Taxonomia

 Regn-procariote;
 Familie-Paramyxovyridae;
 Gen-Morbilivirus;
 Specie-Virusul rujeolic.
 RUJEOLA
 Rujeola este o boală infecţioasă acută extrem de
contagioasă, provocată de virusul rujeolic,
caracterizată prin:
 Febră;
 Tuse;
 Rinoree;
 Conjuctivită;
 Simptome catarale respiratorii şi digestive ;
 Enantem patognomonic ;
 Erupţii maculo-papuloase.
 ETIOLOGIE

 Genomul virusului rujeolic este un

ARN nefragmentat monocatenar;
 Este predominant epiteliotrop;
 Posedă şi o activitate
hemaglutinantă;
 Agentu cauzal al rujeolei a fost
izolat de Dieter Enders în anul
1954;
 Dametrul virionului:150-250nm;
 ETIOLOGIE
 Conține următoarele proteine
majore:NP,P,L-proteine
nucleocaspide(proteine ale comlexului
polimerazic care conține
transcriptază) ,M- matricea și 2 proteine
glicozilate –H(hemaglutinina) și
F(hemolizina);
 Virusul
rujeolic are activitate
hemaglutinantă,hemolitică ;
 Neuroaminidaza este absentă;
VIRUSUL RUJEOLIC
METODELE DE IZOLARE ȘI
CULTIVARE:
 Virusul rujeolic este cultivat în culturi primare
tripsinizante de celule de rinichi de maimuță
înlănțuite cu culturi de celule HeLo și Vero;
  Virusul rujeolic are un efect citopatic
caracteristic în culturile celulare - formarea
de simplaste cu incluziuni eozinofile în
citoplasmă și nucleu ;
 Proteina F provoacă fuziunea celulară.
 REZISTENȚA

 Virusul rujeolic este puţin rezistent

la mediul extern, mai ales la
temperaturi înalte;
 Rezistă la temperaturi joase în stare
congelată;
 Virusul rujeolic este instabil la
factorii de mediu;
 Își reduce activitatea la 37°C într-un
mediu acid ;
 La 56°C virusul își reduce activitatea;
 Se distruge ușor cu solvenți pentru
 EPIDEMIOLOGIE
 E o infecție pe larg răspândită;
 Cel mai des se îmbolnăvesc copiii de vârsta 3-5 ani;
 Virusul rujeolei este înalt contagios – trăiește în
căile respiratorii superioare ale persoanei
infectate;
 Se răspândește pe calea aerului, prin tuse și strănut
și poate supraviețui până la 2 ore în spațiul în care
persoana infectată a tușit sau a strănutat;
 O altă persoană se poate infecta dacă respiră aerul
contaminat sau atinge suprafața infectată și
ulterior își atinge ochii, nasul sau gura;
 EPIDEMIOLOGIE
 Infecția este foarte contagioasă: 9 din 10 persoane neimunizate
care stau în apropierea persoanei infectate se vor infecta la
rândul lor.
 Persoanele infectate pot răspândi virusul cu 4 zile înainte și 4 zile
după apariția erupției.
 Virusul rujeolei este tipic uman; acest virus nu este transmis de o
altă specie.
 MORFOPATOLOGIE
 Infiltraţie subepitelială a mucoaselor respiratorii şi
tubului digestiv cu limfocite, monocite şi celule gigante;
 În pulmoni pneumonie interstiţială;
 Procesul cutanat debutează în peretele vaselor sanguine
mici, apoi în spaţiile perivasculare şi mai apoi în dermă;
Au loc edemul şi infiltraţia cu limfocite, histiocite, celule
gigante multinucleate Warthin - Fienkeldey.
Este prezentă şi о proliferare reticuloendotelială
manifestată clinic prin adenopatii moderate, mărirea
splinei.
În SNC pot fi infiltrate perivasculare cu limfocite, celule
gigante preponderent în substanţă albă, edem, staze.
 PATOGENEZĂ

În evoluţia Rujeolei pot fi urmărite 6 faze:

