Tema 4: Boli virotice (gripa, herpesul, zona zoster): tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferen ial, tratamentul.

Manifest rile HIV si

SIDA in cavitatea oral. Stomatita ulcero-necrotica Vincent: tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferen ial, tratamentul.

1 Manifestrile clinice ale infeciilor virotice la cavitatea bucala

2 Herpesul simplu: tabloul clinic, diagnosticul diferenial, schema de tratament si profilaxie
Stomatita herpetica este infecia cea mai rspndit in regiunea OMF, sunt provocate de tipul herpetic tip 1,2 si care pot avea urmtoarele forme:
Stomatita herpetica acut
Herpes labial acut
Herpes cronic recidivant

Infecia herpetica din punct de vedere clinic se poate manifesta in mod diferit si poate afecta diferite regiuni ale corpului. Respectiv manifestrile
ei pot avea diferite denumiri:
Lichen vezicular
Herpes simplu
Herpes genital
Herpes labial
Gingivostomatita herpetica
Meningoencefalita herpetica

Sursa de infecie este persoana bolnava sau purttoare de germeni.

In evoluia stomatitei herpetice acute se deosebesc 5 perioade:

1 Perioada de incubatie cu o durata de 4 zile apare hiperemia anumitor sectoare ale pielii si mucoaselor, prurit, senza ii de arsura si
nepturi. Ganglionii mrii, slab dureroi.
2 Apariia veziculelor de la solitare pana la multiple peste 3-6 ore de la apari ia hiperemiei. Veziculele sunt tensionate si umplute cu
un lichid seros si se menin cca 4-7 zile. Adesea se asociaz adenopatia.
3 Formarea crustelor in loc de vezicule pe buze se formeaz cruste, ns hiperemia si edemul persista. Veziculele situate pe mucoasa
bucala se contopesc si formeaz, in funcie de nr lor, eroziuni de diferite dimensiuni.
4 nsntoirea crustele ncep sa cada, descoperind tegumentele hiperemiate dispare.
In funcie de perioada evolutiva a stomatitei herpetice acute, pot fi prezente diferite simptome: insomnie, artralgii pronun ate, febra (39-40 C),
adenopatie.

Stomatita herpetica acut a mucoasei bucale

Este provocat de virusul herpetic de tipul I sau de tipul II.
Factorii predispozanti: stresul, insolaia, supraracirea organismului, hipo sau avitaminoza, alergii, intoxica ii, menstrua ia, afec iuni cronice ale
dintilor, traume locale, intervenii stomatologice, scderea imunitii organismului.
Toi aceti factori pot favoriza activarea virusului herpetic, care la rndul sau provoac apari ia diferitor leziuni pe mucoasa bucala.

Stomatita herpetica are 3 forme:

uoar
Medie
Grav

In evoluia stomatitei herpetice acute deosebim 5 forme:

1 De incubatie
2 Prodromala
3 Manifestrile clinice
4 De ameliorare
5 De nsntoire clinica

In tabloul clinic al stomatitei herpetice acute se determina urmtoarele leziuni elementare:

Hiperemie
Edem
Vezicule solitare sau multiple ce se pot contopi
Afte, eroziuni
Ulceraii si depuneri

Ulceraii si depuneri se pot localiza pe:

Marginea roie a buzelor (mai frecvent a celei inferioare)
Mucoasa jugal
Limba, palatul dur si moale
Faringe
Gingie
 Pielea periorala, perinazala si periorbitala
Mucoasa si pielea organelor genitale
Simptomele clinice:
1 Forma uoar
a Intoxicaie - lipsete
b Febra t 37-37,5 C
c Limfadenita, gingivita catarala in perioadele III-IV, forme uoare
d Nr elementelor in perioada III 2-3 vezicule sau eroziuni dureroase
e Localizarea elementelor vestibul oral, limba (pe vrf si suprafeele laterale)
f Vizarea parodontiului gingivita catarala uoar
g Recidivare nu
h Sialoree +
i Modificri hematologice lipsesc

2 Forma medie
a Intoxicaie slbiciuni, paliditate, cefalee
b Febra t 37-39 C
c Limfadenita, gingivita catarala in perioadele II-V, forme uoare, medii
d Nr elementelor 5-20 elemente, dureroase, hiperemie, edem
e Localizarea elementelor mucoasa bucala, pielea periorala
f Vizarea parodontiului gingivita catarala generalizat
g Recidivare poate recidiva rar
h Sialoree - ++
i Modificri hematologice VSH atinge 20 mm/h, leucopenie, leucocitoza slaba, limfocitoza, plasmocitoza, devierea formulei
leucocitare spre stnga

3 Forma grav
a Intoxicaie cefalee, adinamie, artralgii, dereglri cardiace, gastrointestinale: grea, voma
b Febra 39-40 C
c Limfadenita, gingivita catarala in perioadele II-V, pronunate. Se pot menine si dupa dispariia leziunilor herpetice.
d Nr elementelor de la 20 la 100 elemente, hiperemie, edem.
e Localizarea elementar toat mucoasa bucala, a faringelui, pielea periorala, a pleoapelor, urechilor, degetelor minilor, organelor
genitale
f Vizarea parodontiului gingivita ulcero-necrotica
g Recidivare recidiveaz, elementele se contopesc, formnd suprafee erozive ntinse
h Sialoree - +++
i Modificri hematologice VSH mai mare de 20 mm/h, leucopenie, eozinofile, neutrofile, tinere, devierea forumulei leucocitare
spre stnga.

