BOLI ERUPTIVE

RUJEOLA

Agent etiologic – virusul rujeolic (ARN virus)

Boalã acutã infectioasã, specificã omului, autolimitantã,

caracterizatã clinic prin febrã, enantem si exantem
caracteristice, încheiatã cu imunitate durabilã, si cu risc mare de
complicatii severe, posibil letale
Afecteaza in principal copiii
 RUJEOLA
Semne clinice de recunoastere

Incubatie: <14 zile

Pre-eruptiv (prodromal): 3 – 4 zile - febra, catar oculonazal,

enantem buco – faringian, semn Koplik

Eruptiv: exantem cutanat (maculopapulos initial retroauricular si

fatã care progreseazã în sens craniocaudal pânã la extremitãti)

Post – eruptiv (convalescenta): 3 – 6 zile

 RUJEOLA
PROCES EPIDEMIOLOGIC
Sursa:
• omul bolnav (forme tipice / atipice de boala): <ziua 5 eruptiva
(ziua 10 – pneumonie)
• purtator preinfectios : 2 zile anterior eruptiei

Receptivitate :
• generala (<4 – 6 luni poseda Ac materni)
• persoane care nu au facut boala / nu au fost vaccinate
• grupa de vârstă cea mai afectată fiind 0-1 an, urmată de 1-14 ani.
 RUJEOLA
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Mod si cai de transmitere

• direct (virus cu rezistenta scazuta in mediul extern)
• indirect: aer, obiecte, maini recent contaminate

Factori favorizanti:
• factori naturali (sezon rece)
• factori socio – economici
 RUJEOLA PROCES EPIDEMIOLOGIC

Forme de manifestare:

•Sporadice (cel mai

frecvent)
•Endemice (necaracteristic
/ poate fi intalnita in
colectivitati pentru
asistenta medico – sociala)
•Epidemice (in special tari
din Africa, Asia) –
ciclizare la interval de 2 –
5 ani
 RUJEOLA
Complicatii

Suprainfectii bacteriene pleuropulmonare

Pneumonia interstitialã rujeolicã
Laringinta ce poate îmbrãca aspect de crup rujeolic
Catarul sufocant (bronsiolita capilarã)
Complicatii neurologice:
 Encefalita acutã autoimunã – la sfârsitul perioadei eruptive
 Encefalita subacutã cu incluzii – în urmãtoarele 6 luni de la
eruptie
 Panencefalita subacutã sclerozantã (PESS)
 Leuconevraxita
 RUJEOLA
Preventia

Generala (supraveghere activa a grupurilor cu risc )

Speciala

Specifica – vaccinare (Program National de Vaccinare – 9 luni; 5 ani):

vaccin omorat/viu atenuat sau supraatenuat
 VARICELA
 Agent etiologic – virusul varicelo zosterian
(ADN virus)

 Boalã acutã infectioasã, specificã omului,

autolimitantã, caracterizatã clinic prin exantem
vezicular generalizat

 Asigura imunitate durabila pe parcursul vietii

 VARICELA
Semne clinice de recunoastere

Incubatie: ~ 15 zile
Pre-eruptiv (prodromal): 1-2 zile - simptome generale
Eruptiv: exantem cutanat + enantem
Ciclul evolutiv al leziunilor:
 Maculã eritematoasã (6-12h)
 Papulã (12-24h)
 Veziculã cu lichid clar (24h)
 Pustulã care ombilicheazã (1-3zile)
 Crustã
valuri succesive (2-7) la interval de 1-2 zile
 VARICELA
PROCES EPIDEMIOLOGIC
Sursa:
• omul bolnav
 varicelă (prin secreţii nasofariginene)
 herpes zoster (prin conţinutul leziunilor cutanate
• purtator preinfectios : cateva zile (1 – 2) anterior eruptiei
Receptivitate :
– generală pentru contacţii receptivi (neimunizaţi)
– < 6 luni ( există anticorpi materni).
-predomina: ~ 10 ani (tari temperate)/ 30 ani (tari tropicale)
-Forme severe: – la copii/adulţi receptivi imunodeprimaţi (leucemie,
transplante medulare, cancere, infecţie HIV, corticoterapie) femei gravide.
 VARICELA
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Mod si cai de transmitere

