doa

r p
ent
ru
Evaluareauzucalității vieții
l s
tud
pacienților / clienților
ent
ilo
r
 Factori ai sănătății

doFactori
ar
care pot constitui cauzele îmbolnăvirilor

• biologiapumană:
ent
ru procesele de maturizare, îmbătrânire,
• moștenirea genetică,
uzu geriatrice.
tulburările cronice, degenerative,
• mediul: l s
• apa potabilă, medicamentele, poluarea u
tatmosferei,
den salubrizarea,
boli transmisibile, schimbări sociale rapide. til
• stilul de viață: or
• hrana, activitățile fizice, sedentarism, tabagism, alcoolism.

Factor centrat pe resursele necesare pentru

menținerea sănătății
• organizarea asistenței medicale.
 Modul de viață
• = elementele obiective ale traiului (condițiile materiale, economico- sociale)
doa ▪ natura muncii și durata ei;
r p
▪ educația, calificarea profesională și accesibilitatea subiectului la acestea;
ent
▪ rezidența și circulația (timpul afectat deplasării între cele două și
ru
mijloacele de locomoție);
uzu
▪ locuința ( m2/persoană) și echipamentul acesteia (gradul de confort);
l s
tud
▪ condiții de igienă și asistenta sanitară (accesibilitatea lor);
▪ mijloace de comunicare; ent
▪ informație și cultură; ilo
▪ timpul liber (durată, folosire).
r
• = elemente subiective
▪ sistemul tradițiilor, obiceiurilor,
▪ sistemul de criterii morale,
▪ configurația profesionale a populației.
 Stilul de viață
• aspectul subiectiv al modului de viață,
– = o strategie de viață pentru care individul optează.
doa
• are la bază: credințe, imagini și reprezentări ale individului despre lume și viață,
–
r p
presupune decizii, acțiuni și condiții de viață,
–
ent
care-l vor conduce la succes sau la eșec.
–
ru
uzu
care afectează sănătatea persoanei.
• l s
ex: tabagism, abuz de droguri, alimentație excesivă/subnutriție, conducere auto
tud
imprudentă, sedentarism, workaholic.
• caracteristici: ent
– ilo
constă din practici și deprinderi comportamentale
– r
condiții de mediu ce reflectă modul de viață,
– influențat de antecedente familiale, condiții culturale și socio-economice ale persoanei.
– comportament
• repetitiv, habitual,
• condiționat de nivelul de cultură,
• nivel de trai,
• în cadrul impus de resursele economice ale societății.
Conceptul de calitate a vieții

• Concept multi-dimensional complex

doa
r p
• Abordări și definiții variate
ent
• ru a oamenilor
Preocupare permanentă
• Perspectivă culturală
u zul
stu
• Caracter obiectiv și subiectiv den
•
t ileconomice
Condiție prioritară pentru politicile sociale, de sănătate, or
 Calitatea vieții (QOL)
• caracterizează bunăstarea generală a indivizilor și a societăților, evidențiind
doa
caracteristicile negative și pozitive ale vieții.

•
r peinclude:
Satisfacția vieții
ntr
– sănătatea fizică și mintală,
– familia,
u uzu
– recreerea și timpul liber l s
–
–
apartenența socială,
tud
–
educația,
ent
–
angajarea,
convingerile religioase,
ilo
– finanțele r
– mediul.

• NU trebuie confundată cu conceptul de standard de viață, care se bazează în

primul rând pe venit.
• Potrivit OMS: = "percepția indivizilor asupra poziției lor în viață în contextul
culturii și a sistemelor de valori în care trăiesc și în funcție de scopurile lor
 Calitatea vieții (QOL)

•dMăsoară/ evaluează:
o– aItemi
r care țin de individ și familie
p
• stareaedensănătate
tru fizică, mintală și socială;
• instruirea și nivelul deu
educație si cultură
z
• condițiile de trai (acasă și înumediu);
l s
• familia tud
• nivelul si structura venitului;
entil
– Itemi care țin de societate or
• bunăstarea generală,
• nivelul si structura consumului
• calitatea mediului înconjurător;
• starea demografică;
• calitatea condițiilor de muncă și odihnă;
 Calitatea vieții (QOL) versus fericire?