In perioada de nsntoire clinica, in tabloul clinic al stomatitei herpetice acute pot fi urmtoarele simptome:
Culoarea elementelor se schimba, ele capat un aspect asemanator cu marmura
Limitele elementelor devin neclare, dar pstreaz lizereul rou in jur
Elementele devin mai curate, de culoare roz
Scade intensitatea senzaiilor dureroase
Scade intensitatea salivatiei
Dispare miros neplacut din gura
Durata acestei perioade in mare msura depinde de starea igienica a cavitii bucale, de durata si calitatea tratamentului.

Diagnosticul diferenial:
Cu toate formele stomatitei herpetice
Zona zoster
Angina herpetica
Stomatita aftoasa recidivanta
Eritemul exsudativ polimorf
Lichenul rou (forma pemfigoida)
SIDA

Profilaxia stomatitei herpetice acute

Cum este o boala contagioasa, este necesar de a efectua toate msurile profilactice pentru stoparea si localizarea bolii:
Administrarea vaccinului antiherpetic
Efectuarea tuturor msurilor antiepidemice in grdiniele de copii si scoli.
Tratamentul copiilor cu aceste afeciuni se face in cabinete specializate, izolate
Dispensarea copiilor cu stomatita herpetica
Izolarea colaboratorilor cu herpes simplex
 Administrarea vit C a cte 0,5 g de 1-3 ori in zi sau a unui complex de vitamine (iarna, primvara)
In perioada epidemiei, se prelucreaz mucoasa cavitii bucale cu diferite soluii antiseptice.

Stomatita herpetica recidivanta

Stomatita herpetica recidivanta este o afeciune provocat in 47,6% de virus Herpes simplex si 17,8% de Adenovirus.
Recidiveaz frecvent in perioada cuprins intre 20 zile si 3,5 ani (65,2%). In restul cazurilor (34,8%), recidivele pot aprea mult mai trziu.
Mai frecvent apar cele cu recidivare continua (permanenta). Dupa afectarea herpetica primara, bolnavul devine purttor de infec ie herpetica pe
viaa.

Recidivele pot fi favorizate de anumite situaii:

Diverse complicaii in timpul sarcinii
Afeciuni respiratorii
Micro-traume ale mucoasei bucale
Situaii stresante
Bronhopneumonie
Stri postoperatorii.

Tabloul clinic:
Vezicule grupate mai des pe buze
Contopirea vehiculelor aprute
Apariia elementelor noi
Afectarea pielii periorale, perinazale, periorbitale
Recidivele apar in acelai sectoare
Gingivita catarala uoar
Limfadenita uoar

Tratament
Adesea tratamentului stomatitei herpetice recidivante nu cere interven ii serioase si speciale si depinde de gradul afectrii tegumentelor, de
localizarea procesului si de starea general a pacientului. Se vor administra acelai preparate ca si in cazul stomatitei herpetice acute.

Tratamentul infeciilor virale:

Etapele tratamentului:
Bolnavii cu forme grave se spitalizeaza
Etiologie local si general
Patogenic
Simptomatic

Scopul tratamentului infeciilor virale:

Stoparea si lichidarea procesului
Neutralizarea virusului si prevenirea apariiei elementelor noi
Micorarea si neutralizarea intoxicaiei organismului
Stimularea imunitii generale si locale
Accelerarea procesului de curire a eroziunilor
Stimularea proceselor de regenerare a mucoasei bucale

In tratamentul antiviral etiotrop se utilizeaz numeroase preparate antivirale ce au ca scop de a bloca reproducerea virusurilor si de ai elimina din
organism, prin urmare, ele vor avea efect doar in primele 2-3 zile. De aceea, este necesar ca ele sa fie folosite cat mai devreme pe toat mucoasa
bucala de 5-8 ori pe zi. Aplicarea acestor preparate se face doar dupa anestezierea mucoasei bucale si badijonarea ei cu antiseptice. Dupa 3-4
zile se folosesc preparate cu aciune keratoplastica vit A, E, Aevit, Regisan, prelucrand in prealabil locurile cu fermen i proteolitici si
antiseptice.

Tratamentul general se administreaz in perioadele acute, cronice exacerbate ale:

Stomatita herpetica acute
Stomatitei herpetice recidivante
Zonei Zoster

Toate infeciile virale provoac o stare imunodeficitara in organism, care necesita sa fie corectata cu preparate imunocorectoare. In cazuri
complicate se administreaz sulfamide, antibiotice iar nct de necesitate se indica preparate hiposensibilizante.

