CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ FUNDENI –BUCUREŞTI

LUCRARE GRADUL DIDACTIC I

MAISTRU INSTRUCTOR CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TEMA : METODICA PREDĂRII TEMEI “ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ULCER

GASTRO-DUODENAL”

REALIZATOR: COORDONATOR :
PROFESOR DOCTOR

POPESCU EFTIMIE AURA ISABEL CRIN MARCEAN

1
 STRUCTURA LUCRĂRII
Argument
Consideratii generale Prezentarea modulului gastro enterologie si nursing in gastroenterologiesi a
incadrarii temei in modul precum si a corelatiilor cu celelalte module.
Capitolul I Noţiuni teoretice de specialitate
I.1. Anatomia si fiziologia stomacului.
I.2. Notiuni teoretice privind ulcerul gastro-duodenal.
I.3. Ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro duodenal-planuri de ingrijire (Plan de ingrijire caz tratat
medicamentos , plan de ingrijire caz tratat chirurgical )

Capitolul II Aspecte psiho-pedagogice şi metodologice în învăţământul postliceal

II.1 Invatarea centrata pe elev
II.2 Metode si strategii didactice moderne
II.3 Stiluri de invatare : clasificari, puncte forte/ slabe, importanta identificarii stilului de invatare,
strategii didactice adaptate stilului de invatare
II.4 Particularitati de instruire ale adultilor (caracteristicile invatarii, bariere, motivatii + metode
si strategii utilizate in instruirea adultilor.)

Capitolul III.Aplicaţia practică -Studiu de cercetare

III.1 Identificarea si definirea problemei

III.2 Formularea ipotezei
III.3 Planul cercetarii
III.4 Efectuarea cercetarii- aplicarea strategiilor didactice moderne in predarea temei
III.5 Interpretarea datelor si rezultatelor (comparativ cu lotul martor de 2 clase)
III.6 Formularea concluziilor

Bibliografie
Anexe

2
 ARGUMENT

Cunoasterea si aplicarea consecventa a metodelor moderne de predare, centrate pe elev

reprezinta o cerinta si o provocare pentru orice cadru didactic care-si respecta profesiunea si care doreste
ca “ din mainile lui” sa iasa oameni adevarati , profesionisti in domeniul lor de pregatire.

Intrucat elevii carora ne adresam sunt adulti, pentru ca multi dintre ei s-au inscris la scoala in
scopul reconversiei profesionale dar si pentru ca cei mai tineri, veniti direct de pe bancile liceului nu
constientizeaza totdeauna ce inseamna profesia de asistent medical, noi profesorii si maistrii instructori
trebuie sa gasim solutii moderne de predare a notiunilor teoretice si a deprinderilor practice pentru a
putea sa le trezim interesul si pentru a reusi sa-i ajutam sa-si insuseasca cat mai eficient competentele
necesare profesiei.

Se impune deci folosirea invatarii centrate pe elev cu aplicarea metodelor moderne de predare –
invatare – evaluare si schimbarea rolului profesorului care trebuie sa devina un mentor facilitator al
invatarii.
Avand in vedere aceste argumente am incercat in lucrarea de fata sa prezint cateva consideratii
teoretice privind specificul temei alese precum si aspecte psiho- pedagogice si metodologice utilizate in
invatamantul postliceal iar in partea aplicativa a lucrarii am expus un studiu de cercetare privind
rezultatele aplicarii metodelor didactice moderne in predarea temei “ Ingrijirea pacientiilor cu ulcer
gastro duodenal” la anul II specializarea asistent medical generalist.
Lucrarea include de asemenea metodele, proiectele didactice si fisele de lucru folosite in aplicarea
cercetarii.
Concluziile acestui studiu pot constitui premisele unei noi cercetarii si punctul de plecare in
stabilirea unor noi obiective de dezvoltare a metodelor didactice utilizate la clasa de catre maistrii
instructori.

3
 Consideraţii generale

Prezentarea modulului “Gastro enterologie si nursing asociat “ si a incadrarii temei “ Ingrijirea

pacientilor cu ulcer gastro-duodenal” in modul precum si a corelatiilor cu celelalte module.

Tema “ Ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-duodenal” se incadreaza in modulul de

“Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie” studiat in anul II de pregatire al asistentilor medicali
generalist , asa dupa cum prevede curriculum-ul aprobat prin OMECT 2713 / 29 .11.2007.

Modulul are alocate un numar de 120 de ore din care 24 ore teorie predate de medic, 24 teorie de
nursing predate de maistru instructor si 72 ore de instruire clinica.

Pentru eficienta invatarii si pentru dobandirea competentelor aferente modulului este necesara
corelarea cunostintelor nou predate cu notiunile si competentele dobandite in cadrul altor module ca de
exemplu : “Tehnici de nursing si investigatii “, “Fiinta umana si nursing-ul”, “Administrarea
medicamentelor”, “Comunicare profesionala “,”Protectia si securitatea in munca”, “ Semiologie
medicala”,”Anatomia si fiziologia omului “, “Farmacologie”,”Biofizica” “Nutritie si dietetica”,
“Chirurgie generala”.
Este de asemenea necesara corelarea planificarilor in cadrul modulului intre medic si maistru
instructor astfel incat notiunile privind ingrijirea pacientilor cu diferite afectiuni sa se succeada notiunilor
teoretice despre afectiunea respectiva predate de medic .

Tema “ Ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-duodenal”, are alocate un numar de 4 ore teorie
maistru instructor din care 1 ora pentru evaluarea cunostintelor privind investigatiile morfo-functionale
in cazul pacientilor cu sindrom ulceros si pentru actualizarea notiunilor teoretice predate de medic ,
2 ore pentru predarea notiunilor teoretice privind ingrijirile acordate de asitentii medicali si 1 ora pentru
consolidarea cunostintelor si deprinderilor.
De asemenea pentru consolidarea cunostintelor si deprinderilor si pentru evaluarea acestora, tema
mai are alocate 6 ore de instruire clinica desfasurate in sala de instruire de nursing.
Evaluarea cunostintelor si competentelor se face si in cadrul lucrarii sumative de final de modul
precum si in cadrul evaluarii portofoliului de practica.

4
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI TEORETICE DE SPECIALITATE

5
 I.1 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA STOMACULUI

Stomacul
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv situat între esofag si duoden. Este asezat în etajul
superior al cavitatii abdominale, între diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupând loja
gastrica.
Stomacul este mentinut în pozitia sa de: esofag, pediculi vasculari, ligamente si peritoneu, care îl leaga
de organele vecine.

Anatomo functional, stomacul are 2 portiuni:

-Verticala sau digestiva care se împarte în: fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului
orizontal care trece prin cardia. Aceasta reprezinta camera cu aer a stomacului care nu se umple cu
alimente si a doua parte corpul stomacului = pâna la incizura angulara.
- Orizontala sau de evacuare care cuprinde: antrul piloric si canalul piloric.
Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici întâlnite la tubul digestiv:
1.Seroasa reprezentata de peritoneul visceral.
2.Musculara, formata din fibre musculare netede dispuse în trei straturi:
- Longitudinal, extern
- Circular, mijlociu ( care la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric)
- Oblic, intern
Muschii stomacului imprima peretilor acestuia miscari peristaltice, de înaintare a continutului gastric
6
spre pilor.
3.Submucoasa, care contine reteaua vasculo-nervoasa a stomacului si plexul nervos vegetativ Meissner.
4.Mucoasa, care captusesete fata interna a organului are o grosime de aproximativ 2 mm.
Mucoasa formeaza numeroase cute sau plici mucoase care sunt mai ccentuate când stomacul este gol sau
când se contracta.
Mucoasa este formata dintr-un epiteliu de învelis cilindric simplu, un aparat glandular, un corion si o
musculara a mucoasei.
Aparatul glandular este format din glande unicelulare raspândite printre celulele epiteliale si care secreta
mucus cu rol protector fata de actiunea fermentilor proteolitici; si din glande epigastrice, situate în
profunzimea mucoasei.
Glandele gastrice se împart în:
Glandele de la nivelul fornixului formate din trei tipuri de celule principale sau zimogene care secreta
zimogenul (profermentul pepsinei), parietale, care secreta HCl, accesorii care secreta factorul intrinsec
Castlle sau antianemic.
-Glandele cardiale, glande pilorice, care predomina la nivelul micii curburii si secreta mucus.
-Glandele Brünner, asemanatoare celor din duoden.
Duodenul
Este cuprins între sfincterul si unghiul duodenojejunal. Are o lungime de 25-30 cm
Duodenul are forma unei potcoave în care este cuprins capul pancreasului.
Duodenului i se descriu 4 portiuni:
a) Superioara sau subhepatica sau bulbul duodenal. Este sediul de electie al ulcerului duodenal.
b) Descendenta care prezinta în zona mijlocie, ampula lui Vater în care se deschid: canalul coledoc,
canalul pancreatic Wirsung.
c) Portiunea orizontala
d) Portiunea ascendenta

7
Funcţia principala a stomacului este cea de digestie .
Ea se realizeaza cu ajutorul functiei secretorii asigurata prin glandele gastrice si cu ajutorul functiei
motorii asigurata de musculatura. La nivelul stomacului se pot absorbi unele medicamentele si alcoolul.
Digestia gastrica
Stomacul este un organ cavitar, în care alimentele sunt depozitate un timp îndelungat pentru a fi
amestecate cu sucul gastric si tranformate într-o forma acceptabila pentru intestin ,chimul gastric.
Prin miscarile active ale peretilor stomacului, chimul este evacuat activ în duoden.
In duoden chimul sufera transformari sub actiunea sucurilor pancreatice si a bilei, continuandu-se asfel
procesul de descompunere a alimentelor in compusi simpli care pot fi absorbiti la nivelul intestinului.
Transformarile pe care alimentele le sufera în stomac, sunt rezultatul actiunii enzimelor din sucul gastric
si miscarilor stomacului.
Sucul gastric este secretat:
*În cantitate mare perioadele digestive.
*Absent sau foarte scazut în perioadele interdigestive din cursul zilei sau noptii.
Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie acida (pH = 1,5). Este
format în cea mai mare parte de HCl.
HCl este secretat de celulele parietale sau oxintice ale glandelor gastrice.
În afara de HCl, sucul contine si enzime:
*Pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Este secretata sub forma inactiva de
pepsinogen, eliberat de celulele principale sau zimogene care se gasesc în toata mucoasa gastrica – si în
duodenul proximal (bulb). Transformarea pepsinogenului în pepsina are loc sub influenta HCl. Pepsina
transforma proteinele în substante mai simple = polipeptide sau peptone.
* Labfermentul transforma cazeinogenul solubil din lapte în cazeina insolubila, în prezenta Ca++. Are
importanta la sugar, împiedicând trecerea rapida a laptelui din stomac în intestin.
8
*Lipaza gastrica este întâlnita numai în stomacul copilului. Ea desface grasimile fin emulsionate (din
lapte si galbenus de ou).
*Factorul intrinsec Castle sau antianemic. ,favorizeaza absorbtia vitaminei B12.
*Mucina are rol protector al mucoasei gastrice.

I.2 ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL

DEFINIŢIE
• Ulcerul este definit ca un defect al mucoasei gastrice care depăşeşte musculatura mucoasei, zona
respectivă fiind înconjurată de un infiltrat înflamator.
• Ulcerul gastric este mai frecvent în decada a 5-a şi în mediul rural, iar cel duodenal în decada a 4-
a şi în mediul urban.

FIZIOPATOLOGIE
Ulcerul gastric şi duodenal apare prin dezechilibrul dintre factorii de apărare ai mucoasei gastrice şi
factorii ulcerogeni.
Principalii factori ulcerogeni sunt:
- acidul clorhidric,
- refluxul duodeno-gastric.
Factorii de apărare sunt:
- mucusul - previne retrodifuzia ionilor de hidrogen şi a pepsinei,
- bicarbonatul,
- inhibiţia secreţiei gastrice de către grăsimile alimentare.
ETIOLOGIA ULCERULUI
Etiologia este plurifactorială, având la baza formării, factori care scad rezistenţa mucoasei sau
agenţi agresivi, fie foarte puternici fie cu acţiune de lungă durată.
Ulcerul peptic apare când există o balanţă nefavorabilă între secreţia de acid şi pepsină şi
mecanismele de apărare ale mucoasei (mecanism important). Infecţia cu H.pylori este asociată cu risc
crescut de ulcaraţii(95-100% în UD şi 75-85% în UG). Doar 15-20% din cei infestaţi cu H pylori
dezvoltă ulcer, fapt ce pledează şi pentru implicarea altor factori.
9
 Ulcerul duodenal apare la 6 - 15 % din populaţie. Caracteristici: pe primul loc se află
hipersecreţia gastrică absolută; majoritatea prezintă secreţia acidă normală; la stimulare prezintă creşteri
ale secreţiei de pepsină şi PGI serice; concentraţia gastrinei serice a jeun este normală; creşte secreţia de
gastrină ca răspuns la mesele cu conţinut proteic; cresc secreţia acidă gastrică după administrarea de
gastrină; au tendinţa de golire mai rapidă a stomacului, asociat cu hipersecreţie acidă gastrică, duce la
descărcarea unei cantităţi mai mari de acid gastric în duoden; acidifierea duodenului determină reducerea
secreţiei de bicarbonat.

Alţi factori implicaţi în apariţia ulcerului sunt:

• factorul genetic - s-a observat o agregare familială, o creştere a frecvenţei ulcerului la cei
cu grupa sanguină OI,
• alcoolul,cafeaua,
• antiinflamatoarele steroidiene şi nesteroidiene (în special aspirină)
• Fumatul determină inhibarea secreţiei pancreatice de bicarbonat de către nicotină şi
golirea accelerată a stomacului.
• factori legaţi de incidenţa crescută a ulcerului duodenal la cei cu IRC, ciroză alcoolică,
transplant renal, hiperparatiroidism, BPOC, tumori secretante de gastrină(gastrinom,
sindr.Zollinger Ellison), mastocitoza sistemică.
 Factori psihici: anxietate cronică, stresul psihic pot exacerba activitatea ulcerului. Şocul
postoperator prin concentraţiile plasmatice crescute de cortizol şi tulburările de irigaţie ale
mucoasei.
 Helicobacter pylori - s-a demonstrat prezenţa lui la 90 - 95 % din U.D. şi 60 - 70 % din
U.G.: bacil gram - negativ spiraliform; trăieşte în mucusul gelatiniform; este factor
etiologic important în patogenia gastritei cronice şi U.D. H. pylori produce proteine care îi
mediază şi facilitează acţiunea agresivă: ureaza catalizează hidroliza ureei în amoniac şi
CO2; proteine de suprafaţă cu rol chemotactic pentru PMN şi monocite şi factor activator
al trombocitelor cu efect proinflamator; proteaze şi fosfolipaze care degradează complexul
glicoproteic lipidic din stratul de mucus; adezină ce facilitează ataşarea microorganismuui
de celulele epiteliale gastrice.

10
 Mecanismul ulcerului
TABLOU CLINIC
Principala manifestare clinică a ulcerului gastric şi duodenal este durerea.
Caracteristicile durerii din ulcer:
- ritmicitate: la 30' - 1 oră postprandial în cel gastric sau tardiv sau nocturn în cel duodenal
- caracter: arsură, roadere, apăsare,
- durată: 30'-1 oră, poate ceda după ingestia de alcaline,
- periodicitate: primăvara şi toamna.

Alte simptome:
- vărsăturile sunt precedate de senzaţia de greaţă şi durere, vărsăturile sunt alimentare, iar
după vărsătură durerea dispare,
- scăderea ponderală din cauza alimentaţiei deficitare,
- gust acru-regurgitatii acide-eructatii
- pirozis.
EXAMINĂRI PARACLINICE UTILIZATE IN MOD CURENT
1) Examenul radiologic cu substanţă de contrast (Bariu pasaj) - leziunea ulceroasă apare ca un
"plus" de substanţă de contrast ce iese din conturul gastric. Elementele care diferenţiază nişa benignă de
cea malignă sunt:
11
 - margini regulate,
- net delimitată,
- pliurile converg şi se continuă până la craterul ulceros.
Semne indirecte de ulcer gastric: incizura sau pliul contralateral.
2) Fibroscopia are o acurateţe mai mare în stabilirea diagnosticului.
Leziunea ulceroasă apare ca o lipsă a continuităţii mucoasei sub forma unui crater acoperit de o

membrană alb sidefie de fibrină, margini net conturate.

3) Evidenţierea infecţiei cu Helicobacter pylori se poate face prin metode:

- invazive: ¨ testul rapid cu urează din mucoasa gastrică recoltată prin biopsie

¨ cultura germenului
- neinvazive:
¨ evidenţierea anticorpilor IgG şi anti Helicobacter pylori din serul sau saliva
pacientului

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII

Metode fizice de investigatie clinica
Aceste metode, ca de altfel intregul examen al bolnavului, sunt practici efectuate de catre medic,
dar care nu trebuie sa fie straine asistentei medicale. Inainte de inceperea examenului si in vederea
efectuarii acestuia , asistenta pregateste salonul si bolnavul.
Asistenta medicala va pregati pacientul pentru vizita zilnica a medicului, il va pozitiona la pat, il
va ajuta sa se dezbrace pentru metode fizice de investigatie clinica (inspectii, palpare, auscultatie,
percutie), va masura zilnic functiile vitale si vegetative apoi le va nota cifric in carnetul propriu si
grafic in foaia de observatie; va supraveghea apetitul, semne de deshidratare, greutate corporala; va
face bilantul zilnic dintre lichidele ingerate si cele excretate.

12
 Asistenta medicala va pregati bolnavul fizic si psihic si materialele necesare efectuarii
examenelor paraclinice complementare.
- examene de laborator : biologice, hematologice, serologice, examenul sangelui, examenul sucului
gastric, examenul materiilor fecale,proba Adler, examenul urinei, examenul varsaturilor.
- examene radiologice : explorare radiologica, gastro-intestinala, radioscopia pe gol a abdomenului,
examinare radiologica a tubului digestiv dupa administrarea substantei de contrast;
- examene cu izotopi radioactivi : examenul digestiei-absorbtiei cu substante marcate cu izotopi
radioactivi;
- examene endoscopice : gastroscopia
- ecografia abdominala : examenul cavitatii abdominale, ficatului, pancreasului cu ajutorul
ultrasunetelor;
- tuseul rectal : prezenta sau absenta sangelui pe degetul de manusa (melena);
- sondaje : sondaj gastric, sondaj duodenal;

Tratament
Obiectivele tratamentului:
- dispariţia durerii,
- prevenirea complicaţiilor,
- tratamentul complicaţiilor,
- vindecarea ulcerului,
- prevenirea recidivelor.
Mijloace:
- regim igienodietetic:
- se va evita consumul de alcool, antiinflamatoare nesteroidiene sau steroidiene,
condimente (piper, ardei, castraveţi, mere, muştar, murături),
- renunţarea la fumat.
- tratament medicamentos.
Clasele de medicamente utilizate în tratamentul ulcerului sunt:
¨ antiacidele - se dau la 1 şi 3 ore după masă (ulcerotrat, dicarbocalm, trisilicalm, almagel,
gelusil);
¨ antisecretorii:

13
 - anticolinergice - neselective (atropina), selective (pirenzepina),
- antagoniştii receptorilor H2 (cimetidina, axid, quamatel, roxatidina)
- b- blocante (mai ales dacă ulcerul se asociază cu HTA, ciroza hepatică).
¨ medicaţie antienzimatică:
- blocante ale anhidrazei carbonice (acetazolamidă),
- inhibitori ai H+ / K+ ATP-azei (pompa de protoni)- Losec, Omeran, Lansoprazol
medicaţie protectoare a epiteliului mucos:
- prostaglandine (Cytotec, Euprostil, Rioprostil),
- sucralfat,
- bismut coloidal (De-Nol).
¨ medicaţie antibacteriană- pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori - tratamentul
durează 7 zile.
Toţi pacienţii cu UD sau UG la care s-a pus în evidenţă infecţia cu H. pylori trebuie supuşi terapiei de
eradicare.
Tripla terapie ;
 IPP (Omeprazol 2x20 mg, Pantoprazol 2x40 mg, Lansoprazol 2x30 mg, Esomeprazol 40mg)
asociat cu :
 Amoxicilină 2x1 g/zi + Claritromicină 2x500 mg/zi
 Metronidazol 2x500 mg /zi + Claritromicină 2x500 mg/zi
Durata: 7-10 zile
Cvadrupla terapie :
Citrat coloidal de bismut 4x120 mg /zi + Metronidazol 3x500 mg/zi + Tetraciclina 4x500 mg/zi + IPP
Este indicată în cazul eşecului triplei terapii
Terapia ulcerului Indus de AINS
 Terapie antisecretorie – preparate şi doze ca în terapia de atac a UD şi UG
 Întreruperea tratamentului cu AINS
 Profilaxia; utilizarea agenţilor antiinflamatori selectivi anti-COX2
Recomandările actuale in terapia de atac

Clase medicamentoasae : Doza Administrare Perioada

antisecretorii
Inhibitorii pompei de protoni Optim: doză unică UD = 4 săpt
 Omeprazol 40 mg dimineaţa înainte de UG= 8 săpt.
 Pantoprazol 40 mg masă
 Esomeprazol 40 mg
 Lansoprazol 30 mg
Blocanti ai receptorilor H2 Optim: doză unică UD = 4 săpt
 Ranitidina 300 mg seara UG= 8 săpt.
 Nizatidina 400 mg
 Famotidina 40 mg

14
Inhibitorii pompei de protoni (IPP ) reprezintă terapia de elecţie, optimă pentru terapia UD şi UG,
indiferent de etiologie.
Terapia de întreţinere
Recomandările terapeutice actuale:
Clase medicamentoasae Doza Administrare
Inhibitorii pompei de protoni Optim: doză unică
 Omeprazol 20 mg dimineaţa înainte de
 Pantoprazol 20 mg masă
 Esomeprazol 20 mg
 Lansoprazol 30 mg
Blocanti ai receptorilor H2 Optim: doză unică
 Ranitidina 150 mg seara
 Nizatidina 200 mg
 Famotidina 20 mg
Sucralfat 2-3X1 gr

Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric şi duodenal este indicat în:

- prezenţa complicaţiilor (hemoragie, perforaţie, stenoză),
- rezistenţa la tratament medical corect condus,
- recidive frecvente, ulcere endocrine.

