CORTICOIZII

Proiect realizat de: Grupa

3, MD, an III
Indrumator:
 Cuprins
1. Generalitati
2. Rolul corticoizilor in inflamatie
3. Mecanism de actiune
4. Exemple de corticoizi
4.1 Hidrocortizonul
4.2 Prednisonul
4.3 Triamcinolul
4.4 Dexametazona si Betametazona
5. Avantaje
6. Dezavantaje
7. Concluzii
8. Bibliografie
Generalitati
Glucocorticoizii sunt hormoni ai
corticosuprarenalei sau analogi sintetici, care
folosii ca medicament, n doze superioare celor
fiziologice, produc efecte farmacodinamice
importante nsoite de exagerarea efectelor
metabolice.
Glucocorticoizii se folosesc in tratamentele
medicamentoase endodontice pentru actiunea lor
nespecifica de inhibare a proceselor inflamatorii
exsudative, necrotice sau prol iferative.
In tratamentele de canal din gangrena pulpara
simpla sau complicata ii intalnim in asocieri
medicamentoase atat cu antibioticele cat si cu
antisepticele sau enzimele.
Rolul corticoizilor in inflamatie
Fixandu-se pe receptorii specifici ai nucleului
celular, corticoizii induc sinteza de catre
polimorfonuclearele neutrofile si macrofage a unor
proteine specifice, lipomodulina, respectiv
macrocortina.
Acestea, la randul lor blocheaza elaborarea unor
mediatori importanti ai inflamatiei, cum ar fi
prostaglandinele, leucotrienele si factorul activator
plachetar.
actiune
Corticoizii au capacitatea de a se concentra
in tesutul inflamat unde, in urma modificarii
reactiilor biochimice locale, isi exercita efectul
prin conjugarea unor mecanisme multiple,
diferentiate dupa faza de evolutie a inflamatiei.
 Mecanism de actiune
a) in fazele de debut:
- silizarea capilarelor, inhiband permeabilizarea
indusa de histamina si kinine;
- reducerea edemului;
- mentinerea raspunsului vascular la
catecolamine;
- inhibarea diapedezei;
- inhibarea fagocitozei;
 Mecanism de actiune
b) in fazele tardive:
- intarzierea procesului de regenerare tisulara
locala si de cicatrizare, prin - reducerea numarului
de fibroblasti si functionarea lor necorspunzatoare;
- perturbarea sintezei colagenului;
- inhibarea procesului de sulfatare a
proteoglicanilor substantei fundamentale.
 Exemple de corticoizi
Hidrocortizon
Acetatul de hidrocortizon
Prednison
Acetatul de prednison
Triamcinolon
Dexametazona (care este de 20 de ori mai
puternica decat hidrocortizonul).
Betametazona
Hidrocortizonul
Hidrocortizonul si acetatul de hidrocortizon au
eficacitate mica si durata de actiune scurta (timp
de injumatatire biologic de 8-l2 ore), dar sunt
active si local, in concentratii de 0,5-3%.
Acetatul de hidrocortizon in suspensie se
poate utiliza si in infiltratii locale.
Prednisonul
Prednisonul devine activ dupa hidroxilarea sa
enzimatica in organism, motiv pentru care, fiind inactiv in
preparatele locale, se administreaza numai pe cale
generala.
Are o durata de actiune (timp de injumatatire biologic de
12-36 ore) si potenta intermediara, fiind de 5 ori mai activ
decat hidrocortizonul.
Efectul antiinflamator este marcat, iar retentia
hidrosalina slaba, motiv pentru care, daca nu exista
contraindicatii generale, se recomanda pentru o perioada
de cateva zile (10mg/zi) in tratamentul parodontitei apicale
acute hiperemice consecutive obturatiei de canal cu
depasire.
Triamcinolul
Triamcinolonul are aceleasi proprietati cu
prednisolonul, exceptand retentia hidrosalina,
care practic lipseste. Local sau in infiltratii
(suspensie apoasa se foloseste de obicei sub
forma de triamcinoton acetonid).
Dexametazona si Betametazona
Dexametazona si betametazona au o durata de
actiune lunga (timp de injumatatire biologic de 36-54
ore) si o potenta foarte mare, fiind de aproape 25 ori
mai active decat hidrocortizonul, in timp ce retentia
hidrosalina este practic nula.
Se utilizeaza in tratamentul medicamentos
endodontic.
 Avantaje
Inhiba procesele imune mediate celular, mai precis
elaborarea de catre limfocitele T si L2 si a unor limfokine
cum ar fi factorul de proliferare a limfocitelor, factorul
chemotactic, factorul de activare a macrofagelor si factorul
de permeabilizare a capilarelor.

Au capacitatea de a produce distructia limfocitelor, prin

inducerea unor perturbari celulare ireversibile.

Diminuarea proliferarii limfocitelor T si a intensitatii

procesului inflamator generat de reactia antigen/anticorp.

Corticoizii administrati pe cale generala sau in pansamente

endodontice, sunt utili si in parodontitele apicale acute
hiperemice generate de traumatizarea mecanica repetata a
parodontiului apical in cursul tratamentului bio-mecanic de
canal, unde calmeaza rapid durerea prin blocarea actiunii
mediatorilor specifici.
 Dezavantaje
Eficienta imunodepresiva este redusa daca corticoizii se
administreaza dupa stimularea antigenica, intrucat limfocitele
deja sensibilizate devin rezistente la actiunea lor distructiva.

Diminuarea rezistentei la infectii a parodontiului apical.

In fazele tardive ale inflamatiei intarzie cicatrizarea prin

incetinirea proliferarii celulare si a sintezei substantei
fundamentale si fibrelor de colagen.

In parodontitele apicale cronice corticoizii intervin si in

incetinirea procesului de elaborare a matricei proteice
osteoide.
Concluzii
De retinut insa ca in aplicatiile endodontice
actiunea corticoizilor trebuie asociata
intotdeauna antibioticelor sau antisepticelor, sub
forma unor combinatii complexe, pentru a
preveni diseminarea bacteriana in paradontiul
apical de care ar fi responsabili in cazul utilizarii
independente.
Bibliografie