Tratamentul general
a Faza de hidratare
Antibiotice, sulfanilamide
 Preparate antiinflamatoare Salicitat de Na, acid mefenaminic
Corecia proceselor metabolice steroizi anabolici, vitamine C P B, microelemente, electroli i, preparate adaptogene
Preparate hiposensibilizante antihistaminice, preparate de Ca
Preparate detoxicante glucoza enterodez, enterosorbiti

b Faza de deshidratare
Preparate imunocorectoare immunal, imudon, groprinozin, izoprinozin, y-globulina, decaris, t-activin, vilozen, timalin, nucleinat de
Na, kemantan, metacil, pentoxil
Tratament etiotrop antiviral 2-3 zile valtrex, ciclovir, interfon, aciclovir, bonafton, remantadina, polivaccin herpetic cu ac iune Ig
dirijata
Asanarea focarele de Infecii din ficat, sinusurile paranazale, nazofaringe, etc

Tratamentul local:
a Faza de hidratare
Preparate anestezice lidocaina, xilocaina, anestezina, dicaina
Antiseptice decatilen, kollustan, stopangin, strepsils, etoniu, sangviritrin
Antibiotice microcid, gentamicina, ectericida
Preparate necrolitice - DNA-za, terrilitina, iruksol, tripsina
Preparate antiinflamatoare mefenaminat de Na, pierimidant
Preparate detoxicante terapie aplicativ-sorbanta
b Faza de deshidratare
Preparate imunocorectoare lizozim, interferon, vilozen, t-activin, decaris, gossipol.
Tratamentul etiotrop antiviral 2-3 zile vectavir, viru-mer, interferon cu metacil, riodoxol, bonafton, gossipol, aciclovir, oxolin, arbidol,
poludan, ung tebrofen, ung florenal, ung alpizarina, sulfat de Cu, zovirax
Preparate keratoplastice citral, solcoseril, erbisol
Asanarea focarele de infecie, stomatogena in parodontiu, periodontiu.

3 Particularitile evoluiei clinice a herpesului zoster in cavitatea bucala, diagnosticul diferen ial, tratamentul
Boala viral acut inflamatorie. Maladia este provocat de virusul Herpes Zoster. Mai frecvent apare in perioada rece a anului, afectnd in special
persoanele vrstnice, ce sufer de afeciuni generale (pielonefrita, pneumonie, leucemie, cancer, etc).
Apariia acestei maladii este precedata de factori traumatizanti sau psihici nefavorabili, pe fundalul imunit ii sczute.
Cel mai des se implica in proces nervii cervicali, toracali si nervii trigemen.

Tabloul clinic:
Indispoziie
Cefalee
Frisoane
Febra (39-40 C)
Parestezii
Nevralgii
Limfadenopatie regional, vezicule mici, grupate in lan, sub forma de dantela, strugure, situate asimetric pe un fondal de mucoasa
bucala hiperemiata
Dureri violente, insuportabile, iradiante, asemntoare cu durerile din pulpita
Afecteaz asimetric pielea si mucoasa bucala (pielea buzelor, regiunii jugale, mucoasa palatului dur, moale, limbii, buzelor)
Veziculele din cavitatea bucala se sparg repede, transformndu-se in eroziuni ale mucoasei de culoare ro ie, curate, dar mai trziu se
acoper cu depuneri fibroase
Disfagie
Sialoree
Veziculele aprute pe piele se menin integre, treptat urcndu-se si transformandu-se in cruste. Dupa ce crustele cad in mult timp se pstreaz pete
roii cianotice care se asociaz cu dureri pronunate periodice. Ulcerele aprute pe mucoasa se epitelizeaza timp de 2-3 saptamni.

Diagnosticul diferenial se face cu:

Alte forme de stomatite virale
Afeciuni si leziuni ale mucoasei cavitii bucale ce se manifesta prin apari ia bulelor, veziculelor, aftelor eritem exsudativ polimorf,
pemfigus, forma buloasa a lichenului rou plan, SIDA, stomatita herpetica recidivanta

Tratamentul infeciilor virale:

Etapele tratamentului:
Bolnavii cu forme grave se spitalizeaza
Etiologie local si general
Patogenic
 Simptomatic
Scopul tratamentului infeciilor virale:
Stoparea si lichidarea procesului
Neutralizarea virusului si prevenirea apariiei elementelor noi
Micorarea si neutralizarea intoxicaiei organismului
Stimularea imunitii generale si locale
Accelerarea procesului de curire a eroziunilor
Stimularea proceselor de regenerare a mucoasei bucale
In tratamentul antiviral etiotrop se utilizeaz numeroase preparate antivirale ce au ca scop de a bloca reproducerea virusurilor si de ai elimina din
organism, prin urmare, ele vor avea efect doar in primele 2-3 zile. De aceea, este necesar ca ele sa fie folosite cat mai devreme pe toat mucoasa
bucala de 5-8 ori pe zi. Aplicarea acestor preparate se face doar dupa anestezierea mucoasei bucale si badijonarea ei cu antiseptice. Dupa 3-4
zile se folosesc preparate cu aciune keratoplastica vit A, E, Aevit, Regisan, prelucrand in prealabil locurile cu fermen i proteolitici si
antiseptice.

