I.

STUDIEREA MODULUI DE ORGANIZARE

I.1. Familiarizarea

În conformitate cu Legea Nr. 168 din 31.07.2015 pentru modificarea articolului 24 din
Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, Agenţia „Moldsilva" este autoritatea
administrativă în subordinea organului central de mediu al administrației publice, abilitată să
asigure implementarea politicii de stat în domeniile silviculturii și cinegeticii, în scopul dezvoltării
durabile a sectorului forestier şi cinegetic din fondul forestiei asigurînd protecţia şi paza pădurilor
şi faunei, menţinerea şi conservarea biodiversităţii Republicii Moldova. Obiectul de activitate al
agenţiei este gestionarea pe principii ecologice și în baza amenajamentelor silvice a fondului
forestier şi cinegetic. Funcțiile de bază sunt reflectate în Hotărîrea Nr. 150 din 02.03.2010 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei „Moldsilva", structurii
şi efectivului-limită ale aparatului central al acesteia. Direcţiile fundamentale de dezvoltare a
sectorului forestier naţional la etapa contemporană au fost stabilite prin Strategia dezvoltării
durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, adoptată de Parlament (Decizia
Parlamentului nr. 350-XV din 12 iulie 2001), fiind apoi desfășurate în Hotărârea Guvernului
nr. 739 din 17.06.2003 „Cu privire la implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului
forestier naţional”, Hotărârea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003 „Cu privire la aprobarea
Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-
2020”, precum și Hotărârile Guvernului nr. 636 din 26.05.2003 şi nr. 841 din 26.06.2004 „Cu
privire la aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii
solurilor”.

Dat fiind faptul ca, Moldsilva Cahul, este o parte componenta a Agentiei Moldsilva, si aceasta la
randul sau intruneste cerintele de functionare la nivel desconcentrat.
Obiectivele prioritare stabilite prin documentele respective sunt:
 • consolidarea potenţialului vital al pădurilor naturale existenteconsolidarea
1 potenţialului vital al pădurilor naturale existente

• conservarea diversităţii biologice forestiere

2

• extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră;

3

• sporirea eficienţei activităţilor de pază şi protecţie a fondului forestier;

4

• constituirea Sistemului informaţional forestier ca parte componentă a

5 Sistemului informaţional naţional.


Problemele gestionării durabile a pădurilor Republicii Moldova pot fi soluţionate cu succes doar
în cazul promovării unei politici forestiere adecvate noilor cerinţe. În politica forestieră este
necesar de a pune accentul pe conservarea diversităţii biologice la toate nivelurile, pe instruirea
cadrelor în domeniul silviculturii, armonizarea cadrului legislativ, cooperarea internaţională.
Conform politicii naţionale forestiere, funcţia primordială a pădurilor este cea de protecţie a
mediului şi de asigurare a echilibrului ecologic. De abordarea problematicii sectorului forestier
depinde în mare măsură realizarea/îndeplinirea scopului major de sporire a aportului sectorului la
ameliorarea social-economică şi ecologică a situaţiei din ţară.
Priorităţile şi opţiunile recomandate pentru ameliorarea politicilor şi strategiilor naţionale
care au referinţă la sectorul forestier sunt următoarele:

Politici şi strategii naţionale:

 ajustarea politicii forestiere naţionale la recomandările forurilor internaţionale de
specialitate;
 şi modernizarea Strategiei de dezvoltare durabilă a sectorului forestier naţional şi a cadrului
normativ de implementare;
 promovarea privatizării în sectorul forestier, în special a activităţilor conexe şi
necaracteristice;

 extinderea suprafeţelor cu păduri din contul terenurilor publice şi private, inclusiv prin
aplicarea mai largă a practicilor agro-silvice şi silvo-pastorale (plantarea
 perdelelor/aliniamentelor forestiere de protecţie din arbori fructiferi, ameliorarea pajiştilor
prin plantarea grupurilor de arbori, împădurirea zonelor de protecţie a bazinelor acvatice
etc.);

 asigurarea respectării regimului silvic în pădurile şi vegetaţia forestieră deţinute de

autorităţile publice locale (sectorul comunal) şi privaţi;