• direct
•verticala (trim I sarcina; intra – partum)
• indirect
Factori favorizanti:
• factori naturali (iarna - primavara)
• factori socio – economici
Forme de manifestare:
•Endemic
•Epidemic (in colectivitati inchise)
 VARICELA
Evolutie si complicatii
Evolutie
 Benignã în general
 Severitatea creste cu vârsta: gravide si nou-nãscut
 La gravide în primul trimestru de sarcinã – varicela congenitalã.
Complicatii
 Sprainfectii bacteriene ale leziunilor ce duc la cicatrici definitive
 Afectãri respiratorii: pneumonia variceloasã (adulti si gravide);
laringita, trheobronsita
 Afectãri SNC: meningoencefalita, encefalita, ataxie cerebeloasã
 Sindromul Reye (encefalopatie acutã asociatã cu infiltratia grasã
a ficatului si insuficientã hepaticã acutã)
 Tulburari hemoragipare si trombocitopenie
 VARICELA
Preventie
Izolare la domiciliu pentru formele usoare si medii/internare pentru
formele severe complicate/ izolarea contactilor (max 21 zile)

Mãsuri igieno-dietetice: se evitã baia pânã la cãderea crustelor.

Izolarea contactilor pânã la 21 zile de la contactul infectant

La contactii cu risc crescut de varicela severã se administreazã Ig

specifice: 0,3 ml/kgc pânã la 4 zile de la contactul infectant.

Profilaxia activã cu vaccin VZV viu atenuat la imunocompetenti.

 HERPES ZOSTER

 Recurenta infectiei cu VVZ localizatã la un anumit nivel, ce

apare la un anumit interval de timp dupã ce pacientul a fãcut
varicela.
Semne clinice de recunoastere
 Durere radicularã urmatã 48-72 h de aparitia sindromului
eritematos care evolueazã cãtre vezicule cu lichid ce acoperã 1-3
dermatoame adiacente. Veziculele pot conflua formând bule.
 Eruptia dureazã normal 3-5 zile.
 HERPES ZOSTER
EPIDEMIOLOGIE
 Peste 95% persoane imunocompentente cu varsta peste 50 ani,
seropozitive pt VVZ – risc de a dezvolta HZ.
 Incidenta HZ ~3.4–4.82 per 1000 persoane; creste la peste
11/1000 persoane la varstnici (> 80 ani)

 Din punct de vedere epidemiologic

 varicela în antecedente

Tratament: etiologic (aciclovir), simptomatic

 HERPES ZOSTER
EPIDEMIOLOGIE
 Peste 95% persoane imunocompentente cu varsta peste 50 ani,
seropozitive pt VVZ – risc de a dezvolta HZ.
 Incidenta HZ ~3.4–4.82 per 1000 persoane; creste la peste
11/1000 persoane la varstnici (> 80 ani)

 Din punct de vedere epidemiologic

 varicela în antecedente

 Tratament: etiologic (aciclovir), simptomatic

 Preventie: izolare/evitare contact (copii mici)
 RUBEOLA
Agent etiologic – virusul rubeolic (ARN virus)

Boalã acutã viralã, contagioasã, specificã omului, caracterizatã

clinic prin adenopatii cervicale posterioare, manifestãri catarale
usoare si exantem micropapulos.

Imunitatea:
 solidã, de lungã duratã
 pot apare reinfecţii asimptomatice
 RUBEOLA

 Peste 95% persoane imunocompentente cu varsta peste 50 ani,

seropozitive pt VVZ – risc de a dezvolta HZ.
 Incidenta HZ ~3.4–4.82 per 1000 persoane; creste la peste
11/1000 persoane la varstnici (> 80 ani)

 Din punct de vedere epidemiologic

 varicela în antecedente

 Tratament: etiologic (aciclovir), simptomatic

 RUBEOLA
Semne clinice de recunoastere

Incubatie: 14-21 zile

Pre-eruptiv (prodromal): 2-3 zile -± febra, adenopatie, angina
microveziculoasa
Eruptiv: exantem cutanat (apare într-un singur puseu, şi cuprinde
faţa şi trunchiul, generalizându-se în 24h dureazã 2-4 zile, macule
de culoare roz, care nu conflueazã, de dimensiuni mici)
De descuamatie (convalescenta) 7 – 14 zile
 RUBEOLA
PROCES EPIDEMIOLOGIC
Sursa:
• omul bolnav (forme etipice / atipice de boala):; nou nascut cu
rubeola congenitala
• purtator preinfectios : ~ 7 zile anterior eruptiei
•Purtator postinfectios

Receptivitate :
• generala
• persoane care nu au facut boala / nu au fost vaccinate
• grupa de vârstă cea mai afectată fiind 6 -14 ani.
 RUBEOLA
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Mod si cai de transmitere