Tratamentul general se administreaz in perioadele acute, cronice exacerbate ale:

Stomatita herpetica acute
Stomatitei herpetice recidivante
Zonei Zoster

Toate infeciile virale provoac o stare imunodeficitara in organism, care necesita sa fie corectata cu preparate imunocorectoare. In cazuri
complicate se administreaz sulfamide, antibiotice iar nct de necesitate se indica preparate hiposensibilizante.

Tratamentul general
a Faza de hidratare
Antibiotice, sulfanilamide
Preparate antiinflamatoare Salicitat de Na, acid mefenaminic
Corecia proceselor metabolice steroizi anabolici, vitamine C P B, microelemente, electroli i, preparate adaptogene
Preparate hiposensibilizante antihistaminice, preparate de Ca
Preparate detoxicante glucoza enterodez, enterosorbiti
b Faza de deshidratare
Preparate imunocorectoare immunal, imudon, groprinozin, izoprinozin, y-globulina, decaris, t-activin, vilozen, timalin, nucleinat de
Na, kemantan, metacil, pentoxil
Tratament etiotrop antiviral 2-3 zile valtrex, ciclovir, interfon, aciclovir, bonafton, remantadina, polivaccin herpetic cu ac iune Ig
dirijata
Asanarea focarele de Infecii din ficat, sinusurile paranazale, nazofaringe, etc

Tratamentul local:
a Faza de hidratare
Preparate anestezice lidocaina, xilocaina, anestezina, dicaina
Antiseptice decatilen, kollustan, stopangin, strepsils, etoniu, sangviritrin
Antibiotice microcid, gentamicina, ectericida
Preparate necrolitice - DNA-za, terrilitina, iruksol, tripsina
Preparate antiinflamatoare mefenaminat de Na, pierimidant
Preparate detoxicante terapie aplicativ-sorbanta
b Faza de deshidratare
Preparate imunocorectoare lizozim, interferon, vilozen, t-activin, decaris, gossipol.
Tratamentul etiotrop antiviral 2-3 zile vectavir, viru-mer, interferon cu metacil, riodoxol, bonafton, gossipol, aciclovir, oxolin, arbidol,
poludan, ung tebrofen, ung florenal, ung alpizarina, sulfat de Cu, zovirax
Preparate keratoplastice citral, solcoseril, erbisol
Asanarea focarele de infecie, stomatogena in parodontiu, periodontiu.

4 Manifestarile clinice ale gripei la cavitatea bucala, diagnosticul diferen ial, profilaxie si tratament
Maladia infecioas respiratorie viral, provocat de virusul gripei A, B, C caracterizata prin simptome de inflama ie si intoxica ie a cailor
respiratorii superioare.
Primul simptom al gripei este stomatita catarala cu:
Hiperemie pronunat
Parestezie
Senzaii de arsura

Localizarea elementelor: palatul moale, uvula, plicile palatine, limba, mucoasa jugal.
A 2-a zi pe mucoasa palatului moale, pe fondalul hiperemiat al acestuia apar puncte ro ii hiperplazice (glande ce secreta mucus), care, fiind
determinate la o persoana sntoasa, pot servi ca simptom prematur a bolii.
Pot aprea sectoare de descuamare, degenerativ-necrotice, petesii, vezicule cu exsudat hemoragic, care spargandu-se, se transforma in eroziuni si
afte dureroase ce se contopesc foarte rar. Ca rezultat, poate aprea tabloul clinic al stomatitei ulcero-necrotic, agravand parodontita marginala.

Simptomele principale crescnde ale gripei:

a. Stomatita catarala (hiperemie pronunat)
b. Hipertrofia glandelor mucipare
c. Stomatita aftoasa, necrotica
d. Stomatita ulcero-necrotica
e. Stri imunodeficitare:
Nevrita nervului trigemen sau facial
Herpes simplex acut, candidomicoza

Diagnosticul se tine cont de:

Situatia epidemiologic
Anamnez
Tabloul clinic
Rezultatul examenelor de laborator
Lipsa interferonului in saliva
Micorarea cantitii de lizozim in saliva

Tratamentul
Local se aplica tactica tratamentului stomatitei herpetice acute.
General tratamentul gripei
Tratamentul stomatitei gripale va depinde de starea general a pacientului si de gravitatea afec iuni.

5 Formele clinice ale febrei aftoase, diagnosticul diferenial, profilaxie si tratament

Febra afoasa este provocata de un virus filtrant. Omul mai des se imbolnaveste consumand produse animaliere (lapte si carnea animalelor
infectate) si prin contactul direct cu animalele bolnave.
Perioada de incubatie este de 3-7 zile.
Boala poate debuta in 3 forme clinice:
Torpida
Acuta
Cronica
Latenta
In locul inocularii virusului apara asa numita afect primar in forma de vezicule, mai tarziu apar afte unitare.