Regim igieno-dietetic in ulcer gastro-duodenal

Reguli generale - au drept scop reducerea hipersecretiei acide si vindecarea leziunilor gastrice:
» alcoolul si tutunul sunt interzise
» evitati mesele abundente (unii medici recomanda fragmentarea ratiei alimentare in trei mese reduse
cantitativ si trei gustari pe zi)
» luati masa pe cat posibil la ore fixe
» mancati incet, avand grija sa mestecati bine
» retineti alimentele care v-au provocat neplaceri in trecut si evitati-le
» stati jos in timp ce mancati si odihniti-va o ora dupa masa de pranz
» nu mancati cu mai putin de 3 ore inainte de culcare. Gustarile luate prea tarziu pot determina secretii
gastrice in timpul noptii
» evitati alimentele si bauturile care contin cafeina (cafea, ceai, cola) –acestea pot creste secretia gastrica
» evitati citricele, rosiile si ciocolata – daca aceste alimente va provoaca discomfort
» includeti o sursa de proteine (lapte, carne, oua, branza) la fiecare masa sau gustare.
Mult timp, regimul bazat pe consumul de lapte a fost recomandat bolnavilor de ulcer. Studiile recente
arata insa ca laptele nu are drept efect neutralizarea aciditatii ci, din contra, are tendinta de a mari
producerea de sucuri gastrice. Totusi, la unele persoane laptele pare sa aiba un efect calmant dar numai
15
daca se face intr-un consum echilibrat.
S-a considerat ca fragmentarea alimentatiei in 5 -6 mese zilnice este benefica pentru bolnavii de ulcer. In
prezent, se crede ca acest comportament ar avea drept efect stimularea producerii de acizi gastrici. Prin
urmare, se recomanda trei mese echilibrate pe zi si adaugarea a 2 gustari, daca acest lucru are drept efect
reducerea durerii.
De asemenea, condimentele, care sunt de obicei interzise bolnavilor de ulcer, nu ar trebui excluse total
decat daca nu sunt tolerate. In plus, se pare ca ulcerul este mai frecvent la persoanele al caror regim este
sarac in fibre alimentare. Nu se cunoaste inca efectul curativ al fibrelor asupra ulcerelor deja instalate,
dar se pare ca persoanele care consuma multe fibre au mai putine riscuri de aparitie a bolii. Atunci cand
simptomele ulcerului gastro-duodenal se fac simtite, este totusi de preferat sa se evite anumite alimente
care pot accentua durerea.

Alimente recomandate
Intr-o prima perioada, este de preferat sa se consuma paine din faina alba si cereale rafinate. Toate
produsele lactate pot fi consumate, cu exceptia branzeturilor fermentate sau sarate. Carnea, de preferinta
de pasare, fara grasime, poate fi fiarta, fripta sau facuta pe gratar. Toate speciile de peste pot fi
consumate, fie in stare proaspata, fie conservate in apa.
Se recomanda consumarea de fructe coapte sau fierte. Bananele au un rol benefic deosebit, deoarece
contin fosfolipide si contribuie la protejarea mucoasei gastrice. Sucurile trebuie diluate sau consumate
dupa masa, iar legumele trebuie sa fie fierte foarte bine.
Atunci cand simptomele dispar, iar bolnavii vor sa introduca mai multe fibre in alimentatia lor, acesta
lucru trebuie sa se realizeze treptat, pentru a lasa timp organismului sa se adapteze. Inafara perioadelor in
care ulcerul isi manifesta prezenta, un regim echilibrat, care sa contina toate grupele alimentare este in
prezent recomandat pentru bolnavii de ulcer. Singurele alimentele nerecomandate sunt cele care nu sunt
tolerate si provoaca o senzatie de discomfort.

Alimente nerecomandate
Urmatoarele bauturi trebuie sa fie evitate: cafea (inclusiv cea decofeinizata), ceai, alcool, ciocolata si
cola. Laptele trebuie consumat in mod normal si nu in exces, decat in cazul in care reduce durerea. Toate
alimentele care stagneaza in stomac si care cresc producerea de sucuri gastrice trebuie de asemenea
evitate pana la disparitia simptomelor.
Alimentele bogate in grasimi: prajelile, carnea rumenita in unt sau margarina, sosurile grase si ouale
prajite trebuie excluse din regimul alimentar. La fel si pestele marinat sau afumat, mezelurile si
condimentele – mustar, maioneza, ketchup, otet, piper, hrean, ardei iute.
16
Consumul de fructe proaspete, cu coaja, de nuci si de fructe uscate (stafide, curmale, smochine, caise)
trebuie sa fie moderat. Se recomanda evitarea legumelor care provoaca in general discomfort abdominal
– brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida,
fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete.
Complicaţiile ulcerului gastric şi duodenal sunt:
1. hemoragia digestivă superioară,
2. perforaţia (mai ales cel situat pe faţa anterioară),
3. penetraţia în organele vecine (ficat, căi biliare, pancreas, colon şi mezocolon),
4. stenoza - mai ales în ulcerul duodenal,
5. malignizarea - în ulcerul gastric.

I.3 PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU ULCER GASTRO-DUODENAL

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING MOTIVATIE- RAŢIONAMENT

NURSING
Disconfort fizic - diminuarea  administrarea medicamentelor - reduce durerea
manifestat prin durerii prescrise: antiacide, inhibitori -neutralizează aciditatea secreţiei gastrice-
durere legată de ai receptorilor H2 ai diminuează secreţia de acid gastric
iritarea histaminei, anticolinergice -inhibă producerea de HCl
mucoasei  educarea pacientului: - medicamentele care conţin salicilaţi sunt
gastrice - să nu utilizeze medicamente fără iritanţi ai mucoasei gastrice- cofeina
prescripţie medicală - să nu consume stimulează secreţia de HCl- pentru
alimente care irită mucoasa gastrică fracţiuni alimentare mari secreţia de HCl
(cafea, alcool)- să mestece bine este mai mare- contribuie la menţinerea
alimentele- să mănânce la ore regulatefracţiunilor alimentare în stomac,
- să nu fumeze neutralizând aciditatea secreţiei gastrice
- tabagismul creşte riscul recidivei
ulcerului

Disconfort - reducerea - încurajarea pacientului să-şi exprime - o bună comunicare favorizează stabilirea
psihic anxietăţii temerile, să pună întrebări unei relaţii de încredere ce contribuie la
manifestat prin - explicarea necesităţii respectării reducerea anxietăţii şi a stresului
anxietate legată regimului igieno-dietetic şi a - achiziţionarea de cunoştinţe permite
de evoluţia şi tratamentului medicamentos reducerea temerilor şi favorizează
consecinţele - ajutarea pacientului să identifice modificarea comportamentului
afecţiunii factorii stresanţi - cunoaşterea factorilor de stres permite
luarea măsurilor specifice de eliminarea a
acestora

17
Deficit - atingerea  educarea pacientului: - alimentele neiritante reduc durerile
nutriţional legat unui status - să consume alimente neiritante epigastrice
de teama de nutriţional - să aibă mese regulate, să nu - mesele regulate duc la neutralizarea
durere la optim mănânce înainte de culcare acidului gastric, consumul de alimente
ingestia - să servească masa într-un climat înainte de culcare măresc secreţia de acid
alimentelor destins, relaxat gastric
manifestat prin - un climat destins reduce anxietatea
inapetenta si diminuând secreţia de HCl
impunerea
regimului
dietetic
Lipsa de - achiziţiona-  evaluarea cunoştinţelor - capacitatea de concentrare pentru
cunoştinţe rea de pacientului şi a motivaţiei sale asimilarea noilor cunoştinţe depind de
referitoare la cunoştinţe oferirea informaţiilor necesare prin:- starea psihică a pacientului, de nivelul de
prevenirea şi necesare folosirea unui vocabular pe înţelesul anxietate şi bunăvoinţa sa
tratamentul pentru pacientului- alegerea momentului - individualizarea planului de învăţare -
bolii manifestat prevenirea şi când pacientul este odihnit şi interesat educare favorizează asimilarea
prin lipsa tratamentul să primească informaţii- să nu se cunoştinţelor
motivatiei, bolii depăşească timpul de 20'- 30' - - favorizează modificarea
interesului liniştirea pacientului referitor la comportamentului şi a interesului
pentru a invata posibilitatea tratării afecţiunii pacientului

PLAN DE INGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ PE STOMAC

Preoperator
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT
NURSING
Anxietate din - achiziţionarea  informarea pacientului - cunoştinţele acumulate în perioada
cauza lipsei de de cunoştinţe asupra: preoperatorie permit pacientului să accepte
cunoştinţe referitoare la - naturii operaţiei mai uşor măsurile postoperatorii
referitoare la intervenţia - necesităţii unei bune pregătiri - o bună pregătire preoperatorie previne
intervenţia chirurgicală şi preoperatorii(instalarea sondei apariţia incidentelor în timpul intervenţiei
chirurgicală şi perioada vezicale, nazo-gastrice, pregatirea chirurgicale şi în perioada postoperatorie
derularea postoperatorie si dezimfectia campului operator, - poziţia semiFowler favorizează drenajul
perioadei investigatii pe aparate si sisteme) gastric şi relaxează musculatura
postoperatorii - poziţiei adoptate după dispariţia abdominală
manifestata prin efectelor anesteziei (poziţia semi- - previn complicaţiile pulmonare
teama asupra Fowler) - sondajul gastric permite efectuarea
prognosticului - necesităţii efectuării de exerciţii drenajului conţinutului gastric în primele
si evolutiei de respiraţie profundă în perioada 12 ore
postoperatorie - administrarea de lichide permite o bună
- regimului igienodietetic până la hidratare prin înlocuirea lichidelor pierdute
reluarea peristaltismului intestinal prin drenaj şi vărsături
(lichide prin sondă gastrică) - trecerea treptată la o alimentaţie adecvată
- lichidelor care pot fi consumate creşte toleranţa digestivă a pacientului-
pe cale orală şi în ce cantitate previne staza venoasă şi tromboflebita
- modului de trecere progresivă la
alimente neiritante
- necesităţii mobilizării precoce în
18
 perioada postoperatorie

Postoperator
Disconfort - ameliorarea - sfătuirea pacientului să-şi schimbe frecvent - inactivitatea favorizează
manifestat prin durerii poziţia, să efectueze mişcări active acumularea secreţiilor pulmonare
durere legată de - administrarea analgezicelor prescrise - durerea nealinată determină
prezenţa plăgii - asigurarea eliminărilor de lichide, sânge şi depresie
operatorii gaze din stomac - previne distensia gastrică şi
durerea

19
Risc crescut de - aport  supravegherea pacientului - diminuarea debitului sanguin
deficit de volum lichidian pentru a sesiza apariţia semnelor de şoc: determină şoc hipovolemic
lichidian legat de adecvat - măsurarea TA, AV, respiraţii - o hemoragie poate determina
un şoc sau - măsurarea secreţiilor provenite din şoc hipovolemic ducând chiar la
hemoragie drenaj deces
 administrarea lichidelor prescrise
 rugarea pacientului să sesizeze
apariţia unor semne subiective
 evaluarea semnelor unei
hemoragii:
- examinarea lichidului din flaconul de
drenaj
- măsurarea pulsului, respiraţiilor, TA
- pregătirea pacientului pentru o eventuală
transfuzie
- dacă hemoragia persistă pregătirea
pacientului pentru o intervenţie chirurgicală

Risc de deficit - atingerea - administrarea soluţiilor prescrise - administrarea soluţiilor pe cale

nutriţional legat de unui status - administrarea de lichide pe cale orală odată parenterală previne şocul şi
intervenţia nutriţional cu apariţia zgomotelor intestinale menţine un echilibru
chirurgicală optim - asigurarea unei alimentaţii neiritante şi a hidroelectrolitic
unui supliment de vitamine - zgomotele intestinale indică
- se recomandă pacientului alimentele care reluarea peristaltismului
conţin cantităţi moderate de grăsimi şi - alimentele neiritante
glucide favorizează integritatea mucoasei
gastrice
- un aport de vitamine corespun-
zător favorizează metabolismul
tisular şi previne anemia
- reducerea hipertonicităţii
conţinutului intestinal previne
atracţia osmotică de lichide
extracelulare în lumenul
intestinal
Risc de infecţie - prevenirea - examinarea plăgii pentru decelarea - incizia este uşor eritematoasă,
legat de incizia infecţiei semnelor şi simptomelor infecţiei: roşeaţă, de regulă secreţiile sanghinolente
chirurgicală tumefacţie, durere, secreţii purulente, febră dispar progresiv după 24 de ore
- măsurarea funcţiilor vitale, în special a după operaţie
temperaturii (la 2 ore) - pirexia indică prezenţa unei
- schimbarea pansamentului res-pectând infecţii- manevrele aseptice
regulile de asepsie previn infecţia- după intervenţia
- examinarea abdomenului pentru decelarea chirurgicală pe stomac pot apărea
semnelor de peritonită (durere, rigiditate peritonite
musculară, distensie) - previne infecţia
- administrarea antibioticelor prescrise în
scop profilactic

20
Risc de - respectarea - ajutarea pacientului pentru reducerea - stresul creşte secreţia de HCl şi
nerespectare a planului stresului irită mucoasa deja lezată
planului terapeutic terapeutic - determinarea pacientului să accepte un - analize hematologice pentru
legat de refuzul examen medical complex- ajutarea depistarea unei anemii, examenul
pacientului pacientului să se adapteze la situaţia psihic complet poate depista
prezentă motivele refuzului
- pacientul are nevoie de suport
real pentru a se adapta
Risc de complicatii - identificarea - observarea plăgii operatorii şi a drenajului - aprecierea pierderilor excesive
Hemoragie precoce a - măsurarea AV, respiraţii, TA la 30' în de sânge face posibilă iniţierea
semnelor de primele 2 ore, la 60' în următoarele 4 ore măsurilor de oprire a hemoragiei
hemoragie apoi din 2 în 2 ore şi înlocuirea pierderilor
- observarea culorii tegumentului - semnele hemoragiei includ:
- sângerare vizibilă
- tahicardie
- puls slab bătut
- hipotensiune arterială
- paloare
- tegumente reci

Risc de - prevenirea - evitarea administrării lichidelor pe cale - absenţa peristaltismului poate

deshidratare legat sau orală până la apariţia zgomotelor intestinale determina greaţă, vărsături după
de greaţă, vărsături ameliorarea - la indicaţia medicului administrarea de administrarea orală de lichide
senzaţiei de antiemetice - creşte confortul pacientului
greaţă - aspiraţie nazogastrică (chiar aspiraţie - eliminarea conţinutului gastric
continuă) amelio-rează greaţa, previne
exercitarea unei presiuni asupra
suturii gastrice

Risc de aparitie a - prevenirea - schimbarea poziţiei la 2 - 3 ore - previne apariţia escarelor

complicatiilor sau - observarea aspectului tegumen-tului în - identificarea rapidă a debutului
legate de reducerea minimalizarea locurile expuse presiunii escarei
mobilităţii posibilităţii de - utilizarea mijloacelor de reduce-re a - reduce presiunea exercitată
apariţie a presiunii (colaci de cauciuc) asupra tegumentului
complicaţiilor - încurajarea pacientului să respire adânc - favorizează expansiunea
imobilităţii - încurajarea pacientului să efectueze pulmonară, previne apariţia
mişcări ale membrelor şi să-şi schimbe infecţiilor
poziţia în pat - previne apariţia trombozei
- încurajarea mobilizării precoce venoase
- administrarea de heparină la indicaţia
medicului

Deficit de auto - ajutarea - ajutarea pacientului în efectuarea - asigură confortul pacientului şi

ingrijire din cauza pacientului în îngrijirilor igienice reduce riscul infecţiei la nivelul
reducerii autoîngrijire - efectuarea igienei cavităţii bucale la 2 - 4 plăgii operatorii
mobilitatii ore până la refacerea toleranţei la lichidele - asigură confortul şi igiena
manifestat prin ingerate pe cale orală pacientului
incapacitate de
21
efectuare a igienei
personale

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN HEMORAGIA

DIGESTIVA SUPERIOARA
Interventii de urgenta:
- repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna, in pozitie decliva;
- se interzice orice efort fizic;
- asistenta va linisti bolnavul si apartinatorii, recomandandu-le calm si convingandu-i de
necesitatea repausului;
- asistenta va colecta intr-un vas sangele eliminat si-l va prezenta medicului;
- va curata gura bolnavului, asezandu-i capul intr-o parte;

22
 - se previne socul hemoragic, asistenta punand la indicatia medicului, o perfuzie cu solutii
cristaloide;
- bolnavul este transportat de urgenta la spital si internat.
Interventii in spital
- asistenta supravegheaza functiile vitale
- -la indicatia medicului se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului, numarul
hematiilor, hemoglobina; se recolteaza scaun pentru laborator in vederea realizarii reactiei Adler;
in cazuri grave se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele de coagulare;
- asistenta aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica;
- pregateste sange izogrup, izoRH si executa transfuzia
- administreaza medicatia hemostatica;
- instaleaza perfuzia cu solutie macromoleculara sau ser fiziologic sau glucozat;
- pregateste si administreaza sedative;
- se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui si se controleaza sangerarea;
- in scop hemostatic se pot efectua spalaturi cu apa de la gheata;
- se suprima alimentatia pe gura; bolnavul poate primi numai lichide reci cu lingurita si bucatele de
gheata, eventual lapte rece in cantitati mici din ora in ora;
- a doua zi sunt permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte, regim hidrozaharat;
- incepand cu a treia zi regimul se imbogateste cu supe mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de
legume, budinci, creme, ou moale , carne slaba de vita sau pasare (fiarta), legume fierte,
ajungandu-se in cateva zile (5-7) la o ratie calorica de 1500-2000 calorii.