• direct / orizontala (cale aerogena)
•verticala
• indirect (virus cu rezistenta redusa)
Factori favorizanti:
• factori naturali (iarna - primavara)
• factori socio – economici
•Individuali: prematuritate, distrofici
Forme de manifestare:
•Endemic (nu este caracteristic)
•Epidemic (in colectivitati inchise) - ciclicitate la interval de 6 – 7 ani
 RUBEOLA
Complicatii

•Artrita rubeolicã

•Artrita cronica juvenila

•Manifestãri hemoragice – secundar trombocitopeniei şi leziunilor

vasculare mediate imun

•Meningoencefalita rubeolica
 RUBEOLA
Preventie
Izolare la domiciliu

Preventie generala: raportare caz; recoltare probe de sange pentru

diagnostic serologic; actiuni de informare

Preventie speciala: la gravide seronegative (eficacitate nedemonstrata)

Preventie specifica: vaccinare cu virus viu omorat

 SCARLATINA

Agent etiologic – streptococul -hemolitic de grup A (SßHA) (rar

C, D)

Boalã infecto-contagioasã specificã omului, autolimitantã,

caracterizatã prin febrã, anginã, enantem şi exantem, însotitã
uneori de complicaţii şi urmatã de imunitate durabilã pe viaţã.

Imunitate durabila - antibacteriană, specifică tipului de toxină

eritrogenă.
 SCARLATINA
Semne clinice de recunoastere

Incubatie: ~ 3zile
Debut brusc: simptome generale, febra, disfagie, odinofagie , angina
eritematoasa / eritemato– pultacee
Faza eruptiva:
Exantem - un singur puseu şi se extinde în 24h; generalizare
(de elecţie pe gât, torace, abdomen, fese, faţa internã a bratelor,
antebraţelor şi a coapselor), respecta fata; rugos
Enanatem (ciclul lingual): “limba de portelan” (Z1), “V
lingual” (Z2 – 3), “limba zmeurie” (Z 5 -7), “limba de pisica” (Z10 –
12)
 SCARLATINA
PROCES EPIDEMIOLOGIC
Sursa:
• omul bolnav (angina streptococica/scarlatina)
• purtători de streptococ β-hemolitic grup A producători de toxină
eritrogenă
Receptivitate :
• rara < 3 ani
•Maxim 5 – 15 ani
Poarta de intrare:
•faringianã
•rareori cutanatã sau conjunctivalã.
 SCARLATINA
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Mod si cai de transmitere

• direct (cale aerogena)
• indirect (obiecte/alimente contaminte)
Factori favorizanti:
• factori naturali (iarna - primavara)
• factori socio – economici
Forme de manifestare:
•Endemic (nu este caracteristic)
•Epidemic (in colectivitati inchise) - ciclicitate la interval de 6 – 7 ani
 SCARLATINA
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Contagiozitatea :
 necesitã contact strâns şi îndelungat;
 debut înainte cu 24 h de la apariţia simptomatologiei
 dureazã 24-36 h dupã introducerea tratamentului cu penicilinã.

Factori favorizanti
• Distribuţia geografică: universală.
• Sezonalitate: toamna, iarna, început de primăvară.
 SCARLATINA
Complicatii

Precoce:
septice (otită, adenită, otomastoidită, sinuzită, flegmon
amigdalian sau de planşeu bucal);
toxice (miocardită, hepatită, nefrită, şoc toxic, encefalită).
Tardive:
RAA, glomerulonefrită acută difuză, eritem nodos,
eritem polimorf, coree.
 SCARLATINA
Preventie
Generale:
Spitalizare bolnav cu boala acuta (7 zile); repaus la pat; masuri igieno –
dietetice
Reguli de igienizare si protectie a sugarului/adultului cu risc de infectie
SHB

Preventie speciala: antibioterapia (benzatin penicilina; benzatin benzil

penicilina)

Preventie specifica: vaccin cu componente capsulare polizaharidice

(utilizat in cazuri exceptionale)
 INFECTII ASOCIATE
INGRIJIRILOR (ASISTENTEI)
MEDICALE (IAAM)
 IAAM

Definitie

boli sau patologii legate de dobândirea unui agent infecţios sau

a produselor acestuia ca urmare a procedurilor și tratamantelor
aplicate în cadrul asistenței medicale.
 IAAM