In forma torpida, starea generala nu se afecteaza, iar in cea acuta, cea mai frecventa, apar modificari generale pronuntate:
Febra 38-39C
Slabiciune generala
Cefalee
Artralgii
Mialgii
Afectul primar poate fi localizat numai pe piele sau numai pe mucoasa, dar se pot si combina.
Peste 2 zile pe mucoasa bucala apar vezicule, care apoi se transforma in afte, iar dupa 2-3 zile virusul din afta primara patrunde in sange si se
raspandeste in tot organismul, provocand aparitia elementelor secundare afectul secundar.
Aceste elemente sunt multiple si pot aparea in orice regiunea a corpului, inclusiv pe mucoasa bucala, sub forma de vezicule,afte, ulceratii,
provocand dureri, prurit, arsuri.
Aftele secundare apar si pe mucoasa nazala, a pleoapelor, organelor genitale, pielea palmelor, talpilor. Ganglionii limfatici sunt mariti, durerosi.

In tabloul clinic al febrei aftaose se deosebes 5 perioade:

1 Perioada de incubatie care se mentine 3-4 zile
2 Perioada agravarii simptomelor generale generata de patrunderea virusului in sange. Se caracterizeaza prin inrautatirea starii generale
(febra 40C, frisoane, astenie, slabiciuni, mialgii)
3 Perioada eruptiilor veziculele, aftele se mentin o saptamana, afectand mucoasa bucala in intregime, pe cea a nasului, organelor genitale,
conjuntiva. Concomitent cu aftele pot fi observate si vezicule de diverse dimensiuni cu exsudat seros.
4 Perioada ulceroasa veziculele, aftele se pot transforma in ulcere adanci, foarte dureroase, insotite de prurit, arsuri. Ulcerele se acopera cu
depuneri fibrinoase, iar pe buze apar cruste. Glandele salivare sunt inflamate, dureroase, sialoree, pronuntata 2-3l/zi, se deregleaza vorbirea,
deglutitia.
5 Perioada cicatrizarii cu ameliorarea starii generale insanatosirea poate dura 10-15 zile, dupa ce temperatura scade. Starea generala se
imbunatateste, aftele si ulcerele se epitelizeaza.
In cazurile grave pot afectate organele interne.

Diagnosticul diferential:
Stomatita herpetica acuta
 Eritemul exsudativ polimorf
Alergia medicamentoasa

Tratamentul
General se efectueaza in stationar cu izolarea bolnavului.
Local badijonari, aplicatii cu unguente, solutii anitivirale, antiseptice, keratoplastice.

Profilaxia
Presupune lichidarea sau tratarea animalelor bolnave. Personalul care lucreaza cu animalele, trebuie sa poarte imbracaminte speciala, iar
produsele animaliere prelucrate termic.

6 Factorii etiologici si patogenici in evoluia stomatitei ulcero-necrotica Vincent

Gingivo-stomatita ulceronecrotica Vincent (GSUN)
Afeciune cu lezarea profunda a mucoasei cavitii bucale cu caracter infecios.
In evoluie istoric ca se ntlnea la soldaii tuturor armatelor a lui Napolion, armata sovietica a in timpul celui de al 2-lea razboi mondial (au fost
organizate spitale militare speciale).
Pentru prima data a fost descrisa in anul 1859 de catre Bergerom in monografia sa ca stomatita nectrotica.
In 1894 intr-un articol semnat de Plaut, apoi in 1896 Vencent publica o lucrare pe aceasta problema unde vorbeste despre asa numita gangrena
spitaliceasca, unde se mentioneaza rolul fuzobacteriilor si a spiroketelor (borelii) Vincent gangrena fuzospiralara provocata de simbioza
fuzospiralara.
In literatura de specialitate intalnim diverse denumiri a acestei stomatite:
Angina Plaut-Vincent, stomatita de transeu, stomatita gangrenoasa a soldatilor si marinarilor, gangrena spitaliceasca

Patogenia :
In patogenia afectiunii un rol important il are componenta infectio-alergica, slabirea imunitatii locale, atat de tip umoral cat si celular.
Afectiunea apare in situatii exceptionale (razboaie, cutremure de pamant, inundatii, foamete, etc), situatii de stres, dar in caz de forme grave a
diferitor afectiuni generale: gripa, leucoze, stari oncologice.
Important de mentionat ca acest proces se dezvolta pe fundalul unei igiene defectuoase, factori traumatici locali (obturatii, constructii protetice
defectuoase), fumatul, alcoolismul, carente de vit C, B.
Apariia situaiei nefavorabile n cavitatea oral
Scderea imunitii
nmulirea rapida a fuso sperochetelor i a bacililor pe fondul igienei nesatisfctoare
Implantarea rapida a microbilor n esutul conjunctiv al mucoasei bucale i nmulirea lor
Apariia inflamaiei catarale
Acumularea limfocitelor i plasmocitelor
Formarea igM i IgG complementu
Activarea coagulrii sngelui de ctre complement cu apariia fenomenelor de staza i necroza care la rndul lor produc necroza regional.
Corelaia sngelui IgM i IgG provoac reacii imune de gradul 3 reacia arthus, vascular superficial, tromboza, necroza.
Se evideniaz 2 zone :superficial( necrotica), profunda (inflamatoare)
Intoxicaia bacterian -sindromul Santelli schwarzman