23
 CAPITOLUL II

ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE ŞI
METODOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
POSTLICEAL

24
 II .1 Conceptul de învăţare centrată pe elev.

Definiţii

Gibbs (1992) dă o definiţie utilă a învăţării centrate pe elev. El afirmă că învăţarea centrată pe elev
“oferă elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele
de învăţare şi la ritmul de studiu” (pag. 23). Această perspectivă subliniază caracteristicile fundamentale
ale învăţării centrate pe elev, promovând ideea că studenţilor trebuie să li se ofere un control sporit
asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la:
 ceea ce se învaţă,
 modul cum se învaţă şi de ce
 momentul când se învaţă.
O consecinţă importantă a acestei definiţii o reprezintă necesitatea ca elevii să îşi asume un înalt grad
de responsabilitate în contextul învăţării şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşi
administreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori persoana care predă la clasă le
va spune ce, cum, unde şi când să gândească. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă.

Recomandarea pentru trecerea responsabilităţii de la profesor la elev este răspândită în pedagogia

contemporană. Într-o prezentare succintă a caracteristicilor persoanelor care învaţă eficient, de la Harpe,
Kulski şi Radloff (1999) arată că o persoană care învaţă eficient:
 Are scopuri clare privitoare la ceea ce învaţă,
 Are o gamă largă de strategii de învăţare şi ştie când să le utilizeze,
 Foloseşte resursele disponibile în mod eficace,
 Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele slabe,
 Înţelege procesul de învăţare,
 Îşi controlează sentimentele în manieră adecvată,
 Îşi asumă responsabilitatea pentru procesul lor de învăţare şi
 Îşi planifică, îşi monitorizează, îşi evaluează şi îşi adaptează procesul de învăţare

25
 Principii
Principiile care stau la baza învăţării eficiente centrate pe elev sunt:
 Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă şi nu pe profesor.
 Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este decât unul
dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe.
 Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor pe care îi are în grijă.
 Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are loc în sala de clasă şi nici când
cadrul didactic este de faţă.
 Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului – ea trebuie împărtăşită şi
elevilor.
 Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea şi
administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de
învăţare atât în sala de clasă, cât şi în afara ei.
 Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte diferite.
Exemple de învăţare centrată pe elev:
 Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau activităţi care să îi implice pe elevi.
 Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă şi cum prezintă
rezultatele studiului lor.
 Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individuale cu
privire la învăţare şi pot cere îndrumări.
 Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate este dezvoltată – nu li se oferă informaţii
standardizate.
 Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândi aptitudini
fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă.
 Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii din viaţa reală, cum ar fi
studiile de caz şi simulările.
 Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le preferă
în învăţare (vizual, auditiv, practic / kinetic)
 Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicită participarea activă a elevilor la
învăţare.
 Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor învăţate, a modului
cum au învăţat şi de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazul lor

26
 Trecerea de la axarea pe predare la axarea pe învăţare

Trecerea la o metodologie mai activă, centrată pe elev, implică elevul în procesul de învăţare şi îl
învaţă aptitudinile învăţării, precum şi aptitudinile fundamentale ale muncii alături de alţii şi ale
rezolvării de probleme. Metodele centrate pe elev implică individul în evaluarea eficacităţii procesului
lor de învăţare şi în stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare. Aceste avantaje ale metodelor
centrate pe elev ajută la pregătirea individului atât pentru o tranziţie mai uşoară spre locul de muncă, cât
şi spre învăţarea continuă.
Cum învăţăm activ?
Există în prezent un consens în rândul cercetătorilor cu privire la învăţare şi la scoarţa cerebrală,
conform căruia noi nu învăţăm dacă receptăm în mod pasiv şi apoi ne reamintim ceea ce ni s-a
predat.
Învăţarea implică mai degrabă construirea activă a propriilor noastre semnificaţii. Acest lucru implică
efectiv crearea de conexiuni între neuroni. Ne inventăm propriile concepte şi idei, legate de ceea ce
ştim deja.
Atunci când învăţăm ceva, creierul nostru suferă o modificare fizică. Percepem cel mai acut acest
proces creativ de creare de semnificaţii atunci când el funcţionează greşit. Este vorba, de exemplu, de
greşelile amuzante pe care le fac copiii, sau de greşelile de la examen pe care profesorii le distribuie
în sala profesorală şi pe seama cărora fac haz.

Aceste greşeli veritabile arată cum funcţionează “crearea de semnificaţii” în practică. Dacă elevii
nu ar face decât să îşi amintească ce li s-a spus, ei nu ar ajunge să facă astfel de greşeli, ci pur şi simplu
şi-ar aminti sau nu. Erorile conceptuale arată că în minte ne construim propriile concepţii şi nu ne
amintim pur şi simplu concepţiile celorlalţi.
Utilizarea desenelor si imaginilor oferă un model de comunicare vizuală simplă pentru nişte
concepte complexe, model care poate fi folosit foarte bine în lucrul cu elevii al căror stil de învăţare este
predominant vizual.)

27
Învăţarea şi predarea implică trei etape:
prezentarea, aplicarea şi revizuirea.
Prezentarea
Elevului i se prezintă noile cunoştinţe,
concepte, aptitudini, teorii, explicaţii . PREZENTAREA
Elevul îşi formează nişte concepte instabile.
Explicaţiile sunt date (sau create de către
Majoritatea vor fi uitate în două zile (dacă nu se
elev) pentru a lega, în mod persuasiv, folosesc metode de învăţare activă)
materia predată de învăţarea şi experienţa
anterioară. Metode utile:
 Profesorul prezintă şi face o sesiune de
întrebări şi răspunsuri pentru verificare
 Video, IT şi alte instrumente vizuale,
Materiale scrise
 Elevii se meditează unul pe celălalt
APLICAREA
Metodele învăţării active privind Elevul îşi formează concepte mai stabile şi le
leagă de învăţarea anterioară. Cunoştinţele şi
prezentarea sunt rare. Acestea sunt: aptitudinile sunt organizate într-o structură
 Elevii descoperă singuri logică, iar aceasta stimulează memoria.
 Întrebările socratice, etc Pe măsură ce sunt descoperite erorile şi
omisiunile, concepţiile formate sunt corectate
Aplicarea şi extinse
Elevul desfăşoară o
activitate care îi impune
să aplice materialul
prezentat. (Învăţând şi
făcând).
 Întrebări şi
REVIZUIREA
răspunsuri , Întrebări Elementele cheie sunt consolidate prin
subliniere şi repetiţie. Acest lucru
din testele anterioare
stimulează retenţia. Elevul îşi confirmă
Exerciţii şi exemple concepţiile, care sunt corecte şi corelate cu
învăţarea anterioară şi îşi corectează erorile
 Fişe de lucru
şi neînţelegerile din învăţare.
 Probleme de rezolvat
studiu de caz etc.

28
Pe măsură ce se descoperă erorile şi omisiunile din concepţiile sale, elevul îşi corectează şi îşi
completează învăţarea. Acest lucru este stimulat de către:
 Autoevalulare, autoverificare etc.
 Verificarea şi explicaţiile din partea colegilor  Compararea propriei sale activităţi cu alte
 Acţiunile întreprinse în urma reacţiei răspunsuri sau cu răspunsurile-model
profesorului Efectuarea de corecturi sau completări pentru
a-şi îmbunătăţi munca

Revizuirea
Elementele cheie sunt confirmate şi Aşadar, este important să se utilizeze
subliniate prin intermediul explicaţiilor metode de predare care permit persoanei
care fac legătura dintre noua învăţare şi care învaţă şi cadrului didactic să depisteze
învăţarea anterioară. Acest lucru întăreşte concepţiile greşite şi apoi să le corecteze.
legăturile care vor fi utilizate cu ocazia
reamintirii ulterioare.

Schimbarea convingerilor cu privire la învăţare

Din păcate, majoritatea elevilor şi mulţi dintre profesori au convingerea că învăţarea este un proces prin
care se transmit cunoştinţe şi nu o perspectivă a învăţării active, iar acest lucru este foarte dificil de
schimbat.
 Această convingere presupune că scoarţa cerebrală este un recipient gol pe care profesorii trebuie să
îl umple cu cunoştinţe.
 Dobândirea cunoştinţelor necesită doar ascultarea cu un grad rezonabil de atenţie, sau chiar şi numai
prezenţa fizică.
 Evaluarea reprezintă verificarea gradului în care s-a umplut scoarţa cerebrală
 Analogiile în vederea învăţării presupun transferul şi nu învăţarea activă:
Ceaşca este umplută de către ulcior
Profesorul, la fel ca un angajat al unei staţii de benzină, umple rezervoarele goale ale
elevilor.
Predarea în vederea învăţării active- Predarea care stimulează intelectul
29
 Învăţarea face necesară o etapă în care elevilor li se cere să prelucreze informaţia care li se oferă. Ei
au nevoie de activităţi care le impun să interpreteze personal materia şi astfel să îşi creeze propriile
semnificaţii.
 Studiile arată că activităţile de învăţare care impun elevului prelucrarea activă duc la o fixare a
cunoştinţelor de până la zece ori mai bună, sunt mai îndrăgite şi duc la o învăţare mai profundă.
 Semnificaţia este un lucru personal şi unic; ea se construieşte pe baza învăţării şi experienţei
anterioare, care diferă de la elev la elev. Nu există un mod unic, adecvat tuturor elevilor, de a învăţa
ceva; este nevoie de o multitudine de sarcini şi experienţe pentru a satisface necesităţile individuale.
 O analogie utilă cu predarea eficientă o reprezintă antrenamentul sportiv. Elevul este sportivul, iar
profesorul este antrenorul său. Profesorul (antrenorul) poate oferi explicaţii, dar acest lucru nu este
suficient. Elevul (sportivul) trebuie să fie antrenat pentru a-şi putea exersa şi dezvolta aptitudinile, iar
profesorul (antrenorul) oferă activităţi potrivite pentru acest scop, după care oferă feedback cu privire
la performanţa elevului în timpul exerciţiului, sugerând remedii, acolo unde sunt necesare. Sportivul
nu îşi poate îmbunătăţi performanţa decât prin antrenamente; elevul nu îşi poate îmbunătăţi
performanţa decât prin activităţi de învăţare.
 Scoarţa cerebrală nu prelucrează informaţia secvenţial. De aceea, persoanele care învaţă trebuie să se
gândească la părţi şi la întreg în acelaşi timp şi să integreze subiectele.
 Aptitudinile cum ar fi raţionamentul de rang superior trebuie predate împreună cu conţinutul
programei şi nu separat de acesta.
 Provocările stimulează învăţarea, dar ameninţările o subminează. Ameninţările provoacă eliberarea
de hidrocortizon în organism, ceea ce face ca aptitudinile de gândire de rang superior să treacă în plan
secundar.
Strategii de predare în vederea învăţării active
Învăţarea trebuie să cuprindă activităţi de prelucrare a noii materii învăţate, care trebuie legată de
ceea ce elevul ştie deja. Sarcinile trebuie să fie autentice, stabilite în context semnificativ şi legate de
viaţa reală. Ele nu trebuie să implice doar repetarea unor lucruri, deoarece acest lucru duce la învăţarea
“de suprafaţă” şi nu la învăţarea “de profunzime”.

Având în vedere faptul că învăţarea elevilor va implica erori, sarcinile trebuie să le ofere ocazia
de a se autoevalua, de a corecta, de a discuta cu colegii, de a primi reacţia profesorului, precum şi de a
face alte verificări de “conformitate cu realitatea”.

30
 Strategiile care stimulează intelectul implică un aport suficient de apă, oxigen, proteine,
alimentaţie sănătoasă, odihnă şi exerciţii fizice, pe lângă exerciţiile intelectului. Învăţarea scade cu 20%
dacă se consumă carbohidraţi în exces, deoarece acest lucru provoacă eliberarea de cheratonină în sânge,
lucru care duce la relaxare.

Concentrarea maximă se poate realiza numai pe perioade care au ca durată acelaşi număr de minute ca şi
vârsta persoanei respective, până la maximum 20 sau 25 de minute. Sunt utile pauzele scurte şi
schimbarea obiectului concentrării.

 Cadrele didactice şi elevii trebuie să fie conştienţi de stilurile de învăţare pe care le preferă şi, în
consecinţă, de modul cum învaţă cel mai ine.
 Cadrele didactice trebuie să stabilească măsura în care sunt eficiente în a satisface stilul preferat de
învăţare al elevului.
 Strategiile de predare trebuie sa fie adaptate in scopul satisfacerii diferitelor stiluri de învăţare.
Exemple
 “Predarea prin întrebări” sau descoperirea sub îndrumare
 Explicarea sarcinilor care cer elevilor să îşi explice unii altora modul cum au înţeles un anumit lucru
şi să elaboreze acest mod de a înţelege înainte de a-l exprima
 Punerea de întrebări şi răspunsuri de “diagnoză” şi utilizarea răspunsurilor greşite pentru a explora şi
a corecta neînţelegerile. “Întrebările socratice”.
 Utilizarea sarcinilor şi întrebărilor care stimulează gândirea elevilor şi se bazează pe Taxonomia lui
Bloom şi nu simpla reamintire. Aceste sarcini şi întrebări necesită mai multă gândire şi prelucrare.
Analiză: întrebări de tip “de ce”,
Sinteză: întrebări de tip “cum”, “ai putea să”
Evaluare: întrebări de judecată.

Aceste întrebări de rang superior impun elevilor să îşi creeze propriile concepţii cu privire la noua
materie învăţată. Nu se pot face raţionamente pe marginea materiei învăţate înainte ca aceasta să fie
conceptualizată; de aceea, întrebările care solicită raţionamentul vor determina conceptualizarea.
 Utilizarea studiilor de caz care leagă subiectul discutat de viaţa reală sau de experienţele anterioare şi
deci de învăţarea anterioară
 Utilizarea lucrului în grup, care solicită elevilor să discute materia învăţată, astfel încât să colegii să
se verifice între ei şi să înveţe unii de la alţii
31
 Învăţarea implică “construirea de modele”; de aceea, utilizaţi hărţi ale minţii şi rezumate care relevă
relaţia dintre părţile subiectului şi întreg. De asemenea, arătaţi legătura dintre subiectul de astăzi şi
alte subiecte
 Predarea aptitudinilor în contextul subiectului respectiv. Gândiţi-vă la dumneavoastră ca la un
profesor de aptitudini care utilizează conţinutul materiei pentru a preda aptitudinile respective.
 Stimularea sporeşte ritmul învăţării. De aceea, utilizaţi resurse generoase, plurisenzoriale şi activităţi
energice şi creaţi o atmosferă de amuzament atunci când este posibil.

Diagrama de pe pagina următoare prezintă etapele învăţării eficiente. Metodele utilizate variază în
funcţie de obiectivele de învăţare ale elevului, de natura sarcinii de învăţare şi de stilul de învăţare
preferat al elevului. De exemplu, pentru unii elevi, etapa de Reflecţie va presupune discutarea sarcinii în
timp ce aceasta este îndeplinită. Pentru alţii, ea va presupune o “reluare” de zece minute la finalul
activităţii. În această perspectivă, toate etapele trebuie să fie prezente pentru ca învăţarea propriu-zisă să
fie eficientă. Acest lucru este valabil atât pentru învăţarea în grup, cât şi pentru cea individuală.

32
 Obiectivele învăţării
Ce trebuie să se înveţe?
Elaborararea si aplicarea
planului de ingrijire la
pacientii cu afectiuni
digestive

Noi obiective
Aplica interventii Experienţa
proprii si delegate Identificarea problemelor si
planificate in cadrul stabilirea diagnosticelor nursing la
stagiului clinic pacientii cu afectiuni digestive pe
baza analizei si interpretarii
datelor

Ţinerea evidenţei
învăţării care a avut loc, dar NU a Sarcina de învăţare
activităţii (ex. Stie sa planifice Stabilirea obiectivelor , planificarea si
correct inerventiile dar nu are punerea in practica a ingrijirilor in
abilitatea de a le aplica corect si functie de ierarhizarea problemelor in
complet in practica) ordinea gravitatii lor

Evaluarea progresului
Ce fel de învăţare a avut loc? S-au atins Reflecţia
obiectivele învăţării? (ex elaboreaza Verificarea şi confirmarea învăţării:
corect planul de ingrijire dar este apt Identificarea problemelor potentiale
sa –l aplice si sa sesiseze in mod real , a greselilor si planificarea actiunilor
problemele potentiale ) de prevenire a acestora

Revizuirea
Cât de bine a fost efectuată această
activitate. Ce s-ar fi putut face altfel?
( evaluarea activitatilor de simulare din
sala de instruire si a fiselor de lucru)

33
Învăţarea ineficientă

Uneori, elevii sunt activi doar pe parcursul unei părţi a acestui ciclu şi pasivi în timp ce profesorii preiau
controlul asupra restului ciclului. Aceasta înseamnă că ciclul nu este complet în cazul acelor elevi. În
acest caz, învăţarea este incompletă.

Învăţarea incompletă este unul dintre modurile în care învăţarea poate fi ineficientă. Există trei alte
lucruri care pot să nu funcţioneze:
1. persoana care învaţă învaţă ceea ce nu trebuie în momentul nepotrivit: învăţarea nu are nici un sens
pentru persoana care învaţă; nu este relevantă pentru viaţa sa; persoana care învaţă nu are
cunoştinţele, aptitudinile şi înţelegerea prealabilă pentru a aborda acum acest proces de învăţare.
2. persoana care învaţă învaţă ineficient: persoana care învaţă nu are strategiile de învăţare potrivite
pentru acea sarcină; sau anxietatea stă în calea dezvoltării strategiilor adecvate
3. profesorul predă ineficient: profesorul a făcut anumite presupuneri incorecte cu privire la
cunoştinţele, aptitudinile şi înţelegerea existentă a persoanei care învaţă; nu au fost explicate cum
trebuie conceptele cheie; indiciile verbale şi de alt fel din partea persoanei care învaţă, care indică
faptul că “nu înţelege”, sunt ignorate etc.

Învăţarea ineficientă demoralizează şi derutează persoanele care învaţă. Acestea pot ajunge să creadă că
învăţarea nu li se potriveşte. Uneori, învăţarea poate fi structurată de aşa natură, încât persoanele care
învaţă administrează prea puţin din propria lor învăţare şi sunt mult prea dependente de cadrul didactic.

34
 II.2 Metode şi strategii didactice moderne
Noul curriculum pentru asistenti medicali generalisti se axează pe dobândirea de către elevi a
unor competenţe pe baza unor criterii si standarde de evaluare clar definite. De aceea,la finalul studiilor
elevii sunt evaluaţi pe baza a ceea ce pot face pentru a-şi demonstra competenţele.
In vederea dobandirii acestor competente, cadrele didactice trebuie sa-si insuseasca si sa aplice
permanent metode didactice moderne centrate pe elev.
In contextul modernizarii activitatilor de educatie cu adultii, metodele practice demonstrative
capata o importanta deosebita, datorita utilizarii principiilor euristicii, ale descoperirii unor idei,
semnificatii sau deprinderi de interes major. Participarea activa constiuie filonul principal al acestora ,
ceea ce explica interesul cadrelor didactice de a cunoaste si utiliza cu preponderenta astfel de metode.
Educatia adultilor este, in continutul sau, dezvoltarea prin activitate, prin actiune, prin experimentare,
unde exercitiul ocupa un loc de seama. De aici si ideea – sa inveti prin a face – prezenta in lucrarile
moderne., in acest context cunostintele, priceperile, deprinderile noi sunt, in buna masura, rezultatul
productiei subiectului educatiei (adultului) si nu simple inregistrari ale unor evenimente exterioare lui.
Metode specifice
Pentru a transpune în practică aceste repere general valabile, este nevoie să se opteze pentru dimensiunea
dominantă a strategiei didactice: metoda de folosit, mijloacele, respectiv formele de organizare fiind
auxiliare care pun în valoare o metodă sau alta.
Extrapolând, aceiaşi factori care influenţează strategia didactică sunt valabili şi pentru alegerea
unei metode didactice, ca „mod eficient de acţiune" (etimologic, metodă provine din greaca veche:
metha = „spre"; odos = „cale", „drum"), pentru punerea în valoare/ accesibilizarea şi înţelegerea
conţinuturilor, pentru atingerea obiectivelor urmărite.
De aceea, atunci când optăm pentru o metodă sau alta, câteva întrebări de control sunt repere utile

- Ce încercăm să atingem prin folosirea acestei metode (de exemplu, obiective, rezultate ale învăţării) ?
- De ce resurse avem nevoie pentru a aplica această metodă?
- Ce cunoştinţe şi competenţe anterioare pot fi puse în valoare, respectiv sunt necesare pentru a aplica
această metodă; la ce se face apel ?
- Mă poate ajuta această metodă să evaluez ce au învăţat elevii ?
- Va fi metoda (de evaluare) aleasă percepută de studenţi drept credibilă şi „prietenoasă" ?
- Este medoda aleasa adaptata diferitelor stiluri de invatare pe care le au elevii?
- De cât timp am nevoie pentru a respecta toate regulile şi etapele metodologice în aplicarea metodei ?

