Data Continutul Analiza lucrului efectuat Concluzii Avizul

conducatorului
1.Familiarizarea cu In prima zi de practica in Intreprinderea Pe parcursul acestei
sarcinile si modul de silvica “Silva-Sud”din Cahul in cadrul practice am facut
functionre a intreprinderii am studiat sarcinile in modul de cunostinta cu sarcinile
organizatiei-gazda. functionare a organizatiei. si modul de
Agenţia „Moldsilva” este autoritatea functionare a
2. Studierea modului organizatiei gazda.
administrativă centrală în domeniul
de organizare si Am studiat modul de
functionare a silviculturii și cinegeticii, care îşi exercită organizare si
organizatiei- Silva- functionare a
funcţiile în contextul promovării politicii de
Sud Cahul. organizatiei.
stat în domeniu prin efectuarea lucrărilor de
extindere,regenerare si conservare,
reconstrucţia ecologică, folosirea raţională a
resurselor forestiere, paza, protecţia şi
dezvoltarea fondul naţional forestier și
cinegetic. Obiectul de activitate al Agenţiei
este gestionarea pe principii ecologice și în
baza amenajamentelor silvice a fondului
forestier şi cinegetic.
Obiectivele prioritare stabilite prin
documentele respective sunt:
• consolidarea potenţialului vital al
pădurilor naturale
existenteconsolidarea potenţialului
vital al pădurilor naturale existente
• conservarea diversităţii biologice
forestiere
• extinderea suprafeţelor acoperite cu
vegetaţie forestieră

• sporirea eficienţei activităţilor de

pază şi protecţie a fondului forestier

• constituirea Sistemului
informaţional forestier ca parte
componentă a Sistemului
informaţional naţional.
Data Continutul Analiza lucrului efectuat Concluzii Avizul
conducatorului
1.Respectarea Angajatorul este obligat sa ea toate masurile Pe parcursul acestei
securitatii si practice am facut
necesare pentru protejarea vetii si sanatatii
sanatatii in munca cunostinta cu Tehnica
si prevenirii salariatilor si sa asigure securitatea si securitatii si sanatatii in
incendiilor. munca si prevenirii
sanatatea salariatilor in toate aspectele legate
incendiilor si totodata cu
2.Studierea de munca. Angajatorul are urmatoare instructiunile cu privire
instructiunilor cu la securitatea si sanatatea
obligatii:
privire la securitate in munca si de prevenire
si sanatate in munca 1. Sa asigure resurse pentru a incendiilor .
si de prevenire a Pot mentiona ca trebuie
instruirea,testarea, formarea si
incendiilor. sa respectam cu strictete
perfectionarea personalului cu aceste instructiuni sa fim
cit mai prudenti cu focul.
atributii in domeniul protectiei
mediului.
2. Sa acorde prsoanelor cu atributii
privind securitatea si sanatatea in
munca un timp adecvat si sa le
frunizeze mijloace necesare pentru a-
si putea exercita atributiile.
3. Sa asigure dotarea,intretinerea ,
verificarea echipamentelor
individuale de protective si a
echipamentelor individuale de
protectie si a echipamentelor
individuale de lucru.
4. Sa asigure evaluarea factorilor de risc
la locurile de munca.
5. Sa asigure elaborarea si realizarea
planului annual privind masurile de
protective a muncii in unitate.
6. Sa asigure comunicarea,cercetarea
evident si raportarea corecta si in
terminele stabilite a accidentelor de
munca si a bolilor profisionale
produse la unitatee,elaborarea si
realizarea masurilor de prevenire a
acestora.
Atunci cand sunteti surprins de un incendiu
de padure, va recomandam:
 Nu intrati in panica!
 Indepartati-va de incendiu!
  Anuntati pompierii!
 Daca fumul este dens,
acoperiti-va nasul si gura cu o
batista sau carpa curata!
 Daca hainele v-au luat foc,
protejati-va fata si rostogoliti-
va pe pamant pentru a stinge
flacarile!