Fericire calitate a vieții

doa
•
r pensentimentul de •
stare-afect, adică are în vedere condițiile care produc și
împlinire, satisfacție,tdeplinătate
ru contribuie la dezvoltarea stării de
uzu fericire
• este un concept etic-individual
l stu
• asociat cu o perspectiva sociologică-
fiecare poate activa pentru a atinge colectivă den
această stare; til
• stă la baza unei politici,
or
• întreaga societate trebuie să activeze
pentru a îmbunătăți condițiile de
viață ale tuturor membrilor să
 Definirea calității vieții legate de sănătate
• La nivel individual, include
– percepții asupra
doa
r p
• sănătății fizice și psihice (de exemplu nivelul energiei, starea de spirit)
ent
și corelațiile acestora - inclusiv riscurile și condițiile pentru sănătate,
ru
uzu
• statutul funcțional,
l s
• sprijinul social și
tud
• statutul socio- economic.
ent
• La nivel comunitar, include ilo
r
– resursele, condițiile, politicile și practicile la nivel comunitar
• care influențează percepțiile populației asupra sănătății și statutul
funcțional.
 Definirea calității vieții legate de sănătate

• Centers for Disease Control and Prevention (CDC)

doa
– "percepția sănătății fizice și mentale a unui individ sau grup în timp".
r p
ent
– permite factorilor din sănătate
ru
• să abordeze zonele mai largi ale politicii publice sănătoase
uzu
• în jurul unei teme comune,
l s
• în colaborare cu tud
ent
– partenerii din sănătate,
ilo
– inclusiv agenții de servicii sociale,
r
– planificatori comunitari și
– grupuri de afaceri.
– este un predictor mai puternic al mortalității și morbidității
 Dimensiunile calității vieții (QOL)
Ioan Zanc, Iustin Lupu, “Indicatorul Libertății umane”, 2004

doa 4. Afirmarea 5. Bunăstarea

r p personală fizică
ent
3. Bunăstarea 6.
materială ru Independența
uzu
l s
2. Relațiile
t ude 7. Integrarea
interpersonale nti socială
lor
8. Asigurarea
1. Bunăstarea
Dimensiunile drepturilor
emoțională
calității vieții fundamentale
sau psihică
ale omului
 Dimensiunile calității vieții (QOL)
Ioan Zanc, Iustin Lupu, “Indicatorul Libertății umane”, 2004

• 1. Bunăstarea emoțională sau psihică: • 3. Bunăstarea materială:

do
–fericirea, mulțumirea de sine,
ar identității personale, – proprietate,
–sentimentul – siguranța locului de muncă, loc de muncă,
–
peexcesiv,
evitarea stresului ntr – venituri adecvate,
–stima de sine, u u – hrană potrivită, posesie de bunuri,
– bogăția vieții spirituale, zul locuință,
– sentimentul de siguranță. stu
– status social.
• 2. Relațiile interpersonale: • den
4. Afirmarea personală:
– a te bucura de intimitate, afecțiune, – til
competență profesională,
prieteni și prietenii, contacte sociale, – promovare profesională, or
suport social – activități intelectuale captivante,
– abilități/deprinderi profesionale solide,
– împlinire profesională,
– niveluri de educație adecvate profesiei.
 Dimensiunile calității vieții (QOL)
Ioan Zanc, Iustin Lupu, “Indicatorul Libertății umane”, 2004

• 5. Bunăstarea fizică: • 7. Integrarea socială:

do
– sănătate,
– a
–
–
Prezența unui status și rol social,
r padecvată,
mobilitate fizică,
– alimentație –
acceptarea în diferite grupuri sociale,
accesibilitatea suportului social,
etimpului
– disponibilitatea n t liber, – climat de muncă stimulativ,
ru de bună
– asigurarea asistenței medicale – participarea la activități comunitare,
calitate,
– asigurări de sănătate,
u zul – apartenența la o comunitate spiritual-
religioasă.
– activități preferate interesante în timpul • s8.tAsigurarea
u drepturilor
liber (hobbyuri și satisfacerea lor), denale omului:
fundamentale
– formă fizică optimă – Dreptul la vot,t
• 6. Independența ilo
– dreptul la proprietate,
– autonomie în viață, – la intimitate, r
– posibilitatea de a face alegeri personale, – accesul la învățătură și cultură,
– capacitatea de a lua decizii, – dreptul la un proces rapid și echitabil.
– autocontrolul personal,
– prezența unor valori și scopuri clar
definite,
– auto-conducerea în viață.
 Calitatea vieții pacienților