35
- Am nevoie de o aranjare specială a spaţiului didactic (având în vedere şi climatul didactic pe care
doresc să-1 facilitez), respectiv sunt nevoi speciale ale cursanţilor de care să ţin seama pentru ca metoda
să fie inclusivă ?
- O altă metodă poate duce la atingerea mai eficientă a obiectivelor învăţării ?

Diversitatea metodelor avute la dispoziţie poate fi foarte mare, iar criteriile de grupare a metodelor sunt,
de asemenea, variate
Voi evoca doar cele mai des utilizate:
1. In funcţie de sarcina didactică dominantă:
- metode de debut al lecţiei, de „spargere a gheţii" ;
- metode de prezentare, centrate pe profesor;
- metode de interacţiune, centrate pe elevi;
- metode de acţiune, de tip proiect;
- metode de feedback şi de evaluare.

2. In funcţie de modul de grupare a cursanţilor, respectiv de organizare a muncii :

- metode de lucru individual: liber sau la recomandarea şi sub supervizarea profesorului;
- metode de lucru în perechi: profesor-elev, elev-elev
- metode de lucru în echipă sau în grupuri: grupuri efectuând aceeaşi activitate versus grupuri efectuând
activităţi diferite; poate fi vorba despre cooperare, complementaritate sau competiţie între grupe. De
obicei, pentru prezentarea rezultatelor muncii pe grupe, cursanţii sunt regrupaţi în plen, frontal;

36
Metode interactive de predare invatare utilizate:

Conversatia euristica

Metoda care conduce la „descoperirea” a ceva nou pentru elev.

Se prezinta sub forma unor serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele ccarora sa rezulte ca o
concluzie, adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii. Profesorul orienteaza in
permanenta gandirea elevului prin felul si ordinea in care formuleaza intrebarile, astfel ca din aproape in
aproape sa ajunga la noutatea propusa
Exemplu – Tema lectiei Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal- educatia pentru sanatate
Intrebari care se vor pune
Ce functii are stomacul ?
De ce sau cine sunt influentate aceste functii?
Care sunt factorii de protectie ai mucoasei gastrice?
In ce ar consta o alimentatie sanatoasa?
Care sunt deprinderile igieno-dietetice corecte si cum influenteaza activitatea stomacului?
Primind raspunsuri de la elevi, din aproape in aproape se va ajunge la concluzia:
- Functiile stomacului sunt: digestie, motorie, secretie, evacuare
- Ele sunt influentate de calitatea, temperatura si cantitatea alimentelor, maruntirea bolului alimentar,
orarul meselor, prezenta stresului.
- deprinderile igieno-alimentare corecte se deprind din copilarie si presupun consumarea unor alimente
corect pregatite (fara prajire, afumare, condimente in exces), la temperaturi optime, respectand un orar al
meselor si alocand timp suficient pentru masticatie.
- respectarea acestor reguli va permite desfasurarea optima a procesului de digestie gastrica fara a
perturba factorii de aparare ai mucoasei gastrice si duodenale.

Demonstratia : metoda utilizata frecvent in cadrul careia mesajul transmis catre elev se cuprinde
intr-un obiect, o actiune concreta sau substitutele lor:
A) Demonstratia cu obiecte : caracteristica ei este ca sursa principala a informatiei
elevului consta intr-un obiect natural:
Exemplu : medicamente pentru tratarea ulcerului, sonda gastrica, duodenala,
substanta de contrast – sulfat de bariu., radiografii, etc, pe cat posibil incadrate in

37
 contextul lor de existenta si folosire ( tehnicile si investigatiile corespunzatoare)
Avantajul formei de demonstratie in discutie este ca imprima invatarii o nota
deosebit de convingatoare, data fiind evidenta faptelor constate de elevi.
B) Demonstratia cu actiuni: cand sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe care i-
o arata profesorul iar tinta de realizat este transformarea actiunii respective intr-o
deprindere
Exemplu : pregatirea solutiei de bariu si a pacientului pentru explorarea radiologica a
stomacului.
C) Demonstratia cu substitute : are o extensie deosebit de mare datorita substitutelor
sau materialelor diverse care sunt la indemana profesorului.
Exemple : planse cu tubul digestiv, materiale necesare tehnicilor si investigatiilor
specifice .
Materiale tridimensionale manechin pentru tehnici, macheta, mulaj corpul omenesc,
stomacul.
Fotografii cu aparate de investigatie, pozitii ale pacientului.
D) Demonstratia cu mijloace tehnice, audio-vizuale (PC conectat la internet,
videoproiector, ecran de proiectie , CD ) Prezinta ca avantaje:
 redau cu mare fidelitate atat in plan sonor cat si vizual tehnica respectiva
 permit reluarea rapida, partiala sau integrala si orii de cate ori este nevoie si
evita astfel consumul de timp
 datorita ineditului pe care il contin si chiar aspectului estetic pe care il
implica, ele sunt mai atractive pentru elevi mai eficiente si mai productive.
Exemplu : film cu realizarea gastroscopiei si sondajului gastric.
Problematizarea : metoda didactica ce consta in punerea in fata elevului a unor dificultati create
in mod deliberat in depasirea carora , prin efort propriu, elevul invata ceva nou.
Situatiile problematice pot fi :
- cand un elev trebuie sa aleaga dintr-un lant sau sistem de cunostinte, chiar incomplete, numai pe
cele necesare in rezolvarea unei situatii date urmand sa-si completeze datele necunoscute
- cand elevul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezolvare posibil din punct de vedere
teoretic si dificultatea de aplicare a lui in practica
- cand elevului i se cere sa aplice , in conditii noi, cunostintele anterior asimilate

38
 Avantajele metodei:
 favorizeaza aspectul formativ al invatamantului prin participarea efectiva si
sustinuta a elevului si prin dezvoltarea intereselor de cunoastere
 sporeste trainicia si aplicabilitatea informatiei elevului in practica
 creeaza elevului o mare posibilitate de transfer a diverselor reguli insusite
Exemplu : Stabiliti in ordinea gravitatii lor problemele si obiectivele pentru un pacient cu ulcer gastric
care prezinta hemateza, greturi, dureri epigastrice, vertij, anxietate

Studiu de caz:
Metoda consta in confruntarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei observare, intelegere si
interpretare urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere. In utilizarea metodei se contureaza
urmatoarele etape:
- alegerea cazului de catre cadrul didactic
- prezentarea lui catre elevi
- obtinerea informatiilor cu ajutorul profesorului sau independent
- prelucrarea informatiilor
- elaborararea variantelor de rezolvare si alegerea variantei optime
- verificarea deciziei adoptate.
Avantajele metodei:
 caracterul activ al metodei, atata timp cat elevii se pot angaja in rezolvarea
cazului.
 Cultiva spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiativa
 Favorizeaza socializarea elevului, ancorarea in realitate si capacitatea de
colaborare.
Exemplu: Alegerea interventiilor de urgenta la un pacient cu hemoragie digestiva superioara, cu ulcer
perforat si cu stenoza pilorica si corelarea manifestarilor de dependenta cu diagnosticul medical.

39
 Metode de simulare:
Acest grup de metode se bazeaza pe simularea unor activitati reale urmarindu-se in principal formarea
de comportamente profesionale.
Avantajele metodei:
 Pune in evidenta modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii
 Interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si
achizitiilor
 Este o metoda eficienta de formare rapida si corecta a convingerilor ,
atitudinilor si comportamentelor.
Exemplu : reechilibrarea prin perfuzie la un pacient operat de ulcer, recoltarea analizelor de sange la un
pacient aflat la primul puseu ulceros, transfuzia de sange la un pacient cu HDS
Meoda exploziei stelare (starbursting )
Metoda de dezvoltare a creativitatii similara brainstormingului. Incepe din centrul conceptului si se
imprastie in afara, cu intrebari , asemeni exploziei stelare.
Etape:
- propunerea conceptului sau a unei probleme
- organizarea colectivului in grupe ( preferentiale sau de catre profesor)
- grupurile lucreaza pentru a elabora cu cat mai multe intrebari si cat mai diverse
- evidentierea celor mai interesante intrebari si aprecierea muncii in echipa
- Facultativ , se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri la unele intrebari.
Se scrie conceptul sau problema pe o foaie si se insira cat mai multe intrebari care au legatura cu ea,
mai ales cele de tipul : Cine? Care ? Cand? Unde ? De cand ? De ce ? Ce anume ?
Lista de intrebari initiale poate genera altele neasteptate, care cer si o mai mare concentrare.

Exemplu : Investigatii la pacientul cu ulcer gastro duodenal. Elevii se grupeaza in 3 echipe : 1-

explorari radiologice, 2- explorari endocopice, 3- examene de laborator, 4 – tratamentul in ulcer

40
 Instruirea asistata pe calculator : utila pentru predarea unor lectii de comunicare de cunostinte
sau de consolidare si sistematizare a cunostintelor.
Calculatorul reprezinta un instrument de munca personala atat pentru profesor cat si pentru elev si ofera
parcursuri personalizate, stimuland studiul individual, capacitatea de control si autocontrol.
El nu va inlocui profesorul ci ii va modifica unele functii si roluri.
Exemplu : Prezentare power point la lectia de consolidare si sistematizare a cunostintelor privind
ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-duodenal.
Eseul de 5 minute
O modalitate eficienta de a incheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi sa-si adune ideile legate de tema lectiei
si pentru a-i da profesorului o idee mai clara despre ce s-a intamplat in plan intelectual, in aceea ora.
Etapele :
- se cere elevilor sa scrie un mic eseu in care sa prezinte un lucru pe care l-au invatat la ora respectiva
si sa formuleze o intrebare in legatura cu aceasta.
- Se strang eseurile pe masura ce elevii au terminat
- Trecerea rapida in revista si un comentariu preliminar cu inventarierea intrebarilor.
Avantajele folosirii acestei metode:
- Ofera feed-back-ul lectiei
- Creeaza premizele proiectarii activitatii din urmatoarea ora
- Incurajeaza exprimarea personalitatii elevului
- Stimuleaza invatarea activa si constienta
Exemplu: Prezentarea unui eseu privind Recomandari igieno-dietetice la pacient cu ulcer .

41
 Tehnica 4/3/5 este o metoda ce presupune formarea unor grupuri de lucru alcatuite din cate 4
membrii fiecare si fiecare grup noteaza 3 solutii- ideii timp de 5 minute in legatura cu problema
propusa.
Etapele:
- Impartirea clasei in grupe de cate 4 membrii fiecare
- Formularea problemei si explicarea modalitatii de lucru
- Desfasurarea activitatii de grup
- Analiza solutiilor si retinerea celor mai bune
Avantajele metodei:
- Ofera elevilor mai putin comunicativi posibilitatea de a se exprima
- Stimuleaza constructia de „ idei pe idei”
- Incurajeaza solidaritatea in grup si competitia intre grupuri, imbinand munca individuala cu cea in
echipa.
- Are caracter formativ – educativ, dezvoltand atat spiritul de echipa cat si procesele psihice
superioare
Exemplu Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara din cauza unui ulcer gastric cu nisa i se
vor face investigatiile de urgenta pentru a se stabili conduita terapeutica. Care sunt acestea .
Motivati afirmatiile facute.

Jocul este o metoda care permite invatarea prin descoperire, suscita interesul elevului dar este
totodata un instrument de lucru „prietenos si distractiv”.
Exemplu Iti propunem un joc de cuvinte incrucisate si prin urmare completand corect vei afla numele
unei tehnici de investigatie folosita in diagnosticarea pacientilor suspectati de complicatii neoplazice
ale ulcerului gastric.( gastroscopie )

Metoda activitatii cu fise- presupune utilizarea fiselor utilizate in prealabil de catre profesor,
continand sarcini de lucru pe care elevii le rezolva individual sau in grup ( grupurile fiind formate in
functie de stilul de invatare al elevului- auditiv, vizual, kinestezic)
Fisele pot avea roluri diverse : de suport in dobandirea de noi cunostinte, favorizand auto instruirea, de
control, de realizare a conexiunii inverse, de tratare diferentiata a elevilor in functie de stilul personal
de invatare.
Exemple: fisa de informatie, fisa de lucru adaptata stilului de invatare, fisa cu etichete de semnalizare
la locul de munca,

42
 Metoda proiectului

Învăţarea pe bază de proiecte este un model de instruire care îi implică pe elevi în activităţi de investigare
a unor probleme obligatorii şi au drept rezultat obţinerea unor produse autentice.. Proiectele se dezvoltă
pornind de la întrebări provocatoare care nu pot primi răspunsuri prin învăţarea bazată pe memorare. Prin
proiecte, elevii îşi asumă roluri active — cel care rezolvă problema, cel care ia decizia, cel care
efectuează investigaţii, responsabilul cu documentarea. Proiectele servesc unor obiective educaţionale
specifice, semnificative; ele nu sunt diversiuni sau adaosuri la curriculumul „real”.

În alegerea unui proiect trebuie respectate anumite criterii:

- subiectul va fi negociat cu elevii;
- elevii trebuie să cunoască dinainte sursele de documentare;
- nu aleg subiectul din cărţi vechi şi nu urmez rutina din clasă;
- urmăresc ca elevii să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv

Etapele realizării unui proiect:

 Stimularea- sub coordonarea profesorului elevii discută idei legate de o tema, de regula,
dupa parcurgerea unei unităţi de învaţare.
 Stabilirea obiectivelor- grupurile de lucru negociaza asupra continutului, formei si
modalitatii de prezentare a proiectului.
 Împărţirea sarcinilor – fiecare membru al grupului îsi asumă o sarcină de lucru.
 Cercetare/ creaţie/ investigaţie – studiu individual al unor surse bibliografice; scrierea de
articole, povestiri; intervievarea unor persoane.
 Procesarea materialului – este momentul în care profesorul poate semnala erorile de
conţinut sau acurateţea limbajului.
 Realizarea formei finale – discuţii în grup privind unitatea de concepţie, editare.
 Prezentarea proiectului – membrii grupului decid asupra formei de prezentare; profesorul
are rolul de monitorizare şi evaluare.
 Feed- back – de la profesor, de la colegi (aprecieri, întrebări, schimb de idei), auto-
evaluare.

Avantajele modelului de învăţare bazat pe proiecte

43
 Un număr din ce în ce mai mare de cercetări susţin utilizarea învăţării prin proiecte în şcoli cu
scopul de a implica elevii, a reduce absenteismul, a stimula dezvoltarea capacităţilor de învăţare prin
cooperare şi a creşte performanţele şcolare (George Lucas Educational Foundation, 2001).

Pentru elevi, avantajele învăţării bazate pe proiecte înseamnă:

* Creşterea prezenţei la ore, creşterea gradului de încredere în sine şi îmbunătăţirea atitudinii faţă de
învăţare (Thomas, 2000)
* Beneficii de natură şcolară la fel de mari sau mai mari decât cele generate de alte modele, elevii
implicaţi în proiecte asumându-şi o responsabilitate mai mare pentru propriul proces de învăţare decât în
cazul activităţilor bazate pe modele tradiţionale (Boaler, 1997; SRI, 2000 )
* Posibilităţi de dezvoltare a unor abilităţi complexe, precum capacităţi cognitive de nivel superior,
rezolvarea problemelor, colaborarea şi comunicarea (SRI, 2000)
* Acces la o gamă mai largă de oportunităţi de învăţare în sala de clasă, oferind o strategie de implicare a
elevilor din medii culturale diverse (Railsback, 2002)

Pentru profesori, printre avantajele suplimentare, se numără dezvoltarea profesionalismului şi a

colaborării cu colegii, precum şi posibilităţile de a construi relaţii cu elevii (Thomas, 2000). În plus,
mulţi profesori apreciază disponibilitatea unui model care se adresează unor categorii diverse de elevi
prin existenţa unei game variate de oportunităţi de învăţare. Profesorii descoperă că elevii care
beneficiază cel mai mult de învăţarea prin proiecte tind să fie aceia în cazul cărora metodele de instruire
tradiţionale nu sunt eficiente (SRI, 2000).

Abordarea bazata pe proiecte

o este o metodă ce pune elevii în situaţia de a acţiona şi a rezolva sarcini în mod

individual sau în grup, autotestându-şi capacităţile cognitive, sociale şi practice;
o oferă şansa de a analiza în ce măsură elevul foloseşte adecvat cunoştinţele,
instrumentele şi materialele disponibile în atingerea finalităţilor propuse.
Profesorul poate să aprecieze rezultatele poiectului urmărind:
 adecvarea metodelor de lucru, a materialelor şi a mijloacelor didactice folosite
la scopurile propuse;
 acurateţea produsului;
 rezulatele obţinute;
 raportul final şi modul de prezentare a acestuia;
 gradul de implicare al participanţilor în rezolvarea sarcinii de lucru.

44
Exemplu : In stagiul clinic pe sectia de gastro-enterologie realizati un porofoliu cu tema “ Ingrijirea
pacientilor cu afectiuni ale stomacului si duodenului “

STRUCTURA PROIECTULUI

1. Culegerea datelor in stagiu clinic

- Diagnostice specifice intalnite in stagiul clinic, (pentru-2-4 pacienti)
- manifestari de dependenta si functii vitale la pacientii obsevati in stagiul clinic
- istoricul bolii si antecedentele personale si heredocolaterale
- tratamentul specific fiecarui pacient, (cale de administrare, doza, actiune )
- analize si investigatii- pregatirea pacientului ( in mod real cum se realizeaza in spital)
- regim igieno-dietetic si model de meniu,
- Chestionar adresat pacientilor
2. Compararea si prelucrarea datelor
- Pentru analizele si investigatiile de la punctul 1 interesati-va la o policlinica particulara care
sunt modalitatile de efectuare ( cu programare, compensate , cu plata –cat anume) si care este
modul de pregatire al pacientului
- Comparati modul de pregatire al pacientului in spital, la policlinica cu notiunile invatate la orele
de teorie.
Concluzionati informatiile rezultate din prelucrarea chestionarului

45
 II.3 Stilul de instruire

Este definit ca un set de caracteristici individuale ale modalităţilor de răspuns la situaţiile de

învăţare şi de prelucrare a informaţiilor. De-a lungul anilor, oamenii dezvoltă un stil aparte de învăţare
care le scoate în evidenţă anumite abilităţi de instruire, specifice fiecăruia în grade diferite. Cunoaşterea
stilului de instruire a educabilului îl ajută atît pe el, cît şi pe profesori, deoarece astfel se pot utiliza
strategiile cele mai adecvate de învăţare, cu efort minim şi rezultate maxime.

Stilurile de învatare se refera la modul particular în care o persoana, pe de o parte percepe

informatia, iar, pe de alta parte, prelucreaza informatia. Astfel, au aparut anumite clasificari ale
stilurilor de învatare în functie de palierul pe care se plaseaza.

La nivelul palierului perceptiv, stilurile de învatare se clasifica în functie de analizatorul utilizat cu

preponderenta. Fleming si Mills (1992) identifica patru stiluri de învatare: vizual, auditiv, citit-scris
si kinestezic.

