Curs Drept Roman Nr. 1 – 09.10.

2020

Dreptul Roman cuprinde totalitatea normleor juridice instituite de statul roman si este un
sisem extrem de vast format din numeroase ramuri si institutii juridice.

Putem spune despre dreptul roman ca a trait o viata mileneara caci s-a nascut in epcoa fondarii
Romei si s-a aplicat pana la moartea imparartului Justinian.

La origine atat romanii ca si toate celelalte popoare ale antichitatii au confundat dreptul cu religia si
morala, dar spre deosebire de celelalte popoare ale lumii antice romanii au depasit acesta confuzie si
au realizat o foarte clara distinctie intre aceste 3 tipuri de norme

Despre romani se spune un popor de juristi in timp ce grecii eerau un popor de filozofi si cu toate
acestea in textele unor jurisconsulti clasici persista stravechea confuzie intre drept,religie si morala
care era depasita in practica juridica.

3 texte pentru a vedea ca de si pentru o scurta perioada de timp, aceasta confuzie a existat :

1. Definitia jurisprudentei data de imparatul Justinian : "Jurisprudentie est divinarum atque

humanarum iusti iusti atque iniusti scientia.

Traducere: "Jurisprudenta este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este
drept sio nederept."

2. Al doilea text este dat de jurisconsultul Ulpian care a stabilit cele 3 principi ale dreptului :
"Juris praecepta sunt haek : honestevivere , alterum non-laedere , sum que tribuere.

Traducere : Principiile dreptului sunt : a trai in mod opnorabil , a nu vatama pe altul , si a da

fiecaruia ceea ce este al sau.

3. Definitia dreptului data de jurisconsultul Celsus : "Jus est ars bony et equi"

Traducere : Dreptul este arta binelui si a echitabilului.

Dovada a faptului ca in viata practica, in realitate aceasta confuzie nu exista la romani, sa tocmai
terminologia disticta astfel, pentru normele de drept romanii utilizau cuvantul "Jus" , iar pentru
normle religioase utilizau cuvnatul "Fas". Pentru ca roamnii nu erau teoreticieni, ci practicieni , o
mare parte din texte juridice au fost scrise de greci.

Noi nu vom cerceta intreg dreptul roman si doar dreptul privat roamn deoarece in domeniul
dreptului privat roman care este tocmai domeniul in care romanii au creat concepte categorii,
principii si institutii juridice care se aplica si in prezent si inca re romanii au dat intreaga masura a
spiritului lor creator. Desigur au avut reprezentarea distinctiei dintre dreptul public si dreptul privat
inca din epoca veche dar pentru ca ei nu aveau mania teoretizarii nu au teoretizat aceasta distinctie
pana la sfarsitul secolului al 2-a D.H , cand Ulpian a stabilit care este criteriul de distinctie, iar ulpian
spunea asa " Dreptul public este acela care se refera la organizarea statului romanin timp ce dreptul
privateste acela care se referala interesle fiecaruia.

Aceasta definitie este criticabila pentru ca din definitia lui Ulpian ar rezulta ca exista norme juridice
care sa dea expresie unor interese generale ale societatii in timp ce alte norme juridice ar da expresie
unor interese ale indivizilor. Realitataea este ca toate normele dreptului dau expresie interelior
generale ale societatii si in niciun caz nu exprima interese individuale.