Îndo
studiul calității vieții, urmărim o serie de
ar
particularități:
pen
tru
– de a dezvolta personalitatea
uzu socială a individului,
– efectele socializării, l st
ude
– modul de viață, nti
lor
– stilul de viață și aspirațiile
– de auto-realizare
9 dimensiuni ale calității vieții (EU, OECD):

Siguranța –
fizică și
doa economică
Educația
Interacțiune
socială și
r p recreere
ent
Starea de ru Drepturile
fundamentale
sănătate uzu și guvernarea
l s
tud
Angajarea în ent Mediul
natural și
muncă / i lomediul de
activitate rviață
Condițiile Experiența
Dimensiunile
materiale de generală de
trai
calității vieții viață
Indicatorii de apreciere a stării de sănătate

doa
r p
ent morbiditatea
indicatori

ru
uzu
tradiționali:
l s
tudmortalitatea
ent
ilo
r
calitatea vieții
Instrumente noi:
legată de sănătate
 Indicatori ai calității vieții
• Rebedeu, Zamfir, 1982

1.1 nivel de trai

doa
r p 1.2 Materialul bunăstarea
ent
ru 1.3 Venitul mediu
Indicatori ai calității vieții

uzu 1.4 muncă și timp

1. indicatori obiectivi l s
tudmedicală
1.5 asistență
e ntaipopulației
1.6 stării de sănătate
lor
1.7 Gradul de acess la serviciile sociale
1.8 Forma și nivelul de asistență socială
2.1. fericirea individuală

2. indicatori subiectivi 2.2. satisfacția în muncă

2.3. grad de auto-realizare, etc
 Calitatea politicilor vieții și sănătății

• Calitatea vieții este utilizată în

doa
– evaluarea programelor de sănătate,
r p
ent
– construcția politicilor de sănătate,
ru
– practica clinică curentă
uzu
– evaluarea performanța sistemului sanitar
l s
tud
• entserviciilor de
Indicatorii de calitatea vieții utilizați în analiza eficienței
sănătate
ilo
r
– mai puțin obiectiv decât cele de morbiditate și mortalitate,
– mai aproape de viziunea pacienților asupra bunăstării;
• Indicați în măsurarea subiectivă a eficienței programelor de
sănătate și de îngrijire medicală,
– în special în ceea ce privește pacienții cronice.
 Calitatea vieții - OMS

• corelează calitatea vieții cu modul în care indivizii percep

doa
r p lor social,
– statutul
e ntr culturale
– raportul valorilor
u u
– standardelor proprii zu
l s
– aspirațiile. tud
– OMS 2008
e ncf..
tiEtlall Campian
• pentru calitatea vieții (WHOQOL) identifică
or
– 6 domenii cu
– 24 dimensiuni,
– propune 100 de itemi pentru a analiza calitatea vieții
corelată cu sănătatea.
 Calitatea vieții – importanță
permite factorilor de decizie din domeniul sănătății publice și
doade sănătate:
politici r p
• ent în analiza cost-beneficiu,
să crească precizia
ru
• să proiecteze politici deu zul privind terapiile care permit
sănătate
stvieții,
prelungirea vieții / creșterea calității
ude
• să evalua necesitățile de finanțare în domeniulntsănătății,
ilo
• să stabilească protocoale terapeutice noi, etc r
 Dimensiunile calității vieții: Campian et all 2006, Lupu, 2004, 2006, Zanc, Lupu, 2004, Rumboldt, 1997).