Acest model se centreaza pe modalitatile senzoriale prin care percepe informatia o persoana care învata.
Autorii identifica urmatoarele stiluri de învatare:

• vizual - preferinta pentru grafice, tabele, figuri, scheme si orice alte reprezentari grafice pentru ceea
ce este expus prin intermediul cuvintelor.

• auditiv - preferinta pentru informatia auzita: prelegeri, casete audio, discutii.

• citit-scris - preferinta pentru informatia vehiculata prin carti, manuale, articole, notite.

• kinestezic - preferinta pentru exercitiu si practica, conectare la realitate prin

experienta, exemple sau simulare.

• multimodal - combina minim doua preferinte.

Stilul multimodal caracterizeaza 50-70% din populatie. Punctul forte al unui profesor cu acest stil
este ca se poate adapta usor la preferintele elevilor sai. Punctul slab este ca atunci când învata el însusi,
are nevoie ca informatia sa îi fie prezentata într-un mod mai complex, pentru a o întelege eficient.

46
 Aceste preferinte nu sunt absolute, ele se pot modifica în timp, pe de o parte, iar pe de alta parte
o persoana poate învata multimodal (recepteaza informatia prin mai multe modalitati pentru a putea
întelege eficient). Un chestionar adaptat dupa cel propus de Fleming si Mills este prezentat in anexa nr.

Stilul de învăţare vizual are următoarele puncte tari:

 Îşi amintesc ceea ce scriu şi citesc
 Le plac prezentările şi proiectele vizuale
 Îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărţi
 Înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le văd
Tinand cont de aceste aspect profesorul poate folosi modelarea in a exemplefica elevilor care sunt
metodele de imbunatatire a invatarii in functie de stilul lor de invatare.
Propuneri de strategii de utilizat de catre elevi cu stil de învăţare vizual
 Luaţi notiţe! Cea mai eficientă cale pentru o învăţare de lungă durată.
 Priviţi persoana cu care vorbiţi! Vă ajută la concentrare asupra sarcinii de învăţare.
 Alegeţi un loc de învăţare liniştit! Dacă este necesar puteţi folosi căşti, pentru a nu vă
distrage atenţia din cauza zgomotului. Unele persoane preferă în timp ce învaţă să asculte în
fundal, o muzică liniştită «soft».
 Dacă nu aţi înţeles ceva din ceea ce a spus cadrul didactic, întrebaţi-l politicos dacă vă poate
repeta sau explica din nou.
 Cei mai mulţi cu acest stil de învăţare învaţă cel mai bine singuri.
 Când învăţaţi luaţi multe notiţe şi explicaţi-le detaliat, în josul paginii.
 Dacă folosiţi notiţele altcuiva, rescrieţi-le, daţi-le o notă personală! Îţi vei aminti mult mai bine!
 Utilizaţi marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale!
 Înainte de a începe o sarcină/ temă pentru acasă stabiliţi-vă obiectivele şi scrieţi-le.
Afişează-le! Să fie cât mai vizibile, să vă atragă atenţia, să fie uşor de citit.
 Înainte de a citi un capitol sau o carte, treceţi în revistă, “scanaţi” imaginile, fotografiile,
schemele, titlurile etc.
 Plasaţi-vă spaţiul de învăţare (birou, bancă, masă de lucru) departe de uşă şi ferestre şi în
faţa clasei.
 Notaţi-vă ideile principale pe cartonaşe colorate (engl.“flashcards”), apoi verificaţi-le!
 Dacă este posibil, folosiţi diagrame, hărţi, postere, filme, video, programe computere, atunci
când studiaţi, când aveţi de pregătit o temă sau când faceţi o prezentare.

47
Stilul de învăţare auditiv prezintă următoarele puncte tari:
 Îşi amintesc ceea ce aud şi ceea ce se spune
 Le plac discuţiile din clasă şi cele în grupuri mici
 Îşi pot aminti foarte bine instrucţiunile, sarcinile verbale/orale
 Înţeleg cel mai bine informaţiile când le aud
Strategii pentru stilul de învăţare auditiv
 Studiaţi cu un prieten(ă)! Astfel puteţi discuta cu acesta despre materialul de învăţat, vă auziţi
unul pe celălalt, vă clarificaţi.
 Recitaţi/ spuneţi cu voce tare informaţiile pe care doriţi să vi le amintiţi mai mult timp.
 Întrebaţi cadrele didactice dacă puteţi prezenta temele sau munca voastră ca o prezentare orală
sau pe o casetă audio.
 Înregistraţi casete audio cu punctele importante pe care vreţi să vi le amintiţi o şi ascultaţi-le
în mod repetat. Este foarte folositor pentru învăţarea materialelor în vederea participării la teste.
Când citiţi, parcurgeţi rapid de la un capăt la altul textul, priviţi imaginile, titlurile capitolelor, alte
indicii şi spuneţi cu voce tare ce idei sunt transmise în carte.
 Confecţionaţi cartonaşe colorate cu ideile de bază pe care doriţi să le învăţaţi şi repetaţi-le cu
voce tare. Folosiţi culori diferite care să vă ajute memoria.
 Stabiliţi obiectivele pentru tema de casă şi verbalizaţi-le. Spuneţi obiectivele, etapele de lucru
cu voce tare de fiecare dată când începeţi rezolvarea sarcinilor.
 Citiţi cu voce tare ori de câte ori este posibil! Aveţi nevoie să auziţi cuvintele pe care le citiţi
pentru a le înţelege mai bine sensul.
 Folosiţi culori diferite şi imagini în notiţele pe care le luaţi, în exerciţiile din carte, în fişe de
lucru.

Stilul de învăţare tactil-kinestezic se remarcă prin punctele tari:

 Îşi amintesc ceea ce fac şi experienţele personale la care au participat cu mâinile şi întreg
corpul (mişcări şi atingeri)
 Le place folosirea instrumentelor sau preferă lecţiile în care sunt implicaţi activi/participarea la
activităţi practice
 Îşi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au făcut o dată, le-au exersat şi le-au aplicat în
practică (memorie motrică)
 Au o bună coordonare motorie

48
Strategii pentru stilul de învăţare tactil-kinestezic!
 Pentru a memora, plimbaţi-vă şi spuneţi cu voce tare ceea ce aveţi de învăţat, folosind
notiţele.
 Când citiţi o scurtă povestire sau un capitol dintr-o carte, încercaţi “abordarea
întregului ca o parte”. Aceasta înseamnă că este de dorit să respectaţi următoarea
succesiune: să urmăriţi imaginile, să citiţi titlurile capitolelor, să citiţi primul şi ultimul paragraf
şi apoi să identificaţi “emoţiile şi sentimentele” transmise. Puteţi de asemenea să treceţi în
revistă scurta povestire/capitolul, de la sfârşit la început, paragraf cu paragraf.
 Dacă sunteţi o fire agitată, nervoasă, nu-i deranjaţi pe cei din jurul vostru. Faceţi exerciţii
pentru mâini, degete, picioare, tălpi, părţile corpului, practicaţi un sport, jucaţi-vă cu o
minge de tenis, strângeţi în pumn o minge elastică sau ceva similar.
 Este posibil ca nu întotdeauna să studiaţi cel mai bine la birou sau în bancă. De aceea,
încercaţi să studiaţi într-un spaţiu adecvat, folosind un scaun confortabil, chiar un şezlong cu o pernă
de sprijin, unde vă şi puteţi relaxa în acelaşi timp.
 Studiaţi cu muzică în fundal (de ex. muzica barocă, clasică este cea mai recomandată faţă de o
muzică zgomotoasă, de ex. heavy-metal).
 Decoraţi clasa, mediul în care lucraţi cu hârtie colorată. De asemenea puteţi să vă acoperiţi
banca, biroul, masa. Alegeţi culoarea favorită care vă ajută să vă concentraţi. Această tehnică
este numită fond de culoare, “engl. colour grounding.
 Încercaţi să citiţi prin folii transparente colorate, care ajută la concentrarea atenţiei.
Înainte de a alege culoarea potrivită, încercaţi o varietate de culori.
 Luaţi frecvent mici pauze! Dar asiguraţi-vă că vă întoarceţi repede la lucru. Un orar
eficient cuprinde 15-25 minute de studiu, 3-5 minute de pauză.
 Ca tehnică de învăţare şi memorare, ţineţi ochii închişi şi scrieţi ideea în aer sau pe o
suprafaţă, de ex. pe bancă cu degetul. Găsiţi imaginea şi sunetul cuvintelor în minte. Mai
târziu, când vreţi să vă amintiţi informaţia, închideţi ochii şi încercaţi să vedeţi cu ochii minţii
şi să auziţi ideile învăţate anterior.
 Când învăţaţi o nouă informaţie, confecţionaţi cartonaşe colorate în care să includeţi ideile
esenţiale, cuvintele cheie.

49
 Aceste strategii de optimizare a procesului de invatare in functie de stil, recomandate elevilor
trebuie sa se afle permanent si in atentia profesorului atunci cand isi construieste strategia de predare , el
putand sa abordeze metode de lucru care sa corespunda fiecarui stil de invatare.

MODELUL KOLB

Pe palierul procesarii informatiei, clasificarile sunt mai diverse. David Kolb (1984) identifica patru
moduri de învatare: prin experienta concreta, prin observare reflexiva, prin conceptualizare
abstracta si prin experimentare activa.

Autorul teoriei învatarii experientiale, David Kolb, propune o tipologie a trasaturilor individuale în
învatare (1981, 1984) care porneste de la premisa ca procesarea informatiei este influentata de
experienta pe care o acumulam sau o detinem la un moment dat.

Modelul este imaginat circular, si presupune ca fiecare individ va parcurge toate cele patru tipologii, în
ordinea propusa de autor: experimentare concreta sau învatarea prin experienta; reflectare/observare sau
învatarea prin examinare; abstractizare/conceptualizare sau învatarea prin explicitare si experimentare
activa sau învatarea prin aplicare.

50
Pentru ca o experienta completa de învatare sa se produca o persoana care învata trebuie sa parcurga
toate cele patru stadii. Fiecare persoana utilizeaza toate cele patru stiluri în grade diferite, dar manifesta
preferinta pentru unul dintre ele.

Experienta concreta sau a simti înseamna a percepe informatia. Judecatile se întemeiaza pe simturi.
Aceste persoane considera abordarile teoretice lipsite de utilitate, învata cel mai bine din exemple în
care pot fi implicati ei însisi. Se relationeaza cu egalii lor nu cu reprezentanti ai autoritatii. Munca în
echipa îi ajuta sa obtina succes. Fiind autonomi în învatare au nevoie de un profesor facilitator.

Observarea si reflexia sau a privi reflecta felul în care anumite aspecte ne influenteaza viata. Aceste
persoane se bazeaza pe observatii sistematice în judecatile pe care le emit. Le plac prelegerile si
expunerile pentru ca acestea permit observare impartiala. Prefera evaluarea externa. Au nevoie de un
profesor care este expert, formuleaza sarcini de lucru si ofera sugestii.

Abstractizarea si generalizarea sau a gândi presupune a compara cum anumite lucruri se potrivesc cu
experienta noastra. Aceste persoane sunt orientate mai mult înspre simboluri si obiecte decât înspre
oameni. învata cel mai bine în situatii de învatare impersonale, care evidentiaza teoriile si permit analiza
sistematica. Le plac studiile de caz, lecturile si exercitiile de gândire. Ceilalti îl ajuta prea putin în
învatare.

Experienta activa sau a face trimite înspre felul în care informatiile noi ofera posibilitati pentru a fi
utilizate în actiuni. învata cel mai bine când sunt antrenati în proiecte, dezbateri de grup sau rezolvarea
temelor de casa. Sunt extrovertiti si doresc sa atinga totul. Le place sa vada totul si-si stabilesc propriile
criterii dupa care decid relevanta informatiilor.

Honey si Mumford (1986) au prelucrat observatiile lui Kolb pe directia demonstrarii diversitatii umane
si au elaborat patru stiluri individuale de învatare, pe baza ideii ca fiecare persoana percepe, proceseaza
si reprezinta informatia într-un mod diferit. Achizitiile se produc la un nivel calitativ superior atunci
când experientele de învatare angreneaza stilul preferat al unei persoane.

Cele patru stiluri sunt: teoreticienii, pragmaticii, activistii si reflexivii.

Teoreticienii se întreaba constant cum se relationeaza un lucru cu altele. Preiau informatiile prin analiza,
observatie si gândire. Punctul lor forte consta în abilitatea de a crea modele teoretice. Fraza cheie: Daca
e logic e bine.

51
Pragmaticii se întreaba mereu cum pot pune în practica o idee. Cel mai tare punct al lor este ca observa
latura practica a informatiilor. Achizitioneaza cunostintele prin experienta directa, simturi, actiuni. Au
interese legate de tehnica. Fraza cheie: Daca functioneaza e bine.

Activistii sunt gata sa încerce orice. Acorda semnificatie unei experiente prin angajare imediata în
folosirea sau realizarea acesteia. Punctul forte al lor este faptul se implica în experiente noi. Exceleaza
în a se adapta la circumstantele imediate ale contextului. Rezolva problemele intuitiv, bazându-se pe
informatia de la altii. Fraza, cheie: Voi încerca orice macar o data.

Reflexivii prefera sa aiba timp sa mediteze asupra unui subiect. Acorda semnificatie unei experiente
reflectând la ea si încercând sa identifice toate posibilitatile. Punctul lor forte consta în abilitatea
imaginativa. Fraza cheie: Am nevoie de timp sa ma gândesc la acest lucru.

Pentru a identifica preferinta personala pentru un stil de învatare se poate folosi chestionarul din Anexa
nr , tinând cont de faptul ca asa cum nu exista stiluri bune si stiluri rele, nu exista nici raspunsuri gresite
sau corecte.

Adepţii modelului experimental al lui D.Kolb susţin că oamenii manifestă anumite

comportamente în cadrul procesului de instruire şi acestea pot fi grupate în patru stiluri distincte:

1. STILUL CONVERGENT – conceptualizare abstractă şi experimentare activă: subiecţii convergenţi

acumulează cunoştinţele prin analiză şi apoi aplică noile idei/concepte în practică. Abilitatea de a aplica
ideile noi este punctul forte al acestora. Convergenţii sistematizează informaţia prin intermediul
raţionamentelor ipotetico-deductive. Ei pun un accent deosebit pe gîndirea raţională şi concretă, rămînînd
relativ “reci”. Decît să “irosească” timpul cu oamenii, ei preferă să mediteze, să inventeze ceva.
2.Stilul divergent – experienţă concretă şi observare reflexivă: divergenţii acumulează cunoştinţe cu
ajutorul intuiţiei. Subiecţii care preferă acest stil de instruire îşi utilizează la maxim aptitudinile
imaginative şi abilitatea de a vedea situaţii complexe din mai multe perspective, ajungînd, prin sinergie,
la formarea unui gestalt semnificativ. Divergenţii posedă, de asemenea, abilitatea de a integra eficient
informaţia într-un tot întreg. Punctul forte al divergenţilor îl constituie abilitatea lor imaginativă, fiind
consideraţi opuşii convergenţilor. Aceşti subiecţi sînt emoţionali şi excelează în artă şi literatură.
3. STILUL ASIMILATOR – conceptualizare abstractă şi observare reflexivă: abilitatea de a crea
modele teoretice şi raţional-inductive este punctul forte al asimilatorilor. Ei învaţă prin analiză,
planificare şi reflectare. Asimilatorii nu pun accentul pe aplicarea practică, ci se focusează pe dezvoltarea
teoriilor, deseori ignorînd faptele dacă acestea nu corespund cu teoria.
52
4. STILUL ACOMODATOR – experienţă concretă şi experimentare activă: spre deosebire de
asimilatori, acomodatorii vor ignora teoria, dacă faptele nu coincid cu aceasta. Subiecţii stilului dat
excelează în situaţiile în care trebuie să aplice teoriile ştiute unor circumstanţe specifice. Punctul forte al
acestora este abilitatea de a realiza ceva şi de a se implica într-o nouă experienţă. Acomodatorii
abordează problema într-o manieră intuitivă, mergînd pe calea încercărilor şi erorilor. Ei obţin cunoştinţe
mai curînd de la alte persoane decît prin intermediul abilităţilor lor analitice. Din toate aceste patru
stiluri, acomodatorii sînt cei care-şi asumă riscuri.

Teoria lui Kolb, fiind una dintre cele mai populare teorii ale stilurilor de instruire a adulţilor, stă la
baza multor compendii pentru profesori. Hartman (1995) a încercat să facă un rezumat al acestor indicaţii
in ceea ce priveste strategile si metodele didactice de utilizat in functie de aceasta clasificare a stilurilor
de invatare.
1) Pentru experimentatorul concret – lecţii de laborator, lucru pe subiecte, observaţii asupra fenomenelor
din natură, filme ştiinţifice etc.
2) Pentru observatorul reflexiv – ţinerea unui jurnal personal,brainstorming
3) Pentru conceptualizatorul abstract – lectură, scriere, lucru cu analogiile
4) Pentru experimentatorul activ – studiu de caz, teme pentru acasă, simulari

Beneficiile identificării şi dezvoltării stilurilor de învăţare

Pentru elevi….
 dezvoltarea autocunoaşterii
 relevarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale învăţării
 eliminarea obstacolelor învăţării
 îmbunătăţirea stimei de sine
 prevenirea neînţelegerilor dintre copii-profesori şi părinţi
 evidenţierea abilităţilor de învăţare
 optimizarea învăţării prin adoptarea unui mod personal
 obţinerea de note mai bune la şcoală
 dezvoltarea unor relaţii pozitive cu cei din jur
 scăderea problemelor de comportament

Pentru profesori....

53
  se constată mai puţin stres – zi de zi, în situaţiile din clasă şi din afara clasei
 se obţin rezultate mai bune şi există satisfacţie profesională
 se îmbunătăţeşte managementul timpului
 se formează o imagine acurată asupra diversităţii din clasă
 creşte spiritul de echipă
 se dezvoltă relaţia interpersonală dintre profesor-elev şi comunicarea profesorilor cu elevii şi
părinţii
 se clarifică nevoile de învăţare individuale ale elevilor
 are succes învăţarea prin cooperare, lucrul pe grupe
 se evidenţiază în mod real nevoile elevilor etichetaţi „slabi” şi ale şi ale elevilor „talentaţi”
 se conştientizează cauzele eşecului în învăţare
 se stabilesc strategii de optimizare a învăţării

Strategii de dezvoltare a stilurilor de învăţare

• Identifică stilul de învăţare
• Participă la exerciţii de autocunoaştere şi intercunoaştere
• Exersează deprinderilor eficiente de studiu (de ex. modalităţi de luarea notiţelor)
• şi aplică cerinţelor învăţării eficente (de ex. managementul timpului învăţării, igiena învăţării,
spaţiul de învăţare)
• Aplică tehnicile gândirii critice
• Formulează conştient scopuri şi obiective clare şi precise.
• Stimulează motivaţia şi atitudinea pozitivă pentru învăţare (interesul pentru cunoaştere, pasiunea pentru
învăţare). Cu cât materialul prezintă semnificaţie şi interes mai mare pentru tine, cu atât învăţarea este
mai rapidă şi eficientă
• Deprinde-te să te autoevaluezi; verificarea, evaluarea eficienţei metodelor de învăţare prin
cunoaşterea rezultatelor şi a erorilor în învăţare; asigurarea feedback-ului stimulează performanţele
• Prelucrează şi sistematizează, regândeşte din mai multe perspective materialul de învăţat.
• Organizează conţinuturile învăţării, precizează de la început obiectivele, modalităţile de realizare şi
tehnicile de autocontrol
• Elaborează un plan, program de învăţare care să cuprindă activităţi concrete, sarcini de îndeplinit,
resurse, termene limită, recompense etc.
• Asigură o atmosferă confortabilă şi o dispoziţie afectivă care să te stimuleze şi să te susţină; evită
trăirea unor stări emoţionale negative, stresante, mai ales atunci când sunt asociate cu
54
performanţe slabe
• Stimulează dorinţa de cunoaştere, afirmare şi autorealizare
• Autosugestionează-te pozitiv, dezvoltă-ţi încrederea, nu te descuraja în faţa obstacolelor
• Învaţă din succesele şi eşecurile personale şi nu numai!
Toţi elevii pot învăţa, dacă profesorii, părinţii, cei care le oferă suport sunt pregătiţi cum să-i înveţe, să le
propună programe pentru dezvoltarea stilului de învăţare şi a practicării abilităţilor transferabile: de
comunicare, de a lucra în echipă, de învăţare, de organizare a timpului, de a rezolva probleme, de a
negocia, de ascultare, de creativitate, de a lucra cu computerul etc.
Cercetările spun că cei care participă la astfel de programe obţin note mai bune, creşte stima de sine, se
pot ajuta singuri în multele şi diferitele situaţii de învăţare cu care se întâlnesc zilnic, devin autonomi,
scade riscul de abandon şcolar, creşte gradul de participare la activităţile şcolare şi extraşcolare.