Data Continutul Avizul lucrului efectuat Concluzii Avizul

conducatorului
1.Acumularea si Întreprinderea pentru silvicultură „Silva-Sud", In urma colectarii de
interpretarea date am facut cunostinta
Cahul a fost înfiinţată în anul 1982, ca
datelor prealabile cu amplasarea
asupra teritoriului subdiviziune a Agenţiei „Moldsilva". Sediul geografica a
de observare. intreprinderii Silva-Sud.
întreprinderii silvice este amplasat în or. Cahul,
Tot astazi am cules date
2.Colectarea si la o distanţă de circa 175 km de municipiul privind numarul de
interpretarea populatie, numarul de
Chişinău.
datelor cu privire agenti economici pe
la situatia ÎS "Silva-Sud", Cahul este situată în partea de ramuri
ecologica a sud a Republicii Moldova şi administrează industrie/agricultura/serv
localitatii in care fondul forestier şi cinegetic, proprietate publică icii,suprafete de terenuri
se desfasoara de stat pe teritoriul raioanelor administrative degradate/impadurire/ara
practica. Cahul, Cantemir şi Taraclia. Se asigură bile/sub plantatii
dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea în multianuale/sub pasuni.
ele a biodiversităţii forestiere, intensificarea
funcţiilor de protecţie a apelor, de reglare
climaterică şi altor funcţii ale pădurilor, în
scopul ameliorării sănătăţii populaţiei şi
protecţiei mediului înconjurător, regenerarea,
extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii
pădurilor, sporirea productivităţii acestora,
aplicarea unui complex de măsuri privind
aducerea şi menţinerea pădurilor în starea
corespunzătoare funcţiilor ecologice şi social -
economice, continuitatea eficienţei funcţionale a
pădurilor şi valorificarea raţională a resurselor
forestiere

Pădurile şi terenurile constituente ale fondului

forestier al ÎS „SILVA-SUD", Cahul, situate în
limitele sus amintite sunt gospodărite prin
intermediul a cinci ocoale silvice: Cociulia,
Baimaclia, Moscovei, Taraclia şi Slobozia.
Conform datelor lucrărilor de amenajare
realizate în anul 2002 suprafaţa întreprinderii
silvice este de 18307,4 ha, iar pe ocoale silvice
suprafaţa este următoarea: OS Cociulia - 4966,0
ha, OS Baimaclia - 4456,0 ha, OS Moscovei -
 3424,8 ha, OS Taraclia - 3274,0 ha şi OS
Slobozia - 2186,6 ha. Se menţionează că în anul
2014 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
Chişinău realizează lucrări de reamenajare a
pădurilor gestionate de ÎS „SILVA-SUD",
Cahul.Fondul forestier gestionat de ÎS „SILVA-
SUD", Cahul este amplasat în 233 trupuri de
pădure. Cel mai mare este trupul de pădure
„Codrii Tigheciului" cu suprafaţa de 3210,0 ha
sau circa 18% din suprafaţa totală a
întreprinderii silvice. Celelalte trupuri de pădure
sunt cu mult mai mici şi sunt situate dispersat.

În perioada 2009-2016 activităţile de regenerare

şi extindere a pădurilor au cuprins suprafaţa de
39855 mii ha, din care 8782 mii ha reprezentă
culturi silvice, iar 23606 mii ha au fost cuprinse
cu lucrări de ajutorare a regenerării naturale.

De asemenea, în cadrul fondului forestier există

o pepinieră silvică şi 3 secţii de prelucrare a
lemnului.

Data Continutul Analiza lucrului efectuat Concluzii Avizul

conducatorului
1.Controlul Realitatile zilelor noastre arata ca Pe parcursul acestei
aplicarii masurilor practice am efectuat un
secolul XX este perioada celor mai mari
de protectie a control am aplicat masuri
mediului. descoperiri si transformari ale civilizatiei de protectie a mediului, a
apelor, a aerului, a
omenesti, dar si cele mai complexe si uneori
2.Controlul solului conform
aplicarii masurilor nebanuite efecte asupra vietii. cerintelor legislatiei in
de protectie a vigoare. Am lucrat cu
Pâna nu demult resursele naturale
apelor conform legislatia.
cerintelor regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru .
legislatiei in nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a
vigoare.
exploziei demografice si a dezvoltarii fara
3. Controlul precedent a tuturor ramurilor de activitate,
aplicarii masurilor
de protectie a necesarul de materie prima si energie pentru
aerului conform productia de bunuri a crescut mult, iar
cerintelor
legislatiei in exploatarea intensa a resurselor pamântului
vigoare. releva, tot mai evident, un dezechilibru