Starea de sănătate fizică

do
• oboseală, somn
ar disconfort,
• Durere,
pen mintală
Starea de sănătate
• stima de sine,
tru
uzucognitive: gândire, învățare, memorare și
• încrederea în propriile forțe și capacități
focalizare. l s
• aderenta la tratament tud
ent
Gradul de autonomie (independență)
ilo
• disponibilitate la mobilitate fizică, r
• îndeplinirea activităților de zi cu zi,
• gradul de dependență față de medicamente și dispozitive medicale
Starea de sănătate socială
Mediul de viață al individului

Calitatea vieții spirituale

 Dimensiunile calității vieții: Campian et all 2006, Lupu, 2004, 2006, Zanc, Lupu, 2004, Rumboldt, 1997).

Starea de sănătate fizică

dStarea
oar de sănătate mintală
pen (independență)
Gradul de autonomie
tru
Starea de sănătate socială uz
ul
• relațiile inter-personale de suport social
stu
Mediul de viață al individului den
til
•
•
resursele financiare,
libertatea de mișcare,
or
• satisfacția muncii,
• accesibilitatea și calitatea serviciilor medicale și de îngrijire socială,
• loc de trai,
• Educația
• accesul la formare profesională.

Calitatea vieții spirituale

• religia și practicile religioase în funcție de preferințele
Calitatea vieții-criteriu de clasificare a țărilor lumii

• Index compozit, rezultat din:

doa
– puterea de cumpărare,
r p
ent
– siguranța,
ru
– îngrijirile de sănătate,
– costul vieții,
uzu
l s
tud
– raportul prețuri imobiliare -
venituri, ent
– timpul petrecut în trafic,
ilo
r
– poluare,
– climă
• Țările cu cel mai înalt nivel al calității
vieții,
– România = locul 42 (2023).
Calitatea vieții-criteriu de clasificare a țărilor lumii

doa
r p
ent
ru
uzu
l s
tud
ent
ilo
r
 Parțial: indicele dezvoltării umane (HDI)

• Index compozit, rezultat din:

doa
– speranța de viață la naștere,
r p
– nivel educațional,
ent
– nivel venituri / capita (parțial QoL)
ru
uzu
l s
tud
ent
ilo
r
 Speranța de viață sănătoasă (HLE)

• (HLE)QALY = anii de viață ajustați cu calitatea acesteia,

doa
• unde
r p
– 0=deces și
ent
– 1=stare de sănătate perfecta
• speranța de viață la ru naștere se ajustează cu
– calitatea vieții
uzu
– disabilitățile și
l stu
– decesele premature den
til
Țara Speranța de viață la naștere olarnaștere
Speranță de viață sănătoasă
România 75,54 66,8
Germania 81 71,3
Japonia 83 74,9
 Calitatea vieții pacienților

• Două abordări: în fapt și în percepție

doa
• 1. Evaluare obiectivă –a profesioniștilor:
r p
– prezența și severitatea unei/unor afecțiuni,
ent
tulburări, boli, disabilități,
ru
– măsurate prin parametri și indicatori obiectivi
• 2. Autoevaluare (subiectivă)u – azpacientului /
familiei: ul
s
– percepții privind starea fizică, psihică și rolultu
social; den
– durere, til
– agitație, or
– frică,
– panică etc.
 European Health Consumer Index

• Perspectivă diferită, inclusiv a pacientului, pe lângă indicatori

doa
obiectivi de evaluare a sistemelor de sănătate
r p
• Criterii:
ent si informare (12 indicatori);
– Drepturile pacienților
r
– Accesibilitate, timpiuașteptare
– Rezultate (8);
u z ul
(6);

stu(8);
– Gama de servicii si disponibilitatea acestora
– Prevenție (7); den
– Medicamente (7).
til
• 2017:
o r
– România = loc 34 (cu 439 p) din 34 state! (Bulgaria loc p, Grecia loc p).
– Primele locuri:
• Olanda (924p),
• Elveția (898p),
• Danemarca (864p)
Măsurarea calității vieții pacienților - autoevaluare