55
 II.4 PARTICULARITATI DE EDUCATIE A ADULTULUI
ANDRAGOGIE

Literatura de specialitate promovează ideea conform căreia instruirea adulţilor trebuie abordată
într-o altă modalitate decît cea a copiilor şi adolescenţilor. Afirmaţia că profesorii care învaţă adulţii ar
trebui să utilizeze alte stiluri de predare decît cele pe care le folosesc instruind preadulţii este bazată, în
speţă, pe „opiniile profesioniştilor, asumţiile filozofice asociate psihologiei umaniste şi teoriile instruirii
adulţilor, dezvoltării şi socializării”
Knowles (1984) relevă elementele învăţării care sunt necesare în munca cu adulţii, proces care
identifică de asemenea rolul profesorului care plasează elevii în centrul învăţării. Elevii trebuie să fie
implicaţi activ în învăţare şi să îşi asume un grad înalt de responsabilitate personală în acest sens.
Knowles consideră auto orientarea drept esenţa învăţării la adulţi şi susţine că necesităţile şi experienţele
persoanei care învaţă trebuie să fie mai presus de expertiza instructorului. Adulţii, consideră el, sunt
persoane care se orientează singure în procesul de învăţare şi fiecare adult este unic datorită experienţelor
sale personale.
R. Muchielli simte nevoia unei delimitări şi mai clare de educaţia copilului, denumind educaţia
adulţilor andragogie, (de la grecescul aner, andros -„adult") deoarece se adresează altor particularităţi de
vârstă şi se fundamentează pe alte principii.

Andragogia se bazează pe asumţiile umanistice despre adult ca „educabil”, caracterizat prin:

 autoconceptualizare independentă,
 motivaţie intrinsecă,
 experienţă anterioară profundă şi vastă
 un puternic montaj psihologic pentru a învăţa
 orientarea spre un scop bine definit- rolurile sale sociale şi responsabilităţi.

In baza numeroaselor cercetări, putem enumera şi anumite specificităţi ale adulţilor implicaţi în
procesul de instruire:
 Adulţii sînt autonomi şi autodirectivi. Ei trebuie să fie liberi să se direcţioneze în mod independent,
iar profesorul – doar să faciliteze instruirea;

56
 Adulţii au o vastă experienţă de viaţă acumulată de-a lungul anilor care trebuie „exploatată”.
Referinţele de rigoare, conexiunile cu experienţa de viaţă vor contribui la eficientizarea procesului de
instruire;
 Adulţii, implicîndu-se în procesul de instruire, au o motivaţie intrinsecă şi sînt orientaţi spre un scop
bine definit;
 Adulţii sînt selectivi şi atenţi la relevanţa cunoştinţelor;
 Adulţii sînt foarte responsabili, au un grad mai înalt de conştiinciozitate;
 Adulţii au un respect profund pentru profesori, dar, la rîndul lor, simt necesitatea de a fi respectaţi de
aceştia;
 Adulţii tind spre o orientare educaţională centrată pe viaţă, sarcini sau probleme dat fiind faptul că
montajul pentru instruire al acestora este condiţionat de necesitatea de a şti sau de a face ceva.

O dată ce învăţarea adulţilor diferă semnificativ de cea a preadulţilor, nici practicile de predare nu pot
fi similare. Modelul pedagogic tradiţional este, deci, nepotrivit pentru adulţi, instruirea acestora
necesitînd alte tipuri de tehnologii educaţionale. În acest scop s-au realizat numeroase studii, două dintre
ele vor fi analizate în continuare. Subiecţii acestor studii erau profesori care lucrau atît cu copiii, cît şi cu
adulţii. Ei au fost solicitaţi să răspundă la următoarele întrebări:
„În opinia Dvs., profesorii îi instruiesc pe adulţi în mod diferit decît pe copii? Şi dacă răspunsul e
afirmativ, care sunt aceste diferenţe?”

Ambele studii au investigat percepţiile profesorilor despre diferenţele învăţării la aceste două
categorii de vîrstă (adulţi şi copii). În urma analizei datelor obţinute s-a stabilit că:
• adulţii au un grad mai înalt de curiozitate epistemologică;
• sînt mai motivaţi să înveţe, să cunoască lucruri noi, îşi asumă responsabilitatea pentru
calitatea însuşirii cunoştinţelor;
• adulţii studiază cu mai multă străduinţă şi sînt mai perseverenţi;
• ştiu exact ce doresc să înveţe, să cunoască sau să facă;
• adulţii sînt mai receptivi la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor teoretice.
Sunt multe diferenţe semnificative în ceea ce priveşte stilulurile de predare la adulţi şi la preadulţi.
Astfel:
 La adulti se pierde mult mai puţin timp pentru stabilirea disciplinei; structura activităţilor de
instruire este mai flexibilă
 profesorii variază mai frecvent tehnicile de predare
57
 conţinutul şi structura materiei de studiu se ajustează în funcţie de feedback-ul educabililor;
 adulţilor li se dau mai puţine directive
 li se oferă un suport emoţional relativ mai mic.
Bariere in educatia adultilor
 • Lipsa timpului:
 • Lipsa banilor: în
 • Responsabilităţi familiale:
 • Organizarea orarului:
 • Probleme de motivaţie: adultul trebuie să înveţe pentru că a fost forţat să o facă;
 • Lipsa încrederii în sine: stima de sine redusă, un eşec care nu poate fi uitat sau alte lucruri care
au marcat adultul, îl va împiedica pe acesta să-şi învingă frustrările şi temerile.
Motivaţia adulţilor pentru învăţare
Un alt aspect de o importanţă incomensurabilă a instruirii adulţilor este motivaţia, care diferă mult
de cea a preadulţilor. Şi asta pentru că aceste două categorii de vîrstă au surse de motivaţie variate.
Sursele motivaţionale ale adulţilor
 • Relaţiile sociale: adulţii vin la cursuri sau la alte activităţi instructive pentru a-şi face noi
prieteni sau pentru a fi împreună cu prietenii/colegii/rudele.
 • Expectaţiile sociale: adulţii se angajează în activităţi instructive la insistenţa unei autorităţi, la
recomandările soţului, la sugestiile prietenilor.
 • Bunăstarea socială: pentru a-şi dezvolta disponibilitatea de a fi în serviciul comunităţii, de a fi
util societăţii, adulţii fac cursuri fără tangenţe cu profesiunea de bază.
 • Avansarea profesională: adulţii se angajează în procesul de instruire pentru a obţine beneficii
materiale, avansare profesională, prestigiu social, pentru a ţine piept concurenţei.
 • Refugiu sau stimulare: pentru a scăpa de plictiseală, pentru a evita rutina de acasă sau de la
serviciu, adulţii îşi găsesc salvarea în învăţare.
 • Interes cognitiv: majoritatea adulţilor învaţă de dragul învăţării, caută informaţii noi pentru a-şi
satisface curiozitatea.
Cea mai eficientă modalitate de a motiva adulţii este cea de a spori numărul argumentelor în
favoarea angajării în procesul instructiv şi de a micşora numărul factorilor-barieră sau chiar de a-i
înlătura.

58
 Profesorii care instruiesc adulţii ar trebui sa tina cont de urmatoarele sugestii:
1. Determinaţi scopul implicării adultului în procesul instructiv sau într-un training de
perfecţionare.
2. Utilizaţi metode centrate pe educabil (discuţii în grup, sarcini pentru grupuri mici,
aranjaţi mobila într-o modalitate nontradiţională, adresaţi-vă pe nume etc.).
3. Ţineţi cont de diferenţele fiziologice dintre copil şi adult (adulţii au un grad înalt de
concentrare, realizează cu uşurinţă sarcini mai dificile, pot lucra şi individual etc.).
4. Valorificaţi tezaurul intelectual şi practic al educabililor.
5. Orice fiinţă umană poate învăţa la orice vîrstă, dar nu şi în orice condiţii. Sarcina dvs.
este de a stabili un climat favorabil învăţării, avînd rolul de facilitator.
6. Creaţi oportunităţi egale pentru toţi educabilii, astfel încît fiecare să dispună de multiple
resurse de învăţare.
7. Echilibraţi componentele intelectuale şi emoţionale ale instruirii.
8. Împărtăşiţi-vă sentimentele şi opiniile cu educabilii, dar nu-i dominaţi.
9. Creaţi condiţii de confruntare directă cu problemele practice, sociale sau de cercetare
pentru a vă asigura că instruirea este eficientă pentru educabilii dvs.
10. Favorizaţi deschiderea adulţilor spre schimbare, creştere personală şi profesională.
“DESIGN-UL” INSTRUIRII ADULŢILOR trebuie să ţină cont de următoarele:
• adulţii au nevoie să ştie de ce trebuie să înveţe un anumit lucru;
• adulţii învaţă mai bine experimentînd;
• adulţii abordează învăţarea ca un proces de rezolvare a problemelor;
• adulţii învaţă cel mai productiv atunci cînd subiectul constituie pentru ei o valoare cu
aplicabilitate imediată;
• instrucţiunile pentru adulţi trebuie să se focuseze mai mult pe proces şi mai puţin pe conţinutul
ce urmează să fie însuşit de ei;
• adulţii trebuie implicaţi în planificarea şi evaluarea activităţilor lor;
• adulţii sînt mai interesaţi de subiectele care se referă la profesia sau la viaţa lor personală.
Specific adultilor, este angajarea variata intr-o multitudine de roluri in munca, familie, activitati
politice sau obstesti. Contrar parerilor de pina acum, s-a constatat ca aceasta angajare in multiple roluri
sociale nu faciliteaza schimbarea, ci duce la o inertie in raport cu schimbarea. Adultul deci, nu accepta
usor schimbarea, deoarece aceasta implica modificarea structurala a intregului model explicativ, valoric
si actional.

59
 CAPITOLUL III
APLICAŢIE PRACTICĂ
STUDIU DE CERCETARE

60
 III.1 Identificarea şi definirea problemei
Societatea moderna pune la dispozitia celor interesati multiple mijloace de informare care conduc
la obtinerea unor informatii actuale, complexe si prezentate sub diverse forme media intr-un timp foarte
scurt.
Elevii nostrii au astfel posibilitatea sa se documenteze si sa compare calitatea, acurateatea si
noutatea datelor furnizate de noi la scoala. In special elevii mai tineri sunt obisnuiti sa utilizeze mijloace
moderne de informare si nu prezinta interes pentru metodele didactice clasice.
Elevii mai maturi, desi nu intotdeauna familiarizati cu mijloacele moderne de informare devin si
ei atrasi de strategiile didactice moderne atunci cand observa ca acestea ii ajuta in dobandirea mai rapida
si mai eficienta a deprinderilor si cunostintelor necesare formarii profesionale.
Se impune deci ca noi profesorii sa ne perfectionam continuu in folosirea si dezvoltarea de
strategii didactice moderne adaptate cerintelor noului curriculum dar si stilurilor de invatare ale elevilor .

III.2 Ipoteza

Utilizarea alternativelor metodologice moderne de predare, centrate pe elev, contribuie la

imbunatatirea calitatii procesului instructiv educativ, avand astfel o reala valoare educativ formativa
pentru elevii viitori asistenti medicali generalist, eficeientizand dobandirea competentelor si
imbunatatind rezultatele scolare.
Activitatile didactice centrate pe elev, adaptate stilurilor de invatare, permit dezvoltare initiativei,
implicarii, creativitatii si responsabilitatii elevului dar si formarea unor atitudini morale, etice si
deontologice si mai ales dobandirea competentelor prevazute in curriculum , la nivelul standardelor
stabilite, toate acestea cu o eficienta mai mare decat a metodelor didactice clasice si permite totodata
dezvoltarea unor relatii de cooperare intre elevi si profesor.

III.3 Planul cercetării

Pentru verificarea acestei ipoteze am aplicat la clasa 2 A si 2B, in anul scolar 2010-2011 o serie
de metode moderne de predare, enumerate in cursul lucrarii, in cadrul predarii lectiilor privind
investigatiile morfologice si functionale la pacientii cu afectiuni ale tubului digestiv si glandelor anexe si
a temei “ Ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-duodenal” .

61
 Am folosit ca lot martor clasa 2 C si 2D, unde predarea s-a facut initial utilizand exclusiv metode
si strategii clasice, centrate pe profesor si ulterior pentru orele de instruire clinica am utilizat si metode
moderne interactive precum metoda proiectului in stagiul clinic pentru a exista o unitate in cerintele de
practica pentru toti elevii anilor 2 si pentru a nu defavoriza sau discrimina elevii din lotul martor.

Metodele de cercetare folosite au fost : observatia, chestionarea, colectarea, analiza , compararea

si interpretarea datelor statistice.

Pentru a avea timp suficient de aplicare a cercetarii am utilizat si ore din cadrul modulului de
“Principiile cercetarii” reusind astfel sa demonstrez elevilor cu un exemplu concret cum se realizeaza un
studiu de cercetare. Tot in cadrul acestor ore am identificat stilurile de invatare prin aplicarea unor
chestionare si interpretarea lor, elevii afland asfel care stil de invatare ii reprezinta si care sunt medodele
de invatare eficiente pentru fiecare stil in parte,
Pe cale de consecinta, in cadrul proiectului realizat in timpul practicii au fost aplicate si apoi
evaluate cunostintele si competentele de la principiile cercetarii iar continutul teoretic si competentele
aferente modului de gastroenterologie au fost evaluate si notate la modulul respectiv.

Cele 2 grupuri supuse cercetarii au fost sensibil egale in ce priveste numarul si structura de varsta

Tabel cu efectivele elevilor de la anul 2 , pe categorii de varsta

clasa 19-30 ani 30-40 ani 40-50 ani total Total grup
2A 22 5 2 29
experimental
2B 11 9 5 25
54
2C 18 4 2 24 Total grup
2D 12 6 4 22
martor
46

62
 La finalul primelor 6 saptamani de teorie, inaintea intrarii in stagul clinic elevii au fost supusi
unei evaluari privind acumularea cunostintelor predate ( cele teoretice referitoare la investigatii) iar
rezultatele sunt urmatoarele :
CLASA NOTE 9-10 NOTE 7-8 NOTE 5-6 NOTE 4 MEDIA
2A 8 10 9 2 7,13
2B 11 6 6 2 7,60
2C - 11 11 2 5,95
2D 4 10 5 3 6,95

Avand in vedere rezultatele slabe inregistrate de grupul martor, am hotarat modificarea planului
de cercetare in sensul aplicarii metodelor moderne de predare si in cazul lotului martor, aceasta pentru a
nu defavoriza sau discrimina elevii inclusi in planul de cercetare.
Astfel, cercetarea va analiza in continuare si modul cum au evoluat rezultatele scolare ale elevilor
cuprinsi initial in lotul martor dupa aplicarea metodelor interactive de predare.

In cadrul stagiului clinic toti elevii anilor 2 impartiti in 4 grupe pe fiecare clasa au avut de
realizat un proiect-aceasta metoda a proiectului fiind interactiva, moderna si transcurriculara.
Pe parcurs vor fi prezentate si analizate doar proiectele grupelor a caror tema se incadreaza in subiectul
prezentei lucrari.
Mentionez ca a existat cate o grupa de la fiecare din cele 4 clase care a realizat proiecte cu acelasi titlu
pentru a se putea realiza comparatia si analiza rezultatelor metodei.

Dupa prezentarea si evaluarea proiectelor de practica in cadrul seminarului de final de stagiu a

urmat, conform planificarii, predarea lectiilor privind ingrijirea pacientilor cu diferite afectiuni ale

63
tubului digestiv si ale glandelor anexe. In cadrul acestora pentru predarea ingrijirilor acordate pacientilor
cu ulcer gastro duodenal si complicatii aferente sunt alocate un numar de 4 ore.

În elaborarea strategiei didactice de predare a acestei teme am tinut seama de urmatoarele principii
ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:
- elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza
- elevul invata in mod activ
- lucreaza in mod cooperativ in grupuri
- invatarea nu se limiteaza doar la sala de curs
- elevului i se permite sa se exprime in mod creativ
- experimenteaza problemele in globalitatea lor ca subiect matur.
- Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential

Pentru atingerea competentelor din cadrul modulului de gastroenterologie si nursing in

gastroenterologie se vor realiza :
1. activitati de predare- invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica, descoperirea
inductiva si deductiva, observarea dirijata, instruirea asistata pe calculator
2. metode alternative : brainstorming, problematizarea, studiu de caz, lucrul in grup, jocul de
rol.
3. activitati de predare-invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru adaptate stilurilor de
invatare, demonstratia, exercitiul, referate, metoda proiectului, eseuri, munca independenta.

64
 III.4 Aplicarea strategiilor didactice moderne in predarea temei

Schita de proiect didactic „Ingrijirea pacientiilor cu ulcer gastro-duodenal „

Numar ore alocate 4
- 1 ora actualizarea cunostintelor privind investigatiile clinice si paraclinice in ulcerul gastro-
duodenal si a notiunilor teoretice predate de medic privind cauze, manifestari,tratament, evolutie si
complicatii.
- 2 ore predarea notiunilor teoretice privind ingrijirea pacientiilor cu ulcer gastro-duodenal si
complicatii aferente acestuia.
- 1 ora consolidarea cunostintelor privind ingrijirea pacientiilor cu ulcer gastro-duodenal
Competente specifice:
25.1 Analizeaza semnele si simptomele specifice
25.2 Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnostice de ingrijire
25.3 Elaboreaza planul de ingrijire
25.4 Aplica interventiile proprii si delegate planificate
25.5 Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
Competente derivate :
1. Elevii descriu functiile stomacului
2. Elevii argumenteaza influenta diferitilor factori asupra activitatii stomacului.
3. Elevii descriu masurile igieno-dietetice care duc la desfasurarea optima a procesului de digestie
4. Elevii enumera investigatiile radiologice, endoscopice, de laborator specifice evaluarii
pacientilor cu ulcer gastro-duodenal.
5. Elevii argumenteaza de ce, cand si cui se fac investigatiile respective.
6. Elevii descriu modul de efectuare al gastroscopiei.
7. Elevii aleg materialele si pregatesc pasta de bariu pentru efectuarea tranzitului baritat
8. Elevii descriu pregatirea pacientului pentru gastroscopie
9. Elevii descriu pregatirea pacientului pentru radiografia cu bariu
10. Elevii descriu pregatirea pacientului pentru proba Adler
11. Elevii sa enumere manifestarile de dependenta prezente la pacientii cu ulcer gastro-duodenal.
12. Elevii sa stabileasca diagnosticele nursing corespunzatoare manifestarilor intalnite.
13. Elevii sa stabileasca obiectivele de ingrijire in functie de ierarhizarea problemelor de
dependenta stabilite.

65
14. Elevii sa identifice interventiile autonome si delegate ale asistentei in ingrijirea pacientilor cu
ulcer gastro-duodenal.
15. Elevii sa recunoasca semnele de complicatii.
16. Elevii sa argumenteze planificarea ingrijirilor in functie de complicatiile aparute.
17. Elevii sa descrie masurile de urgenta in prespital
18. Elevii sa descrie interventiile de urgenta in spital in cazul unor pacienti cu complicatii ale
ulcerului gastro-duodenal.
19. Elevii elaboreaza planul de ingrijire pe un studiu de caz respectand etapele componente.

