Împărțirea lumii contemporane

în mari sisteme de drept

 Datul social-Construitul juridic (Leontin Jean
Constantinesco)
 Ce va analiza comparatistul ? Numai construitul juridic
sau şi datul social ?
 Datul social-menţinerea ordinii sociale, care este
asigurată de morală, de cutumă, de religie
 Construitul juridic- fiecare sistem juridic naţional
rezolvă o situaţie social-economică de o manieră
juridică specifică
 Cazul Helmut Rotschild (de Dusseldorf)
 „la volonté parasitaire de s'emparer de la notoriété d'autrui”.
 în Franţa pentru că impostorul a încălcat dreptul de marcă;
 în Anglia, soluţia s-a bazat pe dobândirea unui beneficiu pe baza unor
intrigi;
 în Elveţia, s-a încălcat dreptul individului la respectarea propriei
personalităţi;
 în SUA, impostorul a pierdut pentru că s-a folosit de concurenţă
neloială.

Concluzie. Dreptul pozitiv din fiecare ţară, reglementează diferit aceeaşi

problemă.
Forma de guvernare sau structura de
stat?
 SUA, RFG,-sistemul federal este excepție
 Canada, Federația Rusă-sistem centralizat
 Quebec, Luisiana-SRG

 Concluzie-nici forma de guvernare, nici structura de

stat nu sunt esențiale la determinarea sistemului de
drept
Ordinile juridice naționale

 ,,Dacă privim ordinea juridică ca un întreg – particulele

juridice elementare pot fi socotite celululele acestui organism. Ar
fi greşit să se considere că ordinea juridică naţională este suma
acestor particule elementare, privite ca egale în valoare„. (L.J.
Constantinesco)
 Elemente determinante
 Elemente perisabile
Elementele determinante
 Elementele determinante au o semnificaţie ideologică şi teleologică, ele
se află în relaţie directă cu sistemul de valori care stă la baza ordinii
juridice date.
 a) concepţia despre drept şi rolul dreptului în cadrul ordinii juridice date;
 b) ideologia sau doctrina oficială, care influenţează nu numai dreptul dar
şi raporturile lui cu puterea;
 c) raportul dintre cee ce este dat şi ceea ce este construit
 d) structura economică a societăţii, în cadrul căreia dreptul de proprietate
este determinant
 f ) izvoarele juridice şi ierarhia lor
 g) interpretarea legilor este un element determinant al ordinii juridice
Elemente fungibile

Elementele fungibile nu schimbă structura fundamentală,

ci doar complectează profilul ordinii de drept dat, de regulă,
aceste elemente se raportează la o normă sau la o instituţie
dată, nu la ansamblul ordinii juridice date.
 Enric Agostini - 4 elemente
 a) orice
sistem de drept se raportează la datele reale, adică tipul şi
frecvenţa unor relaţii umane, care trebuie reglementate juridic:
 b) datele istorice, care imprimă specificitatea reglementării: dreptul
german este influenţat de faptul că Maximilian I a receptat pur şi simplu
dreptul roman, dreptul francez este o combinaţie dintre cutumele locale şi
dreptul roman etc;
 c) datele raţionale, asigură adoptarea de reguli pentru un raport social
anume: dreptul vechi englez nu sancţiona neîndeplinirea obligaţiilor
contractuale, astfel că tribunalele regale nu puteau interveni; a trebuit să
intervină cancelarul şi să creeze action of trespass, care sancţiona nu
neîndeplinirea obligaţiilor, ci culpa – adică trespass.
 d) şi, în sfîrşit, datele ideale influenţează dreptul pozitiv: căsătoria şi
divorţul se supun, în unele legislaţii ale statelor catolice, normelor
canonice, proprietatea socialistă era determinată de concepţiile
ideologice, etc
 Modalitățile de răspândire a dreptului