Factorii predispozanti:
Bacterian
Scderea imunitii
Carenta vitaminic
Micro trauma mucoasei bucale
Depunerile dentare n cantiti mari
Dinii cariai
Contactul cu produsele petroliere.
Igiena deficitara
Fumatul, consumul de alimente picante

In evolutia gingivo-stomatitei participa urmatoarele microorganisme:

Spiroketele treponema denticola, treponema Vincent si macrodentium
Fuzubacteriu nucleatum
Prevotella intermedia
Porfiromonas gingivalis

GSUN fiind de origene infectioasa, contaminarea de la om la om n-au fost demonstrate, prioritate se dau situatiilor de stres (mai multe persoane
in aceeasi situatie de stres ex-situatie de razboi).
GSUN se intalneste mai frecvent in perioada primavara-toamna (caracter sezonier).
Mai frecvent sunt afectate persoanele tinere 17-30 ani. La persoanele edentate total nu se intalneste, deoaree lipseste santul gingival si nu este
posibila acumularea de microorganisme.
Foarte rar se depisteaza la copii si numai in zonele unde sunt dinti.
In prezent GSUN se intalneste forma usoara si medie. Forma grava sau stomatita Vincent se intalneste rar. Indeosebi la pacienti cu afectiuni
generale grave, SIDA, cancer, leucoze in faza terminala.

7 Stomatita ulcero-necrotica Vincent formele clinice si diagnosticul diferen ial parodon iului
Este o boala infectioasa contagioasa mucoasei cavitii bucale i a pariodon iului provocat de simbioza fuso -spirochete , bacilul fusiformis i
borelliile Vincent.
Aceasta simbioza n condiii normale reprezint flora saprofita a cavitii orale i n condi ii nefavorabile aceste microorganisme devin agresive
provocante stomatita ulcero necrotic.
Clasificarea stomatite ulcero necrotice:
Acut
Sub acut
Cronic
n funcie de gravitate
Usoara
Medie
Grav

Stomatita ulcero-necrotic poate fi de sine stttoare i simptomatic pe fondul:

Leucemiei
Intoxicatie cu srurile metalelor grele
Patologii ale tractului gastro intestinal
Dereglri endocrine
Patologii hepatice i renale
Imunodeficiente, HIV.

Tabloul clinic :
Stomatita ulcero necrotic Acut
Se aracterizeaza prin descuamarea i necrotic a esuturilor
Afecteaz nu numai mucoasa car i esuturile subiacente pana, la os.
Poate fi de sine stttoare i simptomatic dezvoltndu pe fondul afeciunilor generale

Simptomele principale:
Hiperemie edem u dureri pronuntate
Ulceraii cu necroza n papilele gingiei
Ulcere -cratez e ,hemoragice
Miros neplcut
District ie osoas rapida
Ganglionii limfatici mariti
Temperatura ridicata
Perioada prodromala -apariia primelor simptome generale, cefalee ,slbiciune,artralgii, subfebrilitate

Perioada prodromala: incepe cu aparitia simptomelor generale :slabiciune, cefalee, artralgii,subfebrilitate .

Intraoral :hemoragii gingivale ,senzatii de uscaciune ,de arsuri ,dureri slabe in gingii .acestea dureaza 3 -4 zile in forma grava si cateva ore in
formele usoare .

Perioada desfasurata :semnele clinice devin mai pronuntate si depinde de gravitatea procesului.Slabiciunea este mai pronuntata ,temperatura
corpului se ridica pana la 38 g C ,cefaleea este cea mai pronuntata .

Semnele clinice:
Local-dureri pronuntate in gingii care fac imposibila alimentarea si igiena orala .
Salivatia mai intensai sectoare ale mucoasei bucale-jugala ,labiala,linguala,palatinala,amigdaliana.
Simptomul prinipal i reprezinta ulceratiile acoperite cu un stat gros de depuneri de o culoare gri murdara .Acestea pot fi usor indepartate
descoperind o suprafata erozivo ulceroasa.
Ganglionii mariti ,durerosi si mobili .
Miros fetid din cavitatea bucala .
Cel mai des se afecteaza musoasa regiunii retromolare,insotita de un trismus pronuntat.
Ulceratiile incep din varfurile papilelor si marginile gingivale,in regiunea cu tartru,cavitatii carioase,coroanele distruse etc.
Evoluand procesul ocupa
SUN poate evolua in 3 forme:usoara medie si grava
Forma usoara : dureri,ulceratiinumai pe regiunea gingiei,acoperita cu un strat de depuneri moi care se contropeste la randul sau cu depuneri
necrotice gingivale .
Acest simptom ramane neobservat de medicul fara experienta deoarece gingia nu este inflamata ,starea generala nu este afectata.

Forma medie: simptomele intoxicatiei sunt usoare sau medii. Pacientii acuza slabiciuni,cefalee, lipsa poftei de mancare, dureri slabe sau
pronuntate,vorbirea si alimentatia sunt diferite. Obiectiv se constata: fata palida , miros fetid din cavitatea bucala , sialoree, ganglionii mariti
durerosi la palpare.