4. Controlul ecologic.
aplicarii masurilor Mediul înconjurator apare ca o realitate
de protectie a
solului conform pluridimensionala care include nu numai mediul
cerintelor natural, dar si activitatea si creatiile omului,
legislatiei in
vigoare. acesta ocupând o dubla pozitie: de "component"
al mediului si de "consumator", de beneficiar al
mediului.
Conceptul actual de "mediu
înconjurator" are un caracter dinamic, care
cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca
functionarea sistemelor protejate în toata
complexitatea lor. Odata cu sporirea populatiei
globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea
organizarii sociale si, în special odata cu
dezvoltarea industriei, a transporturilor
mecanizate din ultimele doua secole, încercarea
omului de a domina în lupta aspra cu natura, de
a-i smulge lacom bogatiile ascunse, începe sa
aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si
jumatate din populatia actuala a Terrei apartine
civilizatiei industriale.
Autorităţile pentru resursele acvatice în
comun cu instituţiile de ramură de cercetare
sînt obligate:
• să menţină sub control strict debitele
captate, folosirea şi evacuarea apei în
toate domeniile de folosire a ei, să
obţină reducerea necesarului de apă
tehnologică, creşterea gradului de
reciclare a acesteia, respectarea
normelor specifice de consum, evitarea
risipei şi a pierderilor de apă.
Pierderile prin neglijenţă sau primn
folosirea neraţională a apei la
recuperarea persoanelor fizice şi
juridice conform taxelor stabilite

• să aplice, conform legii, măsurile

necesare pentru prevenirea eutrofizării
neechilibrate a apelor de suprafaţă şi a
poluării apelor subterane cu nitraţi,
pesticide şi alte produse toxice, şi în
acest scop să exercite controlul asupra
respectării normelor de ambalare,
transportare, depozitare, a regulilor de
manipulare şi utilizare a acestora
pentru anumite suprafeţe

• să asigure respectarea regimului

special de gestionare a zonelor de
protecţie şi a zonelor sanitare, limitrofe
cursrilor rîurilor, pîraielor, lacurilor,
construcţiilor hidrotehnice şi de
acumulare a apei, să nu admită în
zonele de protecţie hidrogeologică
lucrări şi activităţi ce vin în
contradicţie cu regimul zonelor de
protecţie şi a zonelor sanitare
 • să supravegheze în permanenţă starea
izvoarelor, pîraielor, rîurilor mici,
apelor subterane, a biocenozilor lor
naturale, a zonelor adiacente, să aplice,
conform legii, măsuri de prevenire a
poluării şi degradării lor, să întreprindă
lucrări de restabilire a biosistemelor
afectate

• să indentifice şi să propună, pentru a fi

declarate drept zone protejate, conform
legii, sectoarele acvatice şi terenurile
mlăştinoase cu biocenoze
reprezentative sau cu populaţii ale unor
specii endemice, rare sau periclitate,
autohtone sau migratoare
Controlul aplicarii masurilor de protectie a
aerului conform cerintelor legislatiei in
vigoare
 Guvernul în termen de un an de la intrarea
în vigoare a prezentei legi vor elabora şi
vor propune spre aprobare Parlamentului
standardele calităţii aerului.
 Organele de administrare în energetică, în
industrie, agricultură, transport, exploatarea
spaţiului locativ în comun cu instituţiile de
ramură de cercetare, autorităţile
administraţiei publice locale şi autorităţile
pentru mediu şi pentru sănătate sînt
obligate:
• să elaboreze si să propună Guvernului
spre aprobare limitele anuale de
producere şi consum a energiei,
limitele anualle admisibile de emisii
nocive în atmosfera din surse fixe şi
mobile, şi nu permită depăşirea
limitelor şi normelor stabilite

• să creeze şi să asigure funcţionarea

unui sistem de supraveghere a calităţii
aerului pe întreg teritoriul republicii,
bazat pe standardele internaţionale

• să propună şi să ceară consumatorilor

de energie implementarea de soluţii
tehnice, care ar asigura reducerea
consumului de energie în toate
domeniile de activitate, utilizarea de
materie primă şi combustibil cu
conţinut redus de substanţe nocive

• să retehnologizeze activitățile de
 producere pentru a sista emisiile în
atmosferă ale substanțelor care distrug
stratul de ozon, ale prafului și fibrelor
de azbest, precum și pentru a reduce
sau a sista emisiile substanțelor
periculoase din categoria poluanților
organici persistenți și cea a metalelor
grele