 A. O primă cale de creare a unui sistem cu trăsături străine a fost cea impusă de
puterile cotropitoare în statele ocupate. Astfel, Belgia, în 1797, Luxemburgul , în
1794, au devenit părţi integrante din Franţa. Finlanda a făcut parte din Suedia până în
1809, şi apăstrat sistemul legislativ al acesteia
 B. Dreptul străin a fost impus în colonii de statele coloniale care foloseau sitemul
romano germanic pe calea ordonanţelor.
 Edictul din 28 mai 1664, coloniile franceze trebuiau să se conformeze legilor
franceze. Potrivit art 34 din acest edict, judecătorii din colonii trebuiu să aplice
ordonanţele Franceze şi Cutuma de Paris.
Calvins‘Case- 1608- Englezii introduc Common Law dacă teritoriile noi ocupate nu sunt
încă supuse națiunilor civilizate, dacă nu există persoane, nici autoritate legitimă care să
poată edicta reguli care să intre în contradicție cu Common Law.
 Dacă prima condiție este îndeplinită, este necesar ca acești coloniști să poată utiliza în
mod satisfăcător regulile juridice de Common Law. Este necesar ca regulile juridice engleze
să fie apropriate condițiilor de viață care există în colonii.
C. A treia cale este de păstrare a dreptului
Astfel, unele state din orientul apropiat, aflate sub dominaţia Imperiului otoman, au optat, la
destrămarea imperiului turcesc, în 1918, pentru dreptul francez, cum este cazul Egiptului.
Unele state au recepţionat un anumit sistem de drept. Turcia, în perioda Tanzimatului (1839) s-a
deschis către dreptul francez, pe care l-a receptat, definitiv după 1918 prin modelul elveţian şi
german.
D. Fenomenul cel mai interesant este cel de receptare a dreptului.
Sunt influenţate de dreptul german, Japonia, Koreea de Sud, Thailanda.Un alt exemplu este
Republica Filipine – care a fost colonie spaniolă, a păstrat o parte din dreptul romano germanic , dar
în ultimii 50 de ani se află sub influenţa SUA, de la care a preluat unele instituţii, având, azi, un drept
combinat. Dreptul olandez s-a păstrat în Ceylon sau în Africa de Sud; în Indonezia alături de dreptul
romano germanic, impus de olandezi, sunt elemente de drept islamic.
E. Un fenomen inedit este influenţa religiilor asupra dreptului. Religia a impus nu numai o
credinţă, dar şi un mod de viaţă, o bază a relaţiilor sociale, care este morala.
Dar unele religii- islamul, de exemplu, dar şi confucianismul - au impus o conduită credincioşilor,
care s-au transformat direct din obligaţii canonice în obligaţii sociale, supuse cu timpul
constrângerii de stat şi constângerii religioase.
Criterii de clasificare a sistemelor de
drept
 Structura și rolul dreptului
 Originea și istoria
 Izvoarele dreptului
 Autonomia doctrinară
 Tehnica legislativă
 Structurile juridice
 Terminologia, concepțiile și instituțiile
 Influența societății
 Ideologia societății
Ordinile juridice -determinate de tipul
de civilizație. Henride la Bastide
 civilizaţia cuvântului – promovată de islam,
 civilizaţia gesticii, cu dansul Shiva al zeului hindus cu acelaşi
nume sau surâsul lui Budha,
 civilizaţia semnelor, din extremul orient,
 civilizația ritmului, în Africa
 civilizația persoanei, ieșită din civilizaţia iudeo- creştină
 Clasificarea după Sauser-Hall
 Criteriul principal-criteriul de rasă

Sistem indo-european-subsistemele latin, german și englez

Sistem mongol
Sistemul semit
Sistemul barbar
 Clasificarea după Ademar Esmein

 Sistemul latin -Franța, Italia, România, Spania, Portugalia-

criteriul lingvistic
 Sistemul german-Germania, Austria, Ungaria, țările scandinave
 Sistemul anglo-saxon-Anglia, SUA, Australia, fostele colonii
engleze
 Sistemul slav-Rusia, Bulgaria și Polonia
 Sistemul musulman
 Nu stabilește criterii stricte de clasificare
 Nu se referă la sistemele din Asia
Clasificarea după Felipe de Sola
Canizares
 Sistemul statelor occidentale
 Sistemul statelor socialiste
 Sistemul statelor religioase

 Se prezintă ca un studiu de civilizație comparată nu de drept

Clasificarea după Rene Rodiere

 Sistemul continental-dreptul francez, german, spaniol

 Sistemul Common-law – Regatul Unit al Marii Britanii, SUA
 Sistemul socialist

 Refuză orice alt sistem juridic

Clasificarea după Marc Ancel

 Trei grupe esențiale și două grupe complementare:

 Sistemul Romano-Germanic - tendința de codificare
 Sistemul de Common-law- reguli de common-law, equity și
statute law
 Sistemul statelor socialiste

 Sistemul de drept religios

 Sistemul țărilor din „lumea a treia„
 Clasificarea după Rene David-1950

 Sistemul lumii occidentale bazat pe principiile moralei creștine,

bazat pe o structură economică capitalistă
 Sistemul lumii sovietice- bazat pe o orânduire socială diferită
 Sistemul islamic bazat pe religie
 Dreptul hindus bazat pe o bază filosofică proprie
 Sistemul chinez tradițional
Clasificarea după Rene David-1990

 Sistemul Romano-Germanic
 Sistemul Common-law
 Sistemul socialist
 Sisteme filosofice și religioase
CRITERIILE ACTUALE DE CLASIFICARE

 Dezvoltarea istorică a sistemului

 Structura dreptului
 Ierarhia izvoarelor dreptului
 Mentalitatea juridică specifică
Mixed jurisdictions Worldide.The third legal
family (Vernon Valentine Palmer)2012

 Scoția 1707, Quebec 1763-1774, Malta 1801-1812, Louisiana 1803-1812, Africa de

Sud-1809, Botswana-1891, Philipine, Puerto Rico -1898, Israel
 1) au la baza atât elemente de Common Law cât și Civil Law
 2) au fost create în perioada colonială
 3) sistemul funcționează în cadrul statelor independente cât și federative

 https://books.google.md/books?
id=3TEySULZdwgC&pg=PA12&lpg=PA12&dq=Palmer+systems+mixtes&source=b
l&ots=UC2TrP-
Z8L&sig=m6a025tB2Do7fCLklcujmF7DveA&hl=en&sa=X&redir_esc=y#v=onepag
e&q=Palmer%20systems%20mixtes&f=false