66
Secventele lectiei/ Comp. Strategii didactice Activitate profesor Activitate elev
timp alocat derivate
10 min 1,2,3 Conversatia Intreaba si orienteaza Raspund,
Actualizarea euristica-discutie raspunsurile concluzioneaza
cunostintelor teoretice frontala
predate de medic sau
la alte module
30 min 4,5,6,7 Lucrul pe grupe, Organizeaza grupele, Observa, executa
Actualizarea metoda exploziei imparte fisele de lucru, cerintele fiselor,
consolidarea si stelare. prezinta filmul raspund,
evaluarea Demonstratia cu gastroscopiei, argumenteaza
cunostintelor privind film, demonstratia evalueaza raspunsurile autoevalueaza
investigatiile specifice cu obiecte , argumenteaza,
modeleaza

Grupa 1-explozie stelara Grupa 2 – explozie stelara Grupa 3- explozie stelara

investigatii radiologice- investigatii endoscopice- investigatii de laborator-
pregatire pasta de bariu- autoevaluare dupa vizionare film observator pentru tehnica de la
observator film de la grupa 2 Observator pentru tehnica de la grupa 1
grupa 1
10 min 8,9,10 Eseul de 5 minute Enunta cerinta, Noteaza ,prezinta,
(5 min eseu si 5 min conversatia colecteaza eseurile, autoevalueaza
discutie) discuta si evalueaza
Consolidarea raspunsurile
deprinderilor privind
investigatiile specifice,
eval. feed-back-ului

Grupa 1 eseu si intrebare privind Grupa 2 eseu si intrebare privind Grupa 3 eseu si intrebare privind
pregatirea pacientului pentru RX pregatirea pacientului pentru pregatirea pacientului pentru
cu bariu gastroscopie proba Adler

67
ORA a 2-a de teorie
Secventele lectiei/ Comp. Strategii Activitate profesor Activitate elev
timp alocat derivate didactice
10 min 11,12,13 Conversatia Prezinta, chestioneaza, Raspund, discuta
Identificarea euristica orienteaza discutia si argumenteaza,
problemelor pe rapunsurile,concluzioneaza concluzioneaza
baza manifestarilor
de dependenta.
10 min 14 Lucrul cu fise, Distribuie fisele de Identifica
Stabilirea ob. si lucrul in documentare cu planurile interventiile
identificarea perechi de ingrijire, enunta cerinta autonome/delegate
interventiilor Prezinta,
autonome/delegate autoevalueaza
Se cere stabilirea obiectivelor si identificarea interventiilor autonome si delegate pe baza fisei de
documentare cu ingrijirea post-operatorie a pacientilor cu ulcer gastro-duodenal
20 min 15,16,17,18 Prelegere, Prezinta interventiile de Asculta, raspund,
Predarea notiunilor conversatie urgenta in HDS noteaza
privind masurile
de urgenta in cazul
complicatiilor
10 min 13,15 Problematizare Prezinta problema, Rezolva sarcina,
Stabilirea supravegheaza, indruma , prezinta,
prioritatilor in discuta autoevalueaza
cazul
complicatiilor
Stabiliti si ierarhizati in ordinea prioritatiilor problemele si obiectivele pentru un pacient cu ulcer gastric
care prezinta : greturi, hematemeza, dureri epigastrice, vertij, anxietate.

Ora a 3-a de teorie

20 min 12,13,14,16 Studiu de caz Prezinta studiul de caz si Completeaza fisele
Consolidarea Lucrul in imparte fisele (competenta
68
deprinderilor perechi 25.4)
privind stabilirea
problemelor si a
dg. nursing

Se prezinta studiul de caz si se cere : Stabilirea diagnosticelor nursing, ierarhizarea obiectivelor in

ordinea prioritatilor de interventie, completarea fisei cu interventii autonome/delegate si masuri de
protectia muncii si reguli de asepsie/antisepsie aferente interventiilor
Evaluarea fiselor 12,13,14,16 Evalueaza , argumenteaza Prezinta,
-10 min autoevalueaza
10 min 14,15,16,17,18 Demonstratia Prezinta filmul cu sondajul Observa, noteaza,
Consolidarea cu obiecte, cu gastric pentru drenaj si intreaba
notiunilor privind film, explicatia sonda Einhorn
aplicarea
interventiilor
10 min 14,15,16,17,18 Metoda 4/3/5(4 Organizeaza grupele, Rezolva cerintele,
(5 min lucrul cu elevi/3 solutii/5 enunta cerintele, discuta si prezinta,
fise 5 min min) evalueaza raspunsurile argumenteaza
discutarea autoevalueaza
rezultatelor)

Pacient cunoscut cu ulcer gastric cu
nisa prezinta HDS si semne de
abdomen acut. Prezentati 3
investigatii de urgenta pentru
stabilirea conduitei terapeutice,
argumentati
Prezentati cel putin 3 masuri de Prezentati 3 solutii privind
urgenta de urgenta in prespital alimentatia pacientului cu HDS
pentru un pacient cu HDS. in functie de starea si evolutia
Argumentati pacientului. Argumentati

COMPETENŢA 25.4 APLICA INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

FIŞĂ DE LUCRU 
69
 Completaţi tabelul de mai jos pentru un pacient cunoscut cu ulcer gastric in evolutie care prezinta
durere epigastrica severa, varsaturi sangvinolente, greata si inapetenta, TA=100/60 mm col Hg,
P=100p/min si pentru care medicul recomanda recoltarea sangelui pentru analize de laborator in urgenta,
si instalarea unei perfuzii cu ser fiziologic si metoclopramid 1f in Pev.

1. Interventii autonome

2.Interventii delegate

3.Masuri de protectia muncii si reguli de

asepsie respectate in aplicarea interventiilor

Proiect didactic ora a 4-a teorie

TIPUL LECTIEI–VERIFICAREA SI CONSOLIDAREA CUNOSTINTELOR SI DEPRINDERILOR
PRIVIND INGRIJIREA PACIENTILOR CU ULCER GASTRODUODENAL

70
 min Strategii de învăţare
Elevi cu Elevi cu Elevi cu
Activitate Resurse/
Secventele lectiei dominantă dominantă dominantă
profesor metode
vizuala auditivă practică
( grupa 1) (grupa 2) (grupa3)
Verificarea -afiseaza -vizualizeaza -sunt foarte -raspund la Schema lectiei
cunostintelor schema 10 schema lectiei atenti la ceea intrebari Prezentare ppt
despre lectiei min -raspund la ce se discuta si Conversatie,
investigatiile -adreseaza intrebari iau parte la metoda
specifice intrebari acestea frontala

Consolidarea -imparte 30 -vizualizează -citeşte -citeşte

cunostintelor a fisele de min cerinţele cerinţele cerinţele Fişe de lucru
priceperilor si lucru sarcinei de sarcinei de sarcinei de de grup, P.C.
deprinderilor in lucru lucru lucru film
ceea ce priveste -profesorul -efectuează -efectuează Materiale
ingrijirea monitorizeaz sarcina de lucru sarcina de -efectuează necesare
pacientilor cu ă activitatea din fişa data lucru din fişa sarcina de lucru tehnicilor
ulcer grupurilor -participă la data din fişa dată Exercitiul,
gastroduodenal in discuţiile legate -asculta - executa partea lucrul in
functie de -ofera de efectuarea raspunsurile practica a grup,problema
dominanta explicatiile sarcinii date de grupa sarcinei de tizarea,
vizuala, auditiva necesare -observa 1si corijeaza lucru observatia
sau practica pentru executia eventualele -participă la
indeplinirea tehnicii de erori discuţiile legate
sarcinilor de catre colegii de -pune întrebări de efectuarea
lucru la grupele 2,3 legate de sarcinii
-centralizeaza rezolvarea
rezultatele sarcinii de -centralizează
lucru rezultatele

Dezvoltarea de Dezbatere 10 -vizualizează -prezintă -schiţează Fişe de lucru

abilităţi de -monitori min rezultatele rezultatele potenţiale ale grupurilor
comunicare zează sarcinilor de grupului întrebări
activitatea lucru ale -pune întrebări
clasei grupurilor -raspunde la referitoare la
-dirijează -pune întrebări întrebările activitatea
dezbaterea referitoare la puse de colegi celorlalte
activitatea grupuri
celorlalte -corectează
grupuri greşelile puse
în discuţie

71
Analiză şi -trage 5 -stabilirea de -stabilirea de -stabilirea de Fişe de auto-
autoevaluare concluzii min comun acord a comun acord a comun acord a evaluare
asupra grupului grupului grupului
rezultatelor câstigător câştigător câştigător
obtinute (îndeplinirea (îndeplinirea (îndeplinirea
-stabileste criteriilor de criteriilor de criteriilor de
grupul performanţă) performanta performanţă)
castigator -completarea -completarea
fişelor de fişelor de
autoevaluare a autoevaluare a
activităţii activităţii

72
 FIŞA DE LUCRU CENTRATA PE ELEV
- dominantă vizuală-
Grupa:..1.............................................
Data:.............. Clasa

Se consideră urmatoarele imagini ale unor investigatii

A B C D

Si urmatoarele medicamente si materiale

1 2 3 4

I-.4 PUNCTE
 Asociaza literele cu cifrele corespunzator relatiei tehnica materiale
 Descrie pregatirea pacientului pentru tehnica de la punctul A si ingrijirile dupa
tehnica
 Enumera materialele necesare pentru tehnica de la punctul B
 Denumeste tehnicile de la punctele C si D si precizeaza care este principalul
avantaj al fiecareia

II.-3 PUNCTE Utilizand imaginea alaturata precizeaza

despre ce complicatie a ulcerului este vorba si enumera interventiile de urgenta in pre-spital
III.- 2 PUNCTE Urmareste jocul de rol al grupei 2 si tehnica grupei 3 si noteaza eventuale
greseli sau completari.

73
 FIŞA DE LUCRU CENTRATA PE ELEV
- dominantă practică -

Data:.................................................Grupa:...3...........................................Clasa.........

I.-2 PUNCTE Pregateste materialele si solutia necesara efectuarii examenului radiologic baritat
prin metoda descendenta

II - 2 PUNCTE Alege dintre materialele de pe tava sonda duodenala si sonda gastrica

III.-3 PUNCTE Completeaza schema urmatoare despre tratamentul ulcerului gastro duodenal
si continu-o cu noi intrebari si raspunsuri.

IV.2 PUNCTE Aseaza in ordine logica fisele primite in plic cu etapele tehnicii si precizeaza
despre ce tehnica e vorba----gastroscopie

74
 FIŞA DE LUCRU CENTRATA PE ELEV
- dominanta auditiva-

Grupa:..2............................................
Data:.................................................
Se considera urmatoarele imagini

I-2 PUNCTE Precizati despre ce tehnica este vorba, notati si apoi comunicati colegilor

in ce consta pregatirea pacientului pentru tehnica.

II.-2 PUNCTE Enumerati manifestarile de dependenta prezente la pacientii cu sindrom

ulceros si argumentati interdependenta lor si relatiile cauza efect.

III.-2 PUNCTE Ascultati raspunsul colegilor vostri de la gr 1 in ce priveste pregatirea

pacientului si ingrijirile dupa tehnica recoltarii de sange si daca este cazul faceti corecturi si

completari.

IV 3 PUNCTE . Joc de rol- Impartiti in 2 grupuri –unul reprezentand pacientul cu ulcer iar

celalalt asistenta medicala- realizati instruirea pacientului cu sindrom ulceros in ceea ce

priveste respectarea regimului igieno dietetic.

 Notati succint regulile igieno dietetice pentru pacientul cu sindrom ulceros

75
 INSTRUIRE PRACTICA-CONSOLIDARE DEPRINDERI
SCHITA PROIECT DIDACTIC- INSTRUIRE PRACTICA
TIPUL LECTIEI–VERIFICAREA SI CONSOLIDAREA CUNOSTINTELOR SI DEPRINDERILOR

COMPETENTE SPECIFICE:

1-Caracterizeaza tehnicile de nursing si investigatiile

2- Identifica medicamentele prescrise
3–Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii
4 -Pregateste pacientul
4-Aplica tehnicile de nursing
5-Evalueaza starea pacientului dupa efectuarea tehnicii si investigatiei

COMPETENTE DERIVATE:

CD1.1.Sa definesca corect tehnica si scopul ei

CD1.2.Sa recunoasca si sa aleaga materialele necesare tehnicii
CD1.3.Sa pregateasca pacientul din punct de vedere psihic
CD2.3.Sa aseze pacientul in pozitia corespunzatoare
CD1.4.Sa cunoasca ordinea etapelor tehnicii si sa execute corect tehnica
CD2.4.Sa reorganizeze locul de munca
CD3.4.Sa respecte masurile de asepsie si antisepsie
CD1.5.Sa supravegheze pacientul si sa acorde ingrijirile necesare

METODE DIDACTICE: exercitiul, demonstratia, lucrul in grup, observatia, lucrul cu fise, conversatia,

76
Administrarea medicamentelor prin perfuzie

77
 min Strategii de învăţare
Elevi cu Elevi cu Elevi cu
Activitate
Secventele lectiei dominantă dominantă dominantă Resurse
profesor
vizuala auditivă practică
( grupa 1) (grupa 2) (grupa3)
Verificarea -afiseaza -vizualizeaza -sunt foarte -raspund la Schema lectiei
cunostintelor schema 10 schema lectiei atenti la ceea intrebari Retroproiector
despre tehnica lectiei min -raspund la ce se discuta si ,folii
administrarii -adreseaza intrebari iau parte la
medicamente- intrebari acestea
lor prin perfuzie

Consolidarea -imparte 30 -vizualizează -citeşte -citeşte

cunostintelor a fisele de min cerinţele cerinţele cerinţele
priceperilor si lucru sarcinei de sarcinei de sarcinei de Fişe de lucru
deprinderilor in lucru lucru lucru de grup
functie de -profesorul -efectuează -efectuează Materiale
dominanta monitorizeaz sarcina de lucru sarcina de -efectuează necesare
vizuala, auditiva ă activitatea din fişa data lucru din fişa sarcina de lucru tehnicii
sau practica grupurilor -participă la data din fişa dată
discuţiile legate -asculta - executa partea
-ofera de efectuarea raspunsurile practica a
explicatiile sarcinii date de sarcinei de
necesare -observa celelalte grupe lucru
pentru executia -pune întrebări -participă la
indeplinirea tehnicii de legate de discuţiile legate
sarcinilor de catre colegii de rezolvarea de efectuarea
lucru la grupa 3 sarcinii de sarcinii
-centralizeaza lucru
rezultatele -centralizează
rezultatele
Dezvoltarea de Dezbatere 10 -vizualizează -prezintă -schiţează Fişe de lucru
abilităţi de -monitori min rezultatele rezultatele potenţiale ale grupurilor
comunicare zează sarcinilor de grupului întrebări
activitatea lucru ale -pune întrebări
clasei grupurilor -raspunde la referitoare la
-dirijează -pune întrebări întrebările activitatea
dezbaterea referitoare la puse de colegi celorlalte
activitatea grupuri
celorlalte -corectează
grupuri greşelile puse
în discuţie

78
Analiză şi -trage 5 -stabilireea de -stabilireea de -stabilirea de Fişe de auto-
autoevaluare concluzii min comun acord a comun acord a comun acord a evaluare
asupra grupului grupului grupului
rezultatelor câstigător câştigător câştigător
obtinute (îndeplinirea (îndeplinirea (îndeplinirea
-stabileste criteriilor de criteriilor de criteriilor de
grupul performanţă) performanta performanţă)
castigator -completarea -completarea
fişelor de fişelor de
autoevaluare a autoevaluare a
activităţii activităţii

79
 FISA DE DOCUMENTARE
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN PERFUZIE

DEFINITIE : Perfuzia endovenoasa reprezinta introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura, a

solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica si volemica a organismului.

1. SPALAREA MAINILOR ASISTENTULUI MEDICAL

2.ALEGEREA MATERIALELOR NECESARE :

-materiale de protectie a pacientului :pernuta, musama,aleza
-materiale de protectie a asistentului medical :manusi de protectie
-materiale nesterile :tava medicala, tavita renala, garou, romplast, stativ
-solutii dezinfectante :alcool 70
-materiale sterile :ace pentru punctie sau branula, perfuzor si ac de aer ,comprese , tampoane , solutia de
perfuzat si medicamente aditionale

3. PREGATIREA PSIHICA A PACIENTULUI :

 -conversatie cu pacientul pentru a-l cunoaste mai bine( daca pacientul prezinta teama fata de aceasta
tehnica)
 -informarea pacientului cu privire la necesitatea tehnicii
 -explicarea de catre asistentul medical care sunt etapele acestei tehnici

4.VERIFICAREA SI PREGATIREA MATERIALELOR

 -verificarea materialelor din punct de vedere al integritatii ambalajului, a termenului de valabilitate
 verificarea prescriptiei medicale si a corespondentei medicamentului cu prescriptia in ceea ce priveste
doza, concentratia, modul si orarul de administrare
 -etichetarea flaconului cu ora pornirii perfuziei si a eventualelor medicamente introduse in solutia de
perfuzat

5..PREGATIREA FIZICA A PACIENTULUI :

 -identificarea pacientului si a corespondentei pacient prescriptie medicala
 -asezarea pacientului in decubit dorsal intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru
asistentul medical
 -informarea pacientului cu privire la durata tehnicii si necesitatea rezolvarii altor probleme inainte de
inceperea tehnicii ( alimentatie, golirea vezicii urinare, etc)
 -examinarea calitatii venelor, alegerea venei care urmeaza sa fie punctionata
 -dezbracarea regiunii respective astfel incat hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul
bratului
 -asezarea bratului in extensie, abductie si supinatie, sprijinit pe pernuta, musama, aleza

6. IMBRACAREA MANUSILOR:
 -se spala mainele cu apa si sapun , se sterg cu prosop de hartie de unica folosinta
 -se imbraca manusile

7.EXECUTAREA TEHNICII :
 -adaptarea perfuzorului si a acului de aer la flaconul de perfuzie, golirea aerului din tubulatura,
schimbarea acului

80
 -aplicarea garoului la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa
opreasca circulatia venoasa, fara a comprima artera
 -recomandarea pacientului sa stranga pumnul pentru ca venele sa devina turgescente
 -se dezinfecteaza tegumentele intr-un singur sens
 - se fixeaza vena cu policele mainii stangi (daca esti dreptaci),la o distanta de 4-5 cm sub locul
punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
 -se patrunde cu acul atasat la perfuzor cu bizoul orientat in sus, in unghi de 30 de grade,pana cand
acul inainteaza in gol dupa care se schimba directia acului paralel cu vena, se inainteaza 1-2 cm
 -se verifica pozitia acului si se desface garoul si pumnul daca s-a punctionat corect.
 -se regleaza debitul de picurare conform recomandarii medicului si se fixeaza acul cu romplast
 -se supravegheaza permanent, faciesul pacientului, locul punctiei si ritmul de picurare
 -se aplica tampon dezinfectant, se retrage acul si se face o compresiune asupra locului punctiei timp
de 1-3 min , fara a flecta antebratul pe brat

8. INGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNICA :

 -se face toaleta locala a tegumentului
 -se asigura repaus 5-10 minute
 - se supravegheaza pacientul

9. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA :

 -acele si deseurile periculoase se depoziteaza in containerele speciale : container dur pentru ace si
container pentru infectioase

10. NOTAREA TEHNICII PERFUZIEI IN FOAIA DE OBSERVATIE :

 -se noteaza eventualele accidente si incidente produse in timpul tehnicii

81
 FIŞA DE LUCRU CENTRATA PE ELEV
- dominantă vizuală-
Grupa:1/6 elevi
Data: . Clasa

Se consideră urmatoarele imagini:

A 1 2 3

3 4 5

6 7

I .- 3 PUNCTE Identificati tehnica din imaginea A si precizati scopul acesteia.