Forma grava- starea generala este mai grava,temperatura 39-40 grade ,simptomele generale devin mai pronuntate :cealee,inapetenta ,ulcerele mai
pronuntate, profunde, implica in procesul inflamator muschii si oasele subiacente provocand astfel ostiomielita. Stratul de depuneri moi este
foarte gros si se inlatura usor,descoperind osul, ganglionii limfatici sunt mariti durerosi si mobili.

Perioada de covalescenta se caracterizeaza prin imbunatatirea starii generale a pacientului insotita de epitelizarea eroziunilor si ulcerelor.
Dupa epitelizare mai ales in forma grava ,papilele gingivale deformate ,dintii si radacinile denudate si sensibile la orice excitant ,boala poate lasa
cicatrici si deformatii.

Stomatita ulcero necrotica ,forma cronica

Este continuarea celei acute si se manifesta printr o evolutie lenta.

Acuze: hemoragii permanente,dureri slabe,miros neplacut.

Obiectiv :hiperemie slab pronuntata,edem, uleratii pe vf papilelor , marginile gingivale,in cazul mai grav radiologic putem obs distructia osului
alveolar,ganglionii mariti durerosi si mobili.
Starea generala slab afectata,ulceratiile sunt limitate,papilele gingivale treptat dispar,intre dinti apar triunghiuri libere sau acoperite cu depuneri ce
se inlatura usor cu apa .

Tratamentul : treb sa fie complex ,general si local.

General : poate fi
specific tratamentul afectiunilor generale pe fundul carora a aparut SUN
nespecific dieta bogata in lichide pentru micsorarea gradului de intoxicatie . Se administreaza analgezice,antibiotice,si sulfanilamide ,
trihopol,flagil,clion cate 0,25 g -3 ori pe zi ,7 zile, hiposensibilizante,polivitamine,microelemente.

Local: anestezia tesuturilor,inlaturarea factorilor traumatizanti, -depozitele moi si tesuturile nerottizate dar foarte atent , gargarisme , irigari cu
diferite substante antiseptice , badijonari cu sol, h2o2.

Formularea diagnosticului depinde de sectorul u de se. Lcalizeaza procesul i se va numi:Gingivita givita, stomatita, amigdalita ulcero necrotic.

8 Metodele de investigaie complementare (hemograma, examenul citologic si bacteriologic, radiografie)

Analiza generala a sangelui : eritrocite,hemoglobina,indicele de culoare, leucocite, eozinofile, bazofile, monocite, limfocite, reticulocite,
trombocite, vsh

Metoda microbiologicabacterioscopica: materialul preluat de pe suprafata leziunilor ce studiaza calilativ si cantitativ, se determina
sensibiliatatea microflorei la preparatele medicamentoase (antibiograma).

Metoda citologice de cercetare se bazeaz pe studierea particularitilor de structura a elementelor celulare si a conglumeratelor lor.
Ea este aplicat pentru determinarea eficientei tratamentului promovat. Pe lng aceasta, cercetarea citologica poate fi efectuat indiferent de
starea si evoluia procesului inflamator
Ca materia pt efectuarea acestei examinari serveste :frotiul direct,frotiu dublu guma sticla,frotiu exfoliativ de pe suprafata pielii, eroziunii, ulcere,
fistule.
Citologia exfoliativa recoltarea prin raclare a celulelor ce se desprind de pe mucoasa si examinarea lor la microscop. Are scop determinarea
modificarilor celulare superficiale (pemfigus,boaa duhring, SuN.
Punctia citologica- materialul celular este colectat cu ajutorul unui ac introdus in masa formatiunii, in cazul presupunerilor de cancer.
Biopsia recoltarea tesutului tumoral dar si de tesut sanatos prin incizie si cercetarea lor patomorfologica.
Radiologic

9 Tratamentul local si general, prognosticul

Tratamentul : treb sa fie complex ,general si local.

General : poate fi
specific tratamentul afectiunilor generale pe fundul carora a aparut SUN
nespecific dieta bogata in lichide pentru micsorarea gradului de intoxicatie . Se administreaza analgezice,antibiotice,si sulfanilamide ,
trihopol,flagil,clion cate 0,25 g -3 ori pe zi ,7 zile, hiposensibilizante,polivitamine,microelemente.
Local: anestezia tesuturilor,inlaturarea factorilor traumatizanti, -depozitele moi si tesuturile nerottizate dar foarte atent , gargarisme , irigari cu
diferite substante antiseptice , badijonari cu sol, h2o2.

10 Agentul patogen al Infeciei HIV/SIDA. Date epidemiologice

SIDA este maladia provocata de catre HIV. Reprezentnd manifestarea finala, grava, a infectiei cu HIV, o boala cronica, cu evolutie ndelungata si
imprevizibila. Cele mai multe persoane HIV infectate au evoluat catre SIDA si deces, de obicei, n decurs de ctiva ani.