• să supravegheze în permanenţă
respectarea regimului de emisii nocive
în atmosferă, să sancţioneze cu
promptitudine încălcările admise; în
cazul unor condiţii meteorologice
nefavorabile dispersiei poluanţilor în
atmosferă cu acumulări locale de
substanţe toxice să dispună
suspendarea temporară a activităţilor,
care sînt supuse de poluare a
atmosferei
Controlul aplicarii masurilor de protectie a
solului conform cerintelor legislatiei in
vigoare
 Sînt supuse protecţiei toate resursele
subsolului: roci materie primă minerală,
agenţi termici naturali, bazine subterane de
apă, precum şi cavităţi naturale şi artificiale
pe întreg teritoriul republicii.
 La efectuarea lucrărilor de explorare,
extragere, prelucrare şi transportare a
zăcămintelor şi de transportare a a
diverselor materiale din ele sînt interise.
 Este interzisă îngroparea şi depozitarea în
spaţii subterane, fără acordul autorităţilor
pentru mediu, pentru sănătate şi al
autorităţilor administraţiei publice locale, a
unor deşeuri solide, lichide şi gazoase,
chimice şi radioactive, care pot polua
resursele subsolului şi deteriora calitatea
acestora.

Autorităţile administraţiei publice locale,

autorităţile pentru mediu, pentru sănătate,
pentru gestionarea resurselor subsolului şi
instituţiile de ramură de cercetare .

Agenţii economici, antrenaţi în exploatarea şi

folosirea resurselor subsolului, indiferent de
forma de proprietate.
Data Continutul Analiza lucrului efectuat Concluzii Avizul
conducatorului
1.Observarea si Conservarea biodiversităţii forestiere este Pe parcursul acestei zile
conservarea de practica am astudiat
asigurată şi prin existenţa reţelei de arii
biodiversitatii conservarea
locale si zona. protejate forestiere, prin sistemul legislativ cu biodiversitatii locale si
zonale. Am studiat
privire la fondul forestier, prin respectarea
2.Studierea biodiversitatea locala si
biodiversitatii regulamentelor corespunzătoare în procesele de zonala a intreprinderii
locale si zonale. Silva-Sud. Amdeterminat
gospodărire a pădurilor, etc.
factorii care conduc la
3.Determinarea Pentru a asigura conservarea modificarea
factorilor care biodiversitatii locale si
diversităţii biologice fondul ariilor naturale
conduc la zonale. A m analizat
modificarea protejate de stat (Legea privind fondul ariilor modificarea
biodiversitatii biodiversitatii locale si
naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din
locale si zonale. zonale. Am elaborat un
25.02.1998) include 161,1 mii ha sau 4,8% din plan de masuri concrete
4.Analiza necesare in vederea
teritoriul ţării (tabelul 19). În limitele fondului
modificarii restabilirii si conservarii
biodiversitatii in forestier gestionat de Agenţia „Moldsilva”, biodiversitatii locale si
cazul unor zonale.
ariile protejate ocupă 75 mii ha sau circa 22%
accidente
ecologice . din suprafaţa gestionată.
Factorii cu impact asupra biodiversităţii
5.Elaborarea
planului de Biodiversitatea în Republica Moldova
masuri concrete este afectată la toate nivelurile de următorii
necesare in
vederea factori antropici:
restabilirii si a) valorificarea extensive a terenurilor ocupate
conservarii
biodiversitatii cu vegetaţie naturală;
locale si zonale. b) utilizarea neraţională şi intensivă a
ecosistemelor naturale;
c) defrişarea pădurilor de luncă, a fîşiilor
forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi a
obiectelor industriale şi urbane;
d) desecarea biotopurilor zonelor umede şi
canalizarea rîurilor mici;
e) distrugerea integrităţii ecosistemelor
naturale;
f) poluarea ecosistemelor naturale şi agricole.
Aceşti şi alţi factori au cauzat, pe
parcursul ultimelor decenii, nu numai
diminuarea biodiversităţii, dar şi intensificarea
succesiunilor secundare în ecosisteme,
extinderea suprafeţelor ocupate de specii
sinantrope agresive şi de fitocenoze secundare
cu o componenţă specifică redusă. Au luat
amploare procesele de erodare intensivă a
solurilor de pe pante, de salinizare a solurilor
din luncile rîurilor, de scădere a nivelului apelor
freatice şi de secare a multor rîuleţe. În zona de
sud a ţării secetele au o frecvenţă de 2-3 ani şi
consecinţe extrem de dăunătoare la scară
regională, atît asupra funcţionalităţii
ecosistemelor naturale, cît şi asupra stării
social-economice a zonei.
Impădurirea a terenurilor degradate
Sînt supuse prevederilor prezentei legi
terenurile degradate, indiferent de tipul de
proprietate, care pot fi ameliorate prin lucrări de
împădurire în vederea protejării solului,
refacerii echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirii
condiţiilor de mediu.
Sînt considerate terenuri degradate, în
înţelesul prezentei legi, terenurile care, prin
eroziune, poluare sau prin acţiunea distructivă a
unor factori antropici, şi-au pierdut definitiv
capacitatea de producţie agricolă, dar care pot fi
ameliorate prin împădurire şi prin alte lucrări
pentru restabilirea ecosistemelor, şi anume:
a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte
puternică şi excesivă;
b) terenurile cu eroziune de adîncime -
ogaşe, ravene, torenţi;
c) terenurile afectate de alunecări active,
prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;
d) terenurile nisipoase expuse erodării de
către vînt sau apă;
e) terenurile cu pietriş, bolovăniş, grohotiş,
stîncării şi depozite de aluviuni torenţiale;
f) terenurile cu exces permanent de
umiditate;
g) terenurile sărăturate;
h) terenurile poluate cu substanţe chimice,
petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu cariere deschise, cu
halde miniere, cu deşeuri de producţie sau
menajere etc.;
PROCEDURA DE IDENTIFICARE A
TERENURILOR DEGRADATE
DESTINATE ÎMPĂDURIRII
Identificarea terenurilor degradate,
delimitarea şi constituirea perimetrelor de
ameliorare la nivelul localităţilor se fac de către
comisii, instituite prin deciziile: consiliului
raional sau al consiliului unităţii teritoriale
autonome Găgăuzia, sau al municipiului
Chişinău, după caz, la propunerea şefului
direcţiei (secţiei) protecţia mediului şi
gestionarea resurselor naturale. Comisiile se vor
constitui în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi şi vor fi formate din:
preşedinte, în persoana primarului
(viceprimarului) comunei, oraşului sau
municipiului, după caz;
secretar, în persoana inginerului funciar al
primăriei;
membri:
în persoana a cîte un reprezentant:
al gospodăriei silvice sau al ocolului silvic;
al agenţiei teritoriale ecologice;
al autorităţii silvice centrale;
al autorităţii centrale pentru mediu;
al serviciului pentru protecţia solului;
al direcţiei (secţiei) protecţia mediului şi
gestionarea resurselor naturale;
în persoana specialiştilor din instituţiile de
cercetări şi proiectări în domeniile de
organizare a terenurilor şi de îmbunătăţiri
funciare pentru agricultură, silvicultură,
cercetări agrochimice şi pedologice;
Impactul schimbărilor climatice asupra
ecosistemelor forestiere
Schimbarea climei este un fenomen global
cu impact direct asupra tuturor ecosistemelor
naturale. Ecosistemele zonale silvice, împreună
cu cele de stepă şi stâncării, sunt cele mai
dependente de condiţiile climaterice din
regiune, cele mai vulnerabile faţă de factorii

