COORDONATOR:

Asistent medical de farmacie (Maistru

Instructor ):
Cernea Adelina

ABSOLVENT:
Simerea Andreea Dana
 Bolile micotice sunt produse de microorganisme
încadrate sistematic în regnul Fungi sau
Ciuperci.
 Unii dintre fungi sunt implicați, atât prin
multiplicarea și dezvoltarea lor, cât și prin
produsele lor de metabolism.
 Importanța bolilor micotice rezidă din faptul că
ele sunt relativ frecvente la om și anirnale,
unele se constituie în adevarate zoonoze,
cheltuielile cu profilaxia și cornbaterea sunt
mari, diagnosticul nu este facil iar rezultatele
terapeutice nu sunt întotdeauna cele scontate.
 Prin termenul de fung se înțelege o grupare
de structuri biotice eucariote, imobile,
unicelulare sau organizate în structuri
pluricelulare.
 Bolile produse de micromiceți au o frecvență
destul de mare atât la om, cât și la animale.
 Evoluția acestor afecțiuni poate fi benignă,
situație în care gazdei receptive nu îi este
afectată starea generală.
 Există, însă, și forme grave de exprimare clinică a
micozelor, care pot afecta prin evoluția lor, însăși
viața subiectului bolnav, context în care
diagnosticul trebuie stabilit rapid și precis.
 Micozele sunt boli produse de tulpinile virulente
ale micromiceților (fungilor) care se multiplică,
fie în interiorul organismului (micoze viscerale),
fie pe țesuturile de raport ale acestuia cu mediul
(micoze cutanate).
 Micozele cutanate sunt grupate în două mari
entități patogene: dermatomicoze și
dermatofitoze.
 În mod tradițional, infecțiile fungice - micozele
se impart în două clase distincte:
 superficiale
 profunde (sau sistemice).
 Paraziții fungici afectează cu precădere straturile
superficiale ale pielii, anexele pielii, unghiile și
mucoasele. În funcție de localizare se disting:
 Epidemiofiții (epidemiomicoze, dermatofiții) -
herpesul circinat, pitiriasis versicolor, eritrasma,
epodermofiția mâinilor;
 Onicomicoze (ținea unguium) – apar la unghiile
de la mâini sau picioare;
 Pilomicoze – sunt localizate la nivelul părului și a
foliculului polisebaceu.
 Candidoze – pot fi candidoze cutanate,
candidoze ale mucoaselor.
 Micozele sistemice (inteme, viscerale) sunt
afecțiunile în care fungii se multiplică și invadează
organele interne, sistemul nerves central, oasele,
etc.
 Micozele profunde afectează straturile
subcutanate.
 Din aceasta categorie face parte:
 Sporotricoza - Locul infecției primare este pielea
de unde infecția se propagă la ganglionii limfatici
zonali
 Antimicoticele, în funcție de mecanismul lor de
acțiune pot fi fungicide sau fungistatice.
 Pe baza toxicității lor, a spectrului antifungic și
a tipului micozei (superficială sau profundă)
antimicoticele se administrează fie topic (local),
fie pe cale generală (sistemic).
 În funcție de proveniența și structura chimică
se impart in:
 antibiotice
 azoli (imidazoli, triazoli)
 alilamine
 alte structuri: flucitozina, amarolfina, haloprogin,
tolnaftat, nifuratel, tolciclat, ciclopirox.
 GRISEOFULVINA - fungistatic, cu spectru îngust,
pe specii de dermatofiți;
 AMFOTERICINA B - In funcție de concentrație
și/sau ciupercă are acțiune fungicidä sau
fungistatică; are și proprietăți imunostimulatoare
 NISTATINA - acțiune antimicotică,acțiune
fungicidă sau fungistatică în funcție de
concentrație. Este indicată în candidoze cutaneo-
mucoase și pitiriasis.
 NATAMICINA - proprietăți antifungice cu spectru
larg; indicată în candidoza intestinală,
candidoza, tricomonază, keratită fungică, micoze
respiratorii (inhalator).
 Azolii antifungici cuprind două clase:
 1. Imidazoli
 KETOCONAZOL - Derivat de imidazol,
fungicid cu spectru larg, activ în micoze
superficiale și sistemice; este indicat) în
micoze cronice și mai puțin în cele acute;
 MICONAZOL - fungicid cu spectru larg,
indicat în candidoze, dermatofiții foliculare,
pitiriasis, micoze profunde;
 CLOTRIMAZOL - fungicid cu spectru larg,
indicat în epidermomicoze, candidozele
vaginale și orofaringiene
 ECONAZOL - fungicid cu spectru larg, indicat în
toate tipurile de dermatomicoze;
 TIOCONAZOL - fungicid cu spectru îngust; are
acțiune locală, activ în dermatoze cutaneo-
mucoase provocate de fungi .
 2. Triazoli
 FLUCONAZOL - fungicid cu spectru larg, activ pe
cale orală, indicat în candidoza digestivă
superioară , candidoza vaginală acută, candidoza
severă;
 ITRACONAZOL - fungicid cu spectru larg, activ pe
cale orala, indicat în aspergiloza invazivă,
meningita criptococică și alte micoze grave;
 TERCONAZOL - antifungic cu spectru îngust, se
administrează local, indicat în micoze vaginale.
 Crema Canesten - are un spectru larg de
activitate datorită conținutului de clotrimazol.
acționează asupra dermatofiților, levurilor,
mucegaiurilor și ciupercilor.
 Exoderil – este indicat pentru tratarea
micozelor cutanate, micozelor interdigitale,
onicomicozelor, candicioze cutanate, pitiriasis
versicolor, dermatomicoze inflamatorii.
 Daivobet - este utilizat ca tratament local
pentru psoriazisul pielii capului la adulți și
pentru tratamentul psoriazisului în placi de
intensitate ușoară până la moderată de la
nivelul pielii celorlalte zone ale corpului,
(psoriazis vulgar) la adulți
 GlicerinaBoraxata - pentru igiena bucală,
destinată badijonării gingiilor și cavității bucale.