1. Pătrunderea şi multiplicarea virusului în
celulele epiteliale ale căilor respiratorii.
2. Pătrunderea şi multiplicarea virusului în nodulii
limfatici cervicali, paratraheali, bronşiali.
3. Viremia primară.
4. Pătrunderea şi multiplicarea virusului rujeolic
în ţesutul limfoid, reticuloendotelial al
organelor interne.
5. Viremia secundară.
6. Instalarea imunităţii şi a proceselor reparative.
 IMUNITATE
 Suportarea rujeolei este urmată de o imunitate stabilă și
îndelungată;
 Sub influența macrofagilor virusul se scindează cu formare de
antigen ,stimulând celulele T și monokinele ;
 Celulele T activate produc limfokine,apoi are
loc multiplicare celulelor T(citotoxice, helper și supresoare ;
 În ziua a 7-a de la infectare celulele T citotoxice lizează celulele
contaminate cu virus; La recovalescenți se păstreză un timp
îndelungat celule de memorie,condiționând o reinstalare a
răspunsului imun în caz de pătrundere repetată în organism al
virusului.
 Diagnostic de laborator
 Una din metodele de diagnostic pentru laborator o constituie
examenul rinocitologic prin metoda de microscopie lumniscentă
a frotiurilor amprente de pe mucoasa nazală;
 Se detectează celuule gigante de formă ovală sau neregultă;
 Pentru decelarea virusului se prelevă sânge din deget,secreți
rinofaringiene și urină;
 Se face inocularea culturilor primare de țesuturi din celule
renale maimuță și de amios uman;
 Izolarea virusului de la bolnav este posibilă doar în perioada
prodormală sau în prima zi de erupție.
 TABLOUL CLINIC
Perioada de incubaţie durează între 8 şi 12
zile, poate să dureze şi 21-28 zile

Perioada prodromală (preeruptivă sau

catarală)
 Durează 3-4 zile.
 Debutul este progresiv, febră creşte până la 38-
39°C, intoxicaţie, catar respirator, conjunctivită.
 Conjunctivita se exprimă prin fotofobie,
lăcrimare, edem palpebral, secreţii purulente.
Catarul respirator este pronunţat: strănut, secreţii nazale
seroase, muco-purulente etc.
Laringotraheita se manifestă prin voce răguşită şi tuse
uscată, uneori lătrătoare (crup fals).
Rareori se poate instala şi catarul digestiv

Mucoasa bucală este edemată

şi hiperemiată, limba
saburală.
Apare enantemul bucal
(congestie şi hemoragii pe
vălul palatin, peretele
posterior al faringelui,
gingivita eritematoasă cu
depozit albui).
După 2-4 zile apar petele Koplik pe mucoasa bucală în dreptul
molarilor superiori 1,2

Aceste pete
seamănă cu granule
fine de nisip
înconjurate de
areola inflamatorie 
 Perioada de stare (eruptivă)
 Durează 3 zile. Începe concomitent cu erupţia. Febra - creşte
iarăşi până la 39-40°C
 Simptomele catarale progresează
 Erupţia în rujeolă apare de obicei retroauricular, apoi pe frunte
şi obraji, gât şi toracele superior în ziua a doua erupţia coboară
pe trunchi, iar în a 3-a zi şi pe membre.
 Extinderea gradată a erupţiei descendent şi centrifug
(craniocaudal) este distinctivă rujeolei
 Perioada de convalescenţă
(posteruptivă)

 În Rujeola necomplicată,
concomitent cu pălirea şi
dispariţia erupţiei, temperatura
revine la normal, dispar
semnele catarale, bolnavul îşi
revine treptat în câteva zile.
 TRATAMENT

 Nu există tratament specific.În

complicații provocate de
infecție secundară se
administrează antibiotice
 PROFILAXIE

Măsurile antiepidemice în focare:

 Izolarea bolnavului la domiciliu sau în staţionar
până în ziua a 5-a de la apariţia erupţiei
 În caz de pneumonie până în a 10-a zi de la
debutul bolii
 În colectivităţi - instalarea carantinei
 Supravegherea contacţilor - 21 zile
 Administrarea imunoglobulinei contacţilor
anterior nevaccinaţi, sugarilor, în primele 5 zile
de contact cu doza 3 ml intramuscular
 Cu scop de profilaxie urgentă poate fi administrat
în primele 5 zile de contact vaccinul antirujeolic
 Imunizarea antirujeolică
 Imunizarea antirujeolică constituie
elementul de bază în profilaxia acestei
maladii. În Rupublica Moldova vaccinarea
se efectuează cu trei doze de vaccin viu
atenuat combinat - ROR (rubeola, oreion,
rujeola) la vârsta de 12 luni, 6 - 7 şi 16 ani.
Pentru eliminarea rujeolei se impune
realizarea unui nivel major de imunitate
colectivă, prin vaccinarea la cel puţin 95%
din receptivi. Astfel se poate întrerupe
transmiterea naturală a virusului rujeolic.