climaterici.. Numeroase specii de animale se

află la limita arealului, unde condiţiile extreme
de existenţă sporesc vulnerabilitatearesurselor
biologice
Masuri de conservare a biodiversitatii
UE propune o noua abordare privind
masurile de conservare a biodiversitatii, in
perioada 2011-2020, precum reducerea ritmului
de disparitie a speciilor, refacerea, pe cat
posibil, a ecosistemelor din UE si participarea
la eforturile internationale in domeniu, dupa
cum informeaza un comunicat de presa al
Comisiei Europene.
Biodiversitatea - varietatea de ecosisteme,
specii si gene - este amenintata peste tot in
lume. Ritmul de disparitie a speciilor este
extrem de mare, si anume, de 100 pana la 1 000
de ori mai mare decat cel natural.
Conform datelor CE, in UE, prospera doar 17%
din specii si habitate si 11% din ecosistemele
protejate. Restul regnului animal si vegetal
sufera sau este supus presiunilor, in special
celor determinate de activitatea omului. De
exemplu, un sfert din speciile de animale se
confrunta cu riscul disparitiei. Printre acestea se
numara foca-calugar mediteraneeana
(Monachus monachus), linxul iberic (Lynx
pardinus) si broasca Karpatos (Pelophylax
cerigensis). Agentia Silva-Sud se mai ocupa
cu Prelucrarea lemnului:
Pe parcursul perioadei de referinţă
entităţile subordonate Agenţiei „Moldsilva” au
prelucrat anual circa 28 mii m3 de masă
lemnoasă sau circa 7% din volumul realizabil
recoltat anual .Tipurile principale de produse
din lemn obţinute sunt: piese de parchet,
cherestea tivită şi netivită, semifabricate tăiate,

şipca pentru gard, mangal etc.