 Lacul de unghii kitonail - medicament

antimicotic cu spectru larg pentru utilizare locală
la nivelul unghiilor de la mâini și de la picioare,
precum și la nivelul pielii din imediata
vecinătate.
 Se pot utiliza:
 Șampon natural pentru micoza capului - o
infuzie dintr-o linguriță de praf de frunze de
arbore de cea la 250 ml apa clocotită.
 Leacuri pentru picioare – se pot utiliza oțetul de
mere, menta, coada șoricelului, rădăcină de
tătăneasă;
 Tratamente pentru unghii - se utilizează un
amestec din ulei de salvie, ulei de rozmarin,
alcool si sare marină;
 Infuzii pentru gargară - infuzii de gălbenele,
afin, arbore de ceai, ceapă, cerentel, cireș,
coada-calului, coada-șoricelulul, musețel, salvie,
crețișoara.
 Plante medicinale contra candidozei – Se pot
folosi următoarele plante medicinale: ceai, dalin,
gălbenele, marul lupului, arnica, brusture.
 Leacuri care scot bătăturile – se pot obține din
zeama de la o lămâie și o felie de ceapă.
 Pentru transpirația picioarelor se poate utiliza
Coada-calului care este bogată în acid salicic.
Frecțiile cu suc de lămâie și oțet de mere reduc
de asemenea transpirația.
 În tratament fitoterapeutic pentru micoze se
pot utiliza următoarele plante: afinul,
cimbrișorul, cireșul, busuiocul, coada-calului,
coada-șoricelului, levănțica, menta, salvia,
gălbenelele și tătăneasa.
 Ciupercile se instalează cu predilecție în zona
picioarelor, deoarece ele se localizează după
umezeală și căldură.
 Din aceste locuri ele se extind și în alte părți
ale corpului.
 Dacă nu sunt tratate, micozele pot fi foarte
periculoase. deoarece ele nu se vindecă spontan
ci se extind, pot determina răni și suprainfecții,
pot invada vasele sangvine sau organele interne
și ajung să contamineze și alte persoane cu care
venim in contact.
 Semnele cele mai frecvente ca s-a instalat o
ciupercă a piciorului sum roșeața, mâncărimea,
bășicuțele.
 Preparatele naturiste care combat ciupercile
parazite sum destinate, in principal, aplicațiilor
externe, dar există și o serie de tratamente
interne, menite să ajute organismul să se apere
singur de infecțiile cu ciuperci parazite.
 Toate tratamentele trebuie aplicate până la
dispariția micozei, ceea ce poate dura
aproximativ 2-3 luni.
1. Coman I., Mares M., Micologie medicală aplicată, Ed. Junimea, Iași, 2000.
2. Dărăbuș GH., Epidemiologia micozelor și micotoxicozelor, în Elemente de
epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Oriz. Univ., Timișoara, 2002
3. Dimache Gb., Panaitescu D., Microbiologie și parazitologie medicală, Ed. Uranus,
București, 1994.
4. Dobrescu D,. Farmacoterapie practică, vol. I, Ed. Medicală, București, 1989,
5. Crin Marcean, Vladimir-Manta Mihăilescu, Ghid de farmacologie pentru asistenți
medicali și asistenți de farmacie, Editura ALL, București, 2011.
6. Mititiuc M., Micologie, Ed, Univ Al. I. Cuza, Iași, 1995.
7. Valentin Nadaoan, Incursiune în Fitoterapie, Editura Viata și sănătatea, București,
2003.
8. Stroescu Valentin, Farmacologie, ediția a-V-a. Editura ALL Medical, Bucuresti,
2010
9. Stroescu V., Bazele fannacologice ale practicii medicale, ed. a VII- a, Ed.
Medicală, București, 2001,
10. Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de farmacologie, Editura Medicală, București,
2013.
11. www.leacuridinplante.ro
12. http:I/www. steaua-divina. ro/afectiune/rnicoze-vaginale#products-tab
13. http //www.webfarm. ro/