Persoanele care au SIDA sunt foarte sensibile la multe boli periculoase pentru viata, numite infectii oportuniste si la anumite forme de cancer.Ea
este o problema pentru ntreaga omenire, o boala incurabila si fara remedii specifice de profilaxie.SIDA este o boala care da timp pentru a muri
si da timp mortii sa traiasca.
H -Human (uman) - numai oamenii l pot avea
I - Imunodeficientei - distruge sistemul imun al organismului
V -Virus - un agent patogen care cauzeaza o anumita boala

Virusii sunt agenti infectiosi ai bacteriilor, plantelor si ai animalelor inclusiv ai (celui mai evoluat) - omului. Reprezinta entitati de sine statatoare,
vii, de dimensiuni foarte mici, cu structura foarte simpla, incapabile sa creasca si sa se nmulteasca altfel dect prin parazitarea celulelor vii cu
organizare complexa. Virusii patrund n celule, se dezvolta, se multiplica, dezorganiznd si omornd, n final, celula.

11 Cile de transmitere a Infeciei cu HIV

Caile de transmitere:
Contact sexual
Transfunzii de sange
De la mama la fat
Transplante de organe

12 Particularitile clinice ale Infeciei HIV/SIDA si manifestrile ei in cavitatea oral

Persoanele care au motive sa suspecteze o infectie cu virusul HIV trebuie sa urmareasca simptomele ce apar la cateva zile sau saptamani de la
contractarea virusului si sa consulte medicul in cel mai scurt timp:
Febra asociata cu dureri de cap
Stare generala de slabiciune
Ganglioni mariti
Transpiratii nocturne
Diaree
Infectii cutanate
Dureri musculare
Aparitia iritatiilor si a ulceratiilor bucale sau genitale
Pe masura ce virusul se multiplica si degradeaza sistemul imunitar al organismului, pot aparea frecvent simptome si manifestari ale HIV
precum:
Senzatie de oboseala cronica
Inflamarea nodulilor limfatici
Probleme de respiratie
Febra si frisoane
Scadere in greutate
Tuse uscata
In stadii avansate ale infectiei, apare si SIDA, manifestata prin simptome precum:
Diaree cronica
Aparitia de limfoame si infectii recurente
Iritatii ale pielii
Aparitia herpesurilor genital
Dureri de cap constant
Lipsa energiei asociata cu aparitia oboselii la cel mai mic efort
Paloare
Transpiratii nocturne

Afectiunile cavitatii bucale hiv infectii:

a grupul 1:
candidomicoza(eritematoasa,hiperplastica,membranoasa)
leucoplazia viloasa( virusul epstein barr)
hiv gingivita
gingivita ulcero necrotica
sindromul kaposi
limfomul hadgkin
 b grupul 2: legate facultativ de hiv infectie :
ulcere atipice
purpura trombocitopenica idiopatica
afectuni ale glandelor salivare (xerostome,hipertrofia glandelor salivare uni sau bilaterale)
infectia provocata de citomegalovirulul,herpes simplex
c gradul3:posibil legate de hiv infectie
infectia bacteriana (gingivita ,parodontita)
felinoza
acutizarea parodontitelor apicale
infectii micotice de etiologie necandidica
ostiomielita
sinuzite paranazale

Simptomele SIDA in cavitatea bucala :

parodontita marginnala agresiva
stomatita ulcero necrotice acute
cheilite angulare
tendinta focarelor de infectie periapicala de a transforma in osteomielita
complicatiile aparute in urma interventiilor endodontice
13 Diagnosticul pozitiv si diferenial in SIDA
Stabilirea precoce a diagnosticului de sida este foarte importanta in special pt medicii stomatologi ,deoarece perioasa de incubatie este
indelungata iar simptomele principale trebuiesc cunoscute obligatoriu de orice medic .

14 Tratamentul si profilaxia
Masuri de profilaxie :
Informrea despre posibilii factori de risc prezenti la pacient
Dezinfectarea mainilor si utilizarea manusilor de singura folosinta
Utilizarea instrumentelor ,materialelor ,seringilor de o singura folosinta.
Respectarea cerintelor de sterilizare si dezinfectare a instrumentelor
Folosirea halatelor,manusilor,bonetelor si ochelarilor
Schimbarea manusilor dupa fiecare pacient
Spalatea mainilor sub apa curgatoare si prelucrarea cu sol clorhexidina de 4,0%

Tratament :
tratammentul bolilor asociate
sinteza preparatelor chimice noi pt tratamentul acestui sindrom
preparate recomandate : azidotimidina,interferon,aciclovir,imunocorectori,
tratamentul specific si toate investigatiile se fac sub supravegherea medicului infectionist.

15 Remedii dezinfectante cu aciune intensa

Virusul este distrus la t 56-58C in decurs de 30 minute.
Servetelele si carpele cu care sau spalat scuipatoarea nu se pastreaza virusul se pastreaza in ele pana la 4-7 zile, usor este distrus in:
Hipoclorid de Na 0.1% 10 min
Glutaraldehida 0.5% 1-5 min
Paraformaldehida 0.5% 25 min
Formaldehida 0.2% 5 min
Alcool 80 1 min
Alcool 70 10 min
Alcool 50 10 min
Alcool 25 15 min
Apa oxigenata 0.3-3-10% 1 min
Inalbitori casnici 0.1% 5 min