• Prin instrumente standardizate introduse de organizații

doa
specializate, (incl. OMS), pentru:
r p practicii medicale (în evaluarea/ reevaluarea
– îmbunătățirea
e înainte
pacientului,n truși după tratament/ episod de
spitalizare) uzu
l tratamente
– evaluarea eficacității diferitelor
s și abordări
terapeutice tud
– îmbunătățirea relației medic-pacient ent
ilo
– analiza și evaluarea serviciilor de sănătate furnizate r
– cercetare,
– evaluarea tehnologiilor medicale
– fundamentarea unor politici și programe de sănătate.
 Instrumente standardizate de măsurare a
calității vieții pacienților - autoevaluare
• WHOQOL
– cu 4 dimensiuni
doa
– versiuni pt. pacienții cu HIV, cu tulburări mintale etc.,
r p
ent
– tradus în peste 20 limbi
• EuroQol EQ-5D ru
uzu
– 5 dimensiuni: mobilitate, autoîngrijire, activități uzuale, durere/disconfort, anxietate/
depresie, l s
• EUSF-36 tud
ent
– chestionar autoevaluare a sănătății 36 întrebări
• AQoL ilo
– 4-8 dimensiuni r
– viața independentă, fericire, sănătate mintală, coping, relații, stima de sine, durere,
simțuri
• Chestionare specifice bolii
– ex. EORTC QLQ-C30 în cancer (alte vers. pt. boli rare, sechelari posttraumatisme
vertebro-medulare etc.)
• Chestionare specifice unui grup populațional
– ex. CHQ pentru copii, vers. cu 28, 45, 50 sau 87 întrebări
 Calitatea vieții pacienților
• Localizarea riscurilor erorilor de medicație
do–aSpitale
r pen
• complexitatea serviciilor
tru
• prezenta / absenta echipamentelor tehnice
uzu
• gradul înalt de solicitare a serviciilor
l s
– Serviciile ambulatorii tud
ent
– Servicii comunitare / de îngrijire domiciliu i iau,
• Educație pacient / aparținători (ce medicamentel or
aspectul lor.
• Modul de administrare, precauții)
• lipsa informării medicului asupra erorilor de administrare
(lipsa doze, overdoze, apariția de efecte secundare).
– Farmacii
 Calitatea vieții pacienților
• Tipuri de erori preventibile • Prevenție
• doa
Diagnostic
– Lipsa tratamentului profilactic atunci când

– r p
Greșeli sau întârzieri in diagnosticare
este cazul (ex. Profilaxia trombozei)

– ent
recomandarea unor analize inadecvate, nerelevante
– lipsa monitorizării după inițierea

– ru
neutilizarea analizelor adecvate, importante pentru un
tratamentului

uzu • Alte cauze

diagnostic diferențial
– l s
interpretarea incorectă a rezultatelor (orgoliu
– comunicare deficitară a personalului
tud
clinician)anamneza incompletă (alergii, afecțiuni
medical (intern / extern)

ent
medicale asociate si medicații concomitente, intervenții
– infecții asociate actului medical

ilo
chirurgicale)lipsa monitorizării pacientului (clinic,
–
–
ignorarea altor afecțiuni comorbide

paraclinic, terapeutic) r –
probleme ce țin de echipamente medicale
probleme de organizarea sistemului de
• Tratament servicii medicale
– Erori de prescriere / tratament inadecvat – probleme legate de resursa umana
– întârzierea in inițierea unui tratament adecvat
– erori de administrare a tratamentului (doze, timp, cale
de administrare)
– ignorarea contraindicațiilor si a interacțiunilor
medicamentoase
 Impactul erorilor de medicație
• Pacienți / aparținători
– Pierderea încrederii pacienților în sistemul de sănătate
doa
– diminuarea satisfacției si calității vieții pacienților
r p
ent
– prelungirea spitalizării
ru
– dizabilități, handicap
uzu
– disconfort psihologic
l s
– tulburări psihiatrice (anxietate, depresie)
• tud
Profesioniștii in domeniul sănătății
ent
– Plătesc cu pierderea moralului si a probității profesionale
ilo
– frustrarea de a nu fi oferit cea mai bună îngrijire posibilă.
r
– Penalizării administrative, acuzația de malpraxis
• Societatea
– Productivitatea angajaților pierduți, concedii medicale
– reducerea participării la școală de către copii
– niveluri mai scăzute ale stării de sănătate a populației
– costurile totale (inclusiv cheltuielile cu îngrijirea medicala suplimentară impusa de erori,
veniturile pierdute și productivitatea societății, handicapul) se ridica in SUA la miliarde
dolari pe an, la nivel național.