu impresia ca redactarea fragmentelor din digestele lui Justinian
apartine integral chiar jurisconsultilor clasici.
In vederea depistarii acelor interpolari au fost utilizate mai multe metode, spre exemplu s-a utilizat
metoda compararii textelor, dar aceasta metoda poate fi utilizata numai daca o lucrare clasica ne-a
parvenit pe cale directa, cum este cazul Institutelor lui Gaius, si in acelasi timp, in Digeste figureaza
fragmente din aceea lucrare si intr-o asemenea situatie luam un fragment oarecare din lucrarea care nea parvenit pe cale directa si il comparam cu fragmentul corespunzator care figureaza in Digeste. Daca
cele 2 fragmente nu sunt identice, inseamna ca fragmentul din Digeste a fost interpolat.
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

22

Drept Privat Roman


Prof.Emil Molcu

De asemenea, s-a utilizat si metoda denumita leges geminatae, caci anumite fragmente din anumite
lucrari clasice sunt reproduse in Digeste de mai multe ori adica figureaza la mai multe titluri deoarece
sunt relevante pentru mai multe materii si daca acele fragmente reproduse de mai multe ori nu au peste
tot aceeasi redactare iarasi inseamna ca s-a facut o interpolare.
Metoda cea mai sigura si productiva este aceea a depistarii unor substituiri de termeni deoarece
uneori o institutie clasica iesita din uz este desemnata prin termenul utilizat in epoca postclasica pentru
a denumi institutia care i-a preluat functiile. Spre exemplu, in dreptul clasic proprietatea se transmitea
prin mancipatiune, dar in dreptul postclasic mancipatiunea a iesit din uz, functiile sale fiind preluate de
traditiune.
Daca intr-un text clasic ni se descriu conditiile de forma ale mancipatiunii, dar institutia este
denumita traditiune, inseamna ca s-a operat o substituire de termeni dupa cum s-a utilizat si criteriul
filologic deoarece atunci cand intr-un text clasic apare o expresie juridica postclasica iarasi inseamna ca
s-a operat o modificare.
Insa, pe langa modificarile facute cu intentie, unele texte clasice au fost modificate din greseala cu
ocazia multiplicarii lucrarilor juridice clasice, si nu cu ocazia elaborarii operei legislative a imparatului
Justinian, caci in Antichitate, pe cand nu exista tiparul, lucrarile se multiplicau prin dictare si scriere,
dar sclavul care dicta utiliza lucrari pe care in prealabil le consultasera judecatori, avocati sau alte
persoane si care, asa cum se face si astazi, faceau anumite comentarii (note marginale), iar sclavul care
dicta, neavand pregatire juridica, dicta si acele comentarii marginale care sunt denumite glosse, iar
glosele sunt si mai greu de depistat decat interpolarile. Insa, nu confundam modificarile textelor clasice
facute din eroare cu comentariile glosatorilor.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013

23