82
II. -2 PUNCTE Alegeti materialele necesare tehnicii de la punctul I. dintre imaginile de mai
sus.

III. -2 PUNCTE Care este pozitia pacientului din imagine si ce alte pregatiri mai sunt necesare
pentru tehnica perfuziei , in ceea ce priveste pacientul

.
IV.-2 PUNCTE Observati cum executa colegii vostri din grupa 3 tehnica si notati pe fisa
eventualele greseli si observatii

83
 FIŞA DE LUCRU CENTRATA PE ELEV
- dominanta auditiva-

Grupa:2/.56elevi
Data:

I- 2 PUNCTE Notati si apoi comunicati care sunt locurile de electie pentru tehnica din imagine

II.-1 PUNCT Ascultati raspunsul colegilor vostri de la grupa 3 in ce priveste pregatirea

pacientului pentru tehnica si daca este cazul, notati –le in fisa de lucru si faceti corecturile

de rigoare

III.-2 PUNCTE Precizati care sunt ingrijirile dupa tehnica

IV.-1 PUNCT Indicati in ce consta reorganizarea locului de munca.

V.-3 PUNCTE Ascultati care sunt accidentele prezentate de colegii de la grupa 1 in ce

priveste tehnica perfuziei si identificati cauzele. Notati-le in schema urmatoare

1. accident 2.accident 3. accident 4. accident

1. cauze 2. cauze 3. cauze 4. cauze

84
 FIŞA DE LUCRU CENTRATA PE ELEV
- dominantă practică -

Data: Grupa:3/7 elevi

I-2 PUNCTE Asezati in ordinea logica a desfasurarii etapelor tehnicii administrarii

medicamentelor prin perfuzie endovenoasa, fisele primite in plic.

II-2 PUNCTE Asociati urmatoarele imagini etapelor de la punctul 1.

A B

85
 E F

G H

III-2 PUNCTE JOC DE ROL< Desemnati:

 un membru al grupului care sa indeplineasca rolul pacientului
 2 membri care sa se ocupe de selectarea materialeleor necesare
 2 membri care sa pregateasca pacientul
 1 elev care sa simuleze tehnica pe manechin
 1 elev care sa acorde ingrijirile dupa tehnica
 1 elev care sa reorganizeze locul de munca.
IV-3 PUNCTE Identificati si notati 4 accidentele posibile in cazul tehnicii perfuziei si precizati
metodele de rezolvare sau de prevenire

ACCIDENTE IN CAZUL PERFUZIEI

1. 2 3. 4.

86
 ETAPELE TEHNICII- ASEZARE IN ORDINE CORECTA

SPALAREA MAINILOR ASISTENTULUI MEDICAL;

ALEGEREA MATERIALELOR NECESARE :

PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI;

VERIFICAREA SI PREGATIREA MATERIALELOR;

IMBRACAREA MANUSILOR:

PREGATIREA PERFUZIEI(GOLIREA AERULUI DIN PERFOZOR, ATASAREA ACULUI DE

AER);

EXECUTAREA PUNCTIEI VENOASE;

DESFACEREA GAROULUI SI VERIFICAREA PERFUZIEI;

REGLAREA RITMULUI DE PICURARE;

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI PE PARCURSUL TEHNICII- FACIES, LOCUL

PUNCTIEI, RITM DE PICURARE

RETRAGEREA ACULUI SI COMPRIMAREA LOCULUI PUNCTIEI;

INGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNICA :

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA :

NOTAREA TEHNICII IN FOAIA DE OBSERVATIE

87
 Fişa de lucru- Instruire practica
Procedura transfuziei de sange
Timp de lucru 2 ore /locul sala de instruire
Observă simularea realizata la tehnica transfuziei de sange .
Notează în tabelul de mai jos operaţiile realizate în fiecare etapă a tehnicii pentru a obţine fişa
tehnologică .
Identificarea pacientului si
pregatirea psihica
Verificarea compatibilitatii ,,in
vitro”

Pregatirea materialelor necesare

Pregatirea fizica a pacientului

Pregatirea transfuziei

Realizarea punctiei

Verificarea compatibiltatii „in

vivo”

Supravegherea pacientului in
timpul tehnicii si dupa tehnica

Reorganizarea locului de munca

si notarea in foaia de observatie

Fişa de lucru - Instruire practica

88
Timp de lucru 1 ora/ locul sala de demonstratii
Urmăreşte cu atenţie filmul si explicaţiile referitoare la tehnica sondajului gastric pentru aspiratie
continua.
Observă etapa pregătirii materialelor necesare în vederea realizării tehnicii,
Completează spaţiile libere din căsuţele de mai jos pentru a avea schema completă a tehnicii.

Materiale sterile Materiale nesterile

..................................................... ....................................................
..................................................... ....................................................

Sondajul gastric in scopul

aspiratiei continue

Cand se realizeaza ? (in cazul caror

pacienti ?)

....................................................
....................................................
....................................................
....................................................

Rolul asistentei

....................................................
....................................................

COMPETENŢA 25.3 ELABOREAZA PLANUL DE INGRIJIRE

89
 FIŞĂ DE LUCRU NR 4
Completaţi schema următoare cu cele 5 etape ale planului de ingrijire şi notaţi în rubrica
corespunzătoare , pe scurt continutul fiecarei etape.
Activitatea se desfăşoară individual.
Timp de lucru: 1 oră / locul sala de demonstratii
CONTINUT
1.

2.

3.

4.

5.

III.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR

90
 Rezultate obtinute la testarea privind investigatiile pacientilor cu afectiuni digestive dupa aplicarea
strategiilor interactive de predare pe grupul experimental
CLASA NOTE de 4 NOTE 5-6 NOTE 7-8 NOTE 9-10 MEDIA
2A 2 9 10 8 7,13
2B 2 6 6 11 7,60
2C 2 11 11 - 5,95
2D 3 5 10 4 6,95

Se poate observa ca grupul experimental a obtinut un procent mai mare de note peste 7 si medii
pe clasa mai mari, in timp ce la grupul martor se constata un procent mare de note sub 7 si unul foarte
redus de note de 9 si 10 , precum si medii pe clasa mai scazute.

91
Rezultatele obtinute la final de modul si dupa aplicarea metodelor moderne de predare constant pe
grupul experimental si partial pe cel martor

Mediile la modulul de gastroenterologie si nursing in gastroenterologie pe clase si transe de medii

Clasa Medii mai Medii 7-8 Medii 8-9 Medii 9-10 MEDIA
mici de 7 GENERALA
2A - 11 12 6 8,27
2B 2 5 6 12 8,44
2C 2 10 10 2 7,83
2D 2 9 8 3 7,92

Se observa ca pentru grupul experimental format din clasele 2A si 2B exista un procent mai mare
de medii peste 8 (65,51% -2 A si 76% - 2B) fata de grupul martor format din clasele 2C si 2D unde
jumatate din fiecare clasa au medii mai mici de 8.
In plus , la clasa 2A observam ca nu exista nici o medie mai mica de 7 iar la 2B exista un procent ridicat-
48% de medii peste 9 in timp ce la grupul martor situatia e aproape inversata.

92
 Din analiza raspunsurilor elevilor la chestionarul aplicat la finalului proiectului de practica a
reiesit ca ei considera mai eficienta aceasta metoda fata de cele clasice, ca principalul avantaj il constituie
imbunatatirea relatiei cu pacientii si cu personalul medical iar principala dificultate colaborarea intre
colegi in realizarea sarcinilor comune.
Au fost si raspunsuri care au considerat metoda greoaie si nu au vazut o eficienta imediata a
acesteia.
Am constatat din raspunsurile si atitudinea lor ca sunt reticenti in a se autoevalua si cu atat mai
mult in a-si evalua colegii, lasand acest lucru la latitudinea profesorului.

III.6 CONCLUZII
Din analiza si interpretarea datelor reiese ca aplicarea strategiilor didactice moderne a dus la o o
imbunatatire a rezultatelor scolare obtinute de elevii din lotul experimental fata de cei din lotul martor.
In special s-a constatat o imbunatitire a rezultatelor foarte bune, elevii peste medie fiind antrenati
activ de aceste metode si inregistrand progrese evidente, in grupul experimental existand un procent
foarte mare de medii peste 9 comparativ cu lotul martor.
93
 S-a constat si o scadere a procentului de medii foarte mici ceea ce demonstreaza ca strategiile
aplicate au fost eficiente si pentru elevii slabi, cu dificultati de invatare si i-au ajutat sa-si imbunatateasca
rezultatele.
Un alt rezultat bun obtinut si care nu este reflectat in datele statistice dar se regaseste in
raspunsurile la chestionarul completat de elevi la finalul proiectului realizat in practica este acela ca
strategia didactica moderna aplicata a condus la o mai buna ancorare a elevilor in realitatiile existente in
spitalele noastre si a imbunatatit relatia elevilor cu pacientii si cu echipa de ingrijire din unitatea de
practica.
Tot din raspunsurile elevilor la acest chestionar a reiesit si problema colaborarii intre colegi in
realizarea sarcinilor de grup ceea ce dovedeste ca ei reusesc sa constientizeze neajunsurile si sunt de
acord ca mai trebuie lucrat in acest sens pentru remedierea lor. Aplicata deci consecvent, metoda lucrului
in grup va conduce la dezvoltarea abilitatilor de comunicare si conlucrare ale elevilor dar si la insusirea
unor atitudini etice, deontologice si colegiale atat de necesare lucrului in cadrul unei echipe medicale.
In cursul aplicarii studiului m-am lovit insa si de rezistenta la nou a unor elevi, in special a celor
mai in varsta care renunta cu greu la metodele si modelele clasice de invatare desi le constanta de multe
ori eficienta scazuta. Pentru depasirea acestei dificultati cred ca este necesara aplicarea cu perseverenta a
strategiilor moderne astfel incat acestea sa-si dovedeasca eficienta si prin aceasta sa-i motiveze pe elevi
in adoptarea lor.
Pentru a fi eficiente si uzitate cu placere de elevi metodele moderne trebuie aplicate curent de
cat mai multe cadre didactice astfel elevii se vor familiariza cu acest mod de lucru iar timpul necesar
explicarii cerintelor si organizarii clasei se va reduce.
Pentru a veni si mai mult in ajutorul elevilor in ceea ce priveste crearea unei imagini de ansamblu
si in formarea unor conexiuni logice intre notiunile predate la diverse module ar fi utila aplicarea
transcurriculara a acestor metode, efectuarea unor proiecte comune mai multor module chiar daca sunt
predate de profesori diferiti.

94
 ANEXE

PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ LA MODULUL DE

GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN
GASTROENTEROLOGIE

PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

95
 Activitate individuală
Întocmiţi un portofoliu care să conţină:
1. descrierea activităţilor zilnice din decursul a 3 zile de practică
2. aprecierea complexităţii activităţilor folosind o scară de evaluare de la 1 la 5 (1 = foarte uşor, 2
= uşor, 3 = relativ uşor, 4 = greu, 5 = foarte greu) ;
3. jurnalul de practică;
4. fişele de lucru 1.2,3,4,5,
5. glosarul cu termeni specifici meseriei;
6. proiectul.

Timp de lucru: 5 zile

DE REŢINUT!
Deoarece portofoliul reprezintă „ cartea de vizită ” a voastră, iar conţinutul lui va
sta la baza evaluării competenţelor voastre profesionale, străduiţi-vă ca acesta să fie cât
mai complet şi prezentaţi-l în Power Point.

Modalitatea de evaluare

96
 În scopul facilitării evaluării, se propune ca fiecare elev să aibă un portofoliu de practică.
Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare. De asemenea,
maistrul instructor împreună cu tutorele vor avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control, care va
urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.
În cazul în care aţi absentat de la o temă, aceasta va fi recuperată ulterior.

DE REŢINUT!
Dacă consideraţi că nu aţi dobândit o competenţă, atunci veţi merge la tutore sau la maistrul instructor
şi veţi cere să o repetaţi!

Evaluarea va consta în 2 probe:

- prezentarea proiectului
- prezentarea portofoliului de practica
Evaluarea se va sustine la scoala in prima saptamana dupa revenirea din practica

La sfârşitul unei săptămâni de practică, veţi completa următorul jurnal.

97
 JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:
Clasa:
Perioada:
Sectia
Modul:

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau
le-aţi desfăşurat?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce aţi învăţat să faceţi pentru atingerea competenţelor ?

98
3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

99
 FIŞA DE LUCRU NR. 1

Organizaţi-vă în grupe de câte 2 elevi.

Din regulamentul de ordine interioară al spitalului în care faceţi instruirea practica , extrageţi mai
multe informaţii, astfel încât să completaţi tabelul de mai jos.
Precizaţi, la final, rolul acestui regulament.

1. Obligaţiile pacientilor

2. Drepturile pacientilor

3 Organizarea timpului de
lucru
4 Rolul regulamentului de
ordine interioară

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.....................................................................................

100
 FIŞA DE LUCRU NR.2

Realizaţi o schemă care să cuprindă departamentele sectiei în care efectuaţi practica şi

alta cu departamentele conexe ale spitalului cu care sectia respectiva intra in contact pentru
desfasurarea activitatii curente
Activitate individuală
Timp de lucru: 1 oră/ loc sala de demonstratii

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
....................................................................................

101
 COMPETENŢA 25.2 Identifica problemele de dependenta si stabileste
diagnosticele nursing

FIŞĂ DE LUCRU NR 3

Lucraţi
Lucraţiînîngrupuri
grupuride
decâte
câte22elevi!
elevi!

Realizati culegerea datelor la un pacient din salonul unde sunteti repartizat

Cerinţe:
- prezentaţi 3 reguli de reguli de realizare a interviului si 3 conditii pentru realizarea interviului.
- Prezentati 3 manifestari identificate prin metoda observatiei
- Prezentati sub forma unui tabel (problema-cauze-manifestari) cel putin 3 diagnostice nursing
stabilite pe baza datelor culese. Această sarcină de lucru o veţi efectua pe calculator.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

.........................................................................................................................................................................
.................................................................................................................
........................................................................................................................

102
 COMPETENŢA 25.4 APLICA INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

FIŞĂ DE LUCRU NR 4 
Completaţi tabelul de mai jos pentru un pacient avut in urmarire

1. Interventii autonome

2.Interventii delegate

3.Masuri de protectia muncii si reguli de

asepsie respectate in aplicarea interventiilor

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

____________________________________________________________________________________
________________________________________________________

103
 COMPETENŢA 25.5 Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
FISA DE LUCRU NR 5
STUDIU DE CAZ

Evaluarea corecta a rezultatelor ingrijirilor aplicate este esentiala pentru urmarirea evolutiei
pacientului si pentru stabilirea noilor obiective de ingrijire, deci :
Observaţi cu atenţie, pe parcursul unei zile de practică;
- modul cum pacientul a inteles si aplica informatiile cu privire la respectarea regimului
alimentar si igieno-dietetic impus de boala.
- Evolutia manifestarilor de dependenta identificate la pacient in ziua anterioara
Notaţi în fişa următoare aspectele pozitive şi negative cu privire la respectarea regimului alimentar si
igieno-dietetic precum si diminuarea sau accentuarea manifestarilor de dependenta si eventual aparitia
unora noi.
Regim alimentar si Aspecte pozitive Aspecte negative Obiective si
igieno dietetic interventii noi

Manifestari de diminuare accentuare

dependenta

Noi manifestari

PROIECT
Tema proiectului : Ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale stomacului si duodenului.

104
Clasa II A
Membrii grupului :
NUME TELEFON E-mail
1.
2.
3.
4.
STRUCTURA PROIECTULUI

3. Culegerea datelor in stagiu clinic

- Diagnostice specifice intalnite in stagiul clinic, (pentru-2-4 pacienti)
- manifestari de dependenta si functii vitale la pacientii obsevati in stagiul clinic
- istoricul bolii si antecedentele personale si heredocolaterale
- tratamentul specific fiecarui pacient, (cale de administrare, doza, actiune )
- analize si investigatii- pregatirea pacientului ( in mod real cum se realizeaza in spital)
- regim igieno-dietetic si model de meniu,
- Chestionar adresat pacientilor
4. Compararea si prelucrarea datelor
- Pentru analizele si investigatiile de la punctul 1 interesati-va la o policlinica particulara care sunt
modalitatile de efectuare ( cu programare, compensate , cu plata –cat anume) si care este modul
de pregatire al pacientului
- Comparati modul de pregatire al pacientului in spital, la policlinica cu notiunile invatate la orele
de teorie.
- Concluzionati informatiile rezultate din prelucrarea chestionarului.

Sarcini individuale –
Responsabilitati in cadrul grupului
- manifestari de dependenta , istoric al bolii , antecedente personale si heredo-colaterale
- analize si investigatii -
- investigatii policlinica –
- tratament -
- redactare –
105
 - prezentare –
- responsabil coordonator –
Prezentare- evaluare

-Lucrarea trebuie să conţină minim 8 pagini si constituie un avantaj prezentarea ppt

-Prezentaţi proiectul în faţa colegilor, după practică in saptamana.....
- Timp de lucru: 2 săptămâni
-Autoevaluarea contributiei personale si prezentarea orala individuala vor fi notate la stagiul clinic de
gastro-enterologie
- Nota finala, colectiva a proiectului se va nota la modulul principiile cercetarii

Bibliografie

106
1. Adrian Stoica, Evaluarea progresului scolar- de la teorie la practica, 2003, Ed. Humanitas,
Bucuresti.
2. C-tin Cucos, Psihopedagogie, 2009, Ed. Polirom, Iasi
3. Honey P & Mumford A (1986) Manual de stiluri de învăţare.
4. Honey P & Mumford A (1989) Manualul oportunităţilor de învăţare.
5. . Jeannie, L.; Steele, Kurtis S.; Meredith, Charles Temple, Sott Walter, Proiectul Lectură şi Scriere
pentru Dezvoltarea Gîndirii Critice, Ghidul II.

6. Jones, K. & Sparrow, L. (1994). Module de studiu independent. Lucrare susţinută la forumul
CAUT, Universitatea Edith Cowan

7. Knowles M. (1996) Andragogy: An Emerging Technology for Adult Learning

8. Knowles, M. (1984). Andragogia în acţiune. San Francisco: Jossey-Bass.

9. Lucian Ciolan, Invatarea integrata,2008, Ed. Polirom, Iasi

10. Nicolae Vintanu, „EDUCATIA ADULTILOR”, E.D.P. R.A. Bucuresti, 1998
11. Program PHARE RO 0108 – 01 , Curs de formare regională regională - Materiale didactice
pentru învăţarea centrată pe elev;
12. Proiectul FEDA (RP M132 H ) 1998. Dezvoltarea stilurilor eficiente de învăţare.
13. Proiectul FEDA CBD 204 1999. Strategii de predare care satisfac stilurile individuale de
învăţare.
14. Smith A (1996) Învăţarea accelerată în sala de clasă. Network Educational Press
15. Sparrow, L., Sparrow, H. şi Swan, P. (2000). Învăţarea centrată pe elev: este posibilă? În A.
Herrmann şi M.M. Kulski (Eds), Viitorul flexibil în predarea terţiară. Lucrările celui de al 9-.lea
Forum anual de predare învăţare, 2-4 februarie 2000. Perth: Universitatea Curtin de tehnologie

16. Swan, P. (1996). Seturi de învăţare autodirijată: Conferirea flexibilităţii pentru elevi şi personalul
didactic. Lucrare prezentată la Best Practice Showcase. Universitatea Edith Cowan.

17. Borundel, Corneliu . Manual de medicină internă pentru cadre medii. Editura ALL, Bucureşti,
2000

18. Marcean Crin, Elena Iancu. Nursing. Colecţia “Fundeni” Editura Protip, Bucureşti, 2003
19. Marcean Crin, Parlog Maria. Fundamente de nursing. Editura Atena, Bucureşti

107
20. Chiru Florin şi colaboratorii. Îngrijirea omului sănătos si a omului bolnav. Editura CISON,
Bucureşti 2001
21. Mozes Carol. Tehnica îngrijirii bolnavului. Editura Medicala Bucureşti 2000
22. Titircă Lucreţia. Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze Editura Medicală, Bucureşti, 1998
23. Titirică Lucreţia. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistentul medical – ghid de nursing,
vol. II, . Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2005
24. Titirică Lucreţia. Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Manual
pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viata Medicală Românească, Bucureşti,
2003

108