Cadrul legislativ şi normativ:

 elaborarea noii redacţii a Codului silvic (inclusiv elucidarea unor capitole

noi ca: taxele forestiere, sectorul comunal şi privat în domeniul forestier
etc.);

 revizuirea şi elaborarea unor componente importante ale bazei normative

silvice, ca părţi integrante ale regimului silvic, care se vor axa pe
următoarele domenii:

 menţinerea şi conservarea staţiunilor forestiere;

 conservarea resurselor genetice forestiere;

 reconstrucţia ecologică a pădurilor;

 certificarea pădurilor, produselor acestora şi sistemelor de management;

 perfecţionarea în continuare a legislaţiei în vigoare în direcţia creării unui

mecanism real de întreţinere a diverselor forme de proprietate asupra
pădurilor şi terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră, inclusiv şi a
proprietăţii private, favorizării mai accentuate a activităţilor de extindere a
pădurilor şi a terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră, inclusiv cu
participarea publicului larg şi în contextul asigurării descentralizării
funcţiilor autorităţilor publice, în vederea ameliorării continui a nivelului de
gestionare a patrimoniului forestier.
Cadrul instituţional:

 constituirea personalului responsabil de organizarea

gestionării/gospodăririi pădurilor şi vegetaţiei forestiere deţinute de
primării şi privaţi, precum şi acordarea suportului logistic primar;
 crearea unor condiţii reale pentru consolidarea sectorului forestier comunal
şi constituirea unui sector forestier privat viabil;
Conservarea şi dezvoltarea pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie:

 elaborarea unui sistem naţional de amenajament silvic, ţinând cont de

condiţiile concrete ale Republicii Moldova;
 extinderea amenajamentului silvic pe întreg teritoriul fondului forestier şi a
vegetaţiei forestiere indiferent de deţinători, aplicarea unui regim silvic unic
de gospodărire, asigurându-se evidenţa tuturor resurselor silvice, realizarea
maximă a funcţiilor atribuite, valorificarea produselor suplimentare şi
antrenarea lor în circuitul economic;
 sporirea suprafeţei pădurilor incluse în cadrul fondului ariilor naturale
protejate de stat cu diminuarea recoltării masei lemnoase;
 promovarea principiilor de conservare a biodiversităţii în procesul tuturor
activităţilor ce ţin de îngrijirea şi gospodărirea pădurilor;
 elaborarea unui concept şi program naţional de reconstrucţie ecologică a
arboretelor necorespunzătoare condiţiilor staţionale;
 consolidarea managementului pădurilor comunale pentru o ameliorare a
stării, pazei, protecţiei, regenerării şi folosirii acestora, ca şi pentru
asigurarea intensificării polifuncţionalităţii specifice;
 elaborarea programelor locale privind folosirea, conservarea şi dezvoltarea
resurselor naturale (păduri, alte tipuri de vegetaţie forestieră, pajişti),
constituirea reţelelor ecologice la nivel comunal, reieşind din
particularităţile geografice, pedo-ecologice, reliefului etc., inclusiv în
contextul prevenirii/diminuării hazardelor naturii;
 efectuarea unor studii pentru aprecierea consumului real de produse
lemnoase, inclusiv provenit din tăieri ilicite.

Instrumente economice:
  perceperea unor taxe speciale pentru activităţile care conduc la
fragmentarea fondului forestier (construcţia drumurilor, trasarea liniilor
electrice, gazoductelor care întretaie masivele forestiere etc.);
 evaluarea economică a valorilor pădurii şi implementarea treptată a unor
plăţi speciale pentru beneficiarii acestora (deţinătorii de terenuri agricole,
instituţiile curative etc.), precum şi cu instituirea unei infrastructuri
economice şi a unei pieţe de produse ale pădurilor;
 stabilirea principiilor şi modului de finanţare a activităţilor silvice, a
contribuţiei statului la activităţile silvice primordiale (amenajarea,
cercetarea, regenerare şi extinderea, paza şi protecţia pădurilor).