O infecție asociată spitalizării actuale este definită ca o infecție

care corespunde uneia dintre definițiile de caz și
•debutul simptomelor a fost în ziua 3 sau mai târziu (data internării =
ziua 1) a spitalizării actuale, SAU
•pacientul a fost supus unei intervenții chirurgicale în ziua 1 sau ziua
2 și prezintă simptome de infecție la nivelul intervenției chirurgicale
după ziua 3, SAU
•un dispozitiv a fost introdus pe cale invazivă în ziua 1 sau ziua 2
determinând o infecție intraspitalicească după ziua 3 de spitalizare
 IAAM

O infecție asociată unei spitalizări anterioare este definită ca o infecție care

corespunde uneia dintre definițiile de caz și
pacientul se prezintă cu o infecție și a fost reinternat la mai puțin de 2 zile de la o
internare anterioară SAU
pacientul se prezintă cu o infecție la nivelul intervenției chirurgicale care
îndeplinește definiția de caz, cu debut în primele 30 de zile de la intervenție SAU
în cazul intervențiilor chirurgicale care implică un implant, infecția a apărut în
primul an de la intervenție, SAU
pacientul este sub tratament cu antimicrobiene pentru o infecție urmare a unei
intervenții chirugicale anterioare SAU
pacientul a fost internat (sau îi apar simptome în primele 2 zile) pentru infecție cu
Clostridium difficile la mai puțin de 28 de zile de la o externare anterioară dintr-un
spital de boli acute
IAAM
 IAAM

Riscul pentru personalul medical si paramedical - implică contactul cu

pacienți, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacient, în
cabinete, secții, compartimente sau laboratoare prezintă risc
–De a dobândi diferite infecții de la pacienții asistați,
•pe cale aeriana (de ex. TBC, gripă, rujeolă, varicelă etc),
•fecal – orală (Cl. Difficile),
•prin contact direct sau cu sânge sau alte produse biologice (HIV, VHB,
VHC, Ebola etc)
ȘI / SAU
–De a transmite microorganisme la: pacienți , alți angajați , familie
 IAAM
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Sursa de agent patogen

Pacienti
Personal medical / paramedical
Vizitatori

Populație receptivă
numar crescut de gazde cu imunitate scăzută în acelaşi loc/ porţi de
intrare adecvate (pacienti, personal, vizitatori etc)
 IAAM
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Sursa de agent patogen

Pacienti
Personal medical / paramedical
Vizitatori

Populație receptivă
numar crescut de gazde cu imunitate scăzută în acelaşi loc/ porţi de
intrare adecvate (pacienti, personal, vizitatori etc)
 IAAM
PROCES EPIDEMIOLOGIC

Cai de transmitere
Direct - de la persoană la persoană;
Indirect - prin intermediul mâinilor, aerului, alimentelor ,
obiectelor (inclusiv jucării) / suprafețelor , instrumentelor -
reutilizate fara o sterilizare / decontaminare eficienta sau
printr-un mod de utilizare necontrolat /nesupravegheat)
 IAAM
PROCES EPIDEMIOLOGIC
Factori favorizanti
Dependenti de pacient: status imunologic; tratamente anterioare /
concomitente
Ex: Colita cu Cl. Difficile:
81,5% dintre cazuri - tratament cu antibiotic în perioada imediat anterioară debutului
bolii
22,7% dintre pacienți - mai multe cure de tratament antibiotic
20,2% dintre pacienți - asocieri de antibiotice
cele mai utilizate antibiotice: cefalosporinele de generaţia a 3-a; fluorochinolonele
Efectuarea unor proceduri medicale cu risc (dializa; cateterizare
urinara/venoasa; intubatie)
Factori de mediu: spatii inchise, supraaglomeratia, contaminarea
obiectelor/spatiilor
 IAAM
PREVENTIE
IAAM asociate cu
- Spitalizare prelungita
- Dizabilitati
- Mortalitate ridicata
- Tratamente prelungite / complexe (in special agenti infectioasi
multirezistenti)
- Costuri de spitalizare si tratament crescute
 IAAM
Supraveghere
- Supraveghere de rutina
- Supraveghere in sistem santinela
- Supravegherea infectiilor cu Cl. difficile
- Studii epidemiologice de prevalenta
Distribution of HAI / IAAMtypes by presence of HAI on admission,
HAI present on admission (left) HAI onset during hospitalisation
(right) (HAI = healthcare associated infections)
ECDC report 2012
Clostridium difficile infections and other gastro-intestinal
infections (excluding hepatitis) as
a percentage of all HAIs, by country, ECDC PPS 2011–2012
Prevalence of HAI by HAI type and relative frequency of
HAI types, ECDC PPS 2011–2012