Cercetări şi inovaţii:

 estimarea variabilităţii genetice a principalelor specii forestiere în vederea

asigurării bazelor seminologice şi a conservării resurselor genetice
forestiere;
 descrierea ecosistemelor forestiere naturale în scopul executării adecvate a
lucrărilor silvice şi stabilirii gradul de vulnerabilitate a acestora;
 proiectarea unor tehnici adecvate în cadrul reconstrucţiei ecologice a
pădurilor destructurate genetic şi cenotic;
 fundamentarea tehnologiilor ecologice de împădurire a terenurilor fugitive
şi erodate pluvial, restabilirii diversităţii prin împăduriri;
 studii speciale în vederea combaterii bolilor şi dăunătorilor forestieri prin
metode biologice şi integrate;
 •elaborarea metodologiilor/tehnologiilor privind asigurarea adaptabilităţii
ecosistemelor forestiere la schimbările climatice.

 Participarea publicului la luarea de decizii şi asigurarea accesului la informaţie:

 implementarea şi asigurarea funcţionalităţii principiilor de management

participatoriu al resurselor forestiere publice;
 ajustarea adecvată a managementului participatoriu la noile realităţi
social-economice, bazându-se pe normele democratice acceptate de
 comunitatea mondială şi subordonarea acestuia în exclusivitate intereselor
naţionale durabile, valorificând tradiţiile naţionale, pentru o soluţionare
mai accentuată a obiectivelor ecologice şi socio-economice de importanţă
majoră, ca iradierea sărăciei, sporirea bunăstării şi sănătăţii populaţiei ţării
etc.;
 elaborarea şi implementarea unui mecanism de cooperare între gestionarii
terenurilor agricole, autorităţile silvice şi de mediu şi comunităţile locale;
 sporirea volumului de informaţie privind starea fondului forestier necesară
pentru planificarea activităţilor;
 dezvoltarea sistemului naţional de informare a publicului privind starea
pădurilor, a deciziile luate şi participarea publicului în procesul de
elaborare/implementare a acestora;
 modernizarea resurselor informaţionale existente şi elaborarea unui sistem
informaţional modern cu utilizarea tehnologiilor avansate (perfecţionarea
sistemului de evidenţă/informaţii, implementarea GIS etc.);
 elaborarea Sistemului general informaţional pentru sectorul forestier din
Republica Moldova;
 dotarea primară a Agenţiei «Moldsilva» şi structurilor sale teritoriale cu
mijloace moderne informaţionale;
 constituirea reţelei unice informaţionale sectoriale.

 Instruirea profesională şi educarea eco-forestieră a populaţiei:

 modernizarea instituţiilor de învăţământ forestier, inclusiv dotarea

corespunzătoare cu echipamente şi utilaje moderne;
 modernizarea procesului de pregătire profesională a specialiştilor şi
reciclarea actualelor cadre în corespundere cu noile condiţii economice şi
reieşind din sarcinile actuale ale sectorului forestier naţional (consolidarea
instituţiilor de învăţământ cu profil forestier, consolidarea Centrului
Naţional pentru reciclarea cadrelor în silvicultură etc.);
 elaborarea şi realizarea programelor de instruire pentru deţinătorii (în
primul rând a personalului implicat în procesul de gospodărire, pază şi
protecţie) de păduri şi alte tipuri de vegetaţie forestieră comunale şi
private;
  constituirea/perfecţionarea şi implementarea sistemului de instruire
continuă a cadrelor de toate nivelurile;

 informarea publicului privind rolul silviculturii şi silvicultorului în societate, ca şi starea

de lucruri în domeniul forestier, elaborarea şi implementarea unor programe de
propagandă, de materiale propagandistice, în vederea sporirii conştiinţei eco-forestiere a
populaţiei, creării unei imagini favorabile şi creşterii prestigiului profesional.
Figura 1. Harta Ocolul silvic Baimaclia
Figura 2 Harta Ocolul silvic Cociulia
Figura 3 Harta Ocolul silvic Moscovei
Figura 4 Harta Ocolul Silvic Slobozia
Figura 5 Harta Ocolul Silvic Moscovei