VACCIN, VACCINARE, VACCINOLOGIE

CURS OPȚIONAL 2021-2022

Curs 6.Vaccinarea la pacientii cronici. Vaccinarea in conditii de calatorie.

PROF.UNIV.DR. DOINA AZOICĂI
Disciplina de Asistența Primară a Stării de Sănătate și Epidemiologie
6.1
Vaccinarea la pacientii cronici
 Contextul actual
• acoperirea vaccinală globală cu tendinţă de scădere prin reducerea
complianței populaţiei la programele de vaccinare
• efectul de “herd immunity” parţial eficient ca o consecinţă a
golurilor imunitare din populaţia generală
• continuarea circulaţiei agenţilor patogeni implicaţi în producerea
bolilor prevenibile prin vaccinare
• favorizarea fenomenului de reemergenţă a unor boli considerate sub
control prin vaccinare (ex difteria, tetanus, tusea convulsivă,
rujeola, rubeola etc)
• vulnerabilitatea populaţiei adulte la care imunitatea post vaccinare
de la vârsta copilăriei a scăzut sub niveluri protectoare prin
expunerea mai mare la riscul infecţios ; susceptibilitatea crescută
prin diverse cauze care determina imunosupresia (comorbidităţi)

Recomandari din Strategia OMS de vaccinare pentru viitor

• creşterea complianţei la vaccinare
• reducerea golurilor imunitare în populaţia infantilă
• revaccinarea adulţilor la fiecare 10 ani pentru bolile prevenite
în perioada copilăriei
EUROPA – situaţia difteriei

Deoarece acoperirea vaccinală raportată pentru difterie este ridicată în Europa, riscul
apariţiei de focare este scăzut.

Înregistrarea cazurilor sporadice la persoanele nevaccinate sau parțial vaccinate,

cât şi raportarea unor cazuri la adulți și vârstnici vaccinați anterior, dar cu
reducerea în timp a protecţiei postvaccinale, justifică continuarea vaccinării
copiilor şi implementarea strategiei de revaccinare a adulţilor la fiecare 10 ani.
Sursa: *** European Centre for Disease Prevention and Control.
https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/diphtheria-annual-epidemiological-report-2018
EUROPA – situaţia tetanosului

Evoluţia epidemiologică actuală a tetanosului în UE poate

fi explicată printr-o acoperire mai redusă a vaccinării sau
scăderea imunității la populațiile vârstnice.

Datorită severității bolii, este necesar să se mențină

rate ridicate de vaccinare la toate grupele de vârstă și
continuarea implementării/ dezvoltării strategiilor de
protejare persoanelor în vârstă, în țări cu rate
crescute de risc

Sursa: *** European Centre for Disease Prevention and Control. Annual epidemiological report 2018 -
vaccine-preventable diseases. Stockholm: ECDC; 2019.
https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/tetanus-annual-epidemiological-report-2018
EUROPA – situatia tusei convulsive

În prezent este ridicată problema protejării, inclusiv a nou-

născuților și a sugarilor cu vârsta sub trei luni, împotriva
infecției cu B.pertussis.

Au fost stabilite diverselor strategii : rapel pentru

adolescenți sau tineri-adulți, imunizarea maternă ,
imunizarea selectivă a contacţilor apropiaţi ai nou-născuților
sau vaccinarea universală a adulţilor la fiecare 10 ani

Sursa: *** European Centre for Disease Prevention and Control. Annual epidemiological report 2018 -
vaccine-preventable diseases. Stockholm: ECDC; 2019.
https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/pertussis-annual-epidemiological-report-2018
EUROPA – situaţia infecţiei cu Haemophilus influenzae b

Vaccinarea este singura intervenție de sănătate publică capabilă să

prevină formele grave, invazive, de infecție cu Hib.

Vaccinul care este sigur și eficient protejează împotriva acestei

infecţii fiind recomandat la toți copiii până la 1 an dar şi alte
categorii de vârstă sau persoane care sunt la risc crescut, cu
diverse patologii asociate
Sursa: *** European Centre for Disease Prevention and Control.
https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/haemophilus-influenzae-annual-epidemiological-
report-2018
EUROPA - Pneumococ

Imunizarea copiilor împotriva S. pneumoniae este cea mai

eficientă măsură de sănătate publică pentru prevenirea infecţiilor
invazive dar şi celor de gravitate mai redusă dar cu prevalenşă
ridicată, atât în ​rândul beneficiarilor de vaccin (efect direct), cât
și în rândul populațiilor neimunizate (efect indirect).

Beneficiul este amplu prin scăderea circulaţiei pneumococilor

rezistenți la antibiotice şi a ratei purtătorilor

Sursa: ECDC. https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/invasive-pneumococcal-disease-annual-epidemiological-report-2018

EUROPA - HPV

Sursa: Global Cancer Observatory. https://gco.iarc.fr/causes/infections/tools-

bars?mode=2&sex=2&population=who&country=4&continent=0&agent=0&cancer=0&key=attr_cases&lock_scale=0&nb_results=10

Din anul 2006 cand a fost intodusă vaccinarea HPV cunoştinţele bazate pe
argumentele epidemiologice privind beneficiile vaccinării s-au îmbunătăţit
cantitativ şi calitativ.
În prezent se consideră că o strategie de vaccinare universală (adică neutră în
funcție de gen) va oferi mai multe avantaje printre care reducerea incidenţei
afecţiunilor cauzate de HPV (nu numai a cancerului de col uterin), scăderea
circulației tulpinilor virulente de HPV și protecţia mai eficienta a tuturor
grupurilor de risc prin asigurarea unui acces mai echitabil la vaccinarea directă. Figure 6: Age-standardised incidence
rate of cervical cancer cases
attributable to HPV by country in
Europe (estimates for 2018)

Sursa: https://hpvcentre.net/statistics/reports/XEX.pdf
 Vaccinarea adultului sănătos
 anti-hepatită B, dacă este cazul

 anti-gripă de rutină,pentru raţiuniini

medicale şi socio-economice.

 rapelul dT/dTaP o dată la 10 ani.

 anti- hepatită A, dacă este cazul.

 Vaccinarea vârstnicilor
 Anti-gripală anual

 Anti-pneumococică (cu o doză

de rapel la 5 ani)

 Rapel anti- diftero-tetanic/diftero-

tetanus-pertussis (dT/dTaP)
 Vaccinarea bolnavilor cronici
Principalele 10 cauze de boală cu povara cea mai
mare în populaţie la nivel mondial
Prognoze pentru 2030 (după OMS)
Vaccinarea persoanelor cu boli
cronice hepatice
Vaccinarea persoanelor cu boli
cronice renale
Vaccinarea persoanelor cu boli
cardiovasculare
Vaccinarea persoanelor cu diabet
Vaccinarea persoanelor cu boli
cronice pulmonare
• Vaccin antigripal în fiecare an pentru a proteja împotriva gripei
sezoniere
• Vaccinul Tdap pentru protectia împotriva tusei convulsive și a
tetanosului
• Vaccin pneumococic polizaharidic pentru a proteja împotriva bolilor
pneumococice
• Serie de vaccinuri împotriva hepatitei B pentru protejarea împotriva
hepatitei B
• Serie de vaccinuri împotriva hepatitei A pentru protejarea împotriva
hepatitei A
• Vaccinul Zoster pentru a reduce riscul de manifestare a infectiei herpes
zoster dacă aveți 60 de ani
• Vaccinul HPV pentru protejarea împotriva cancerului și a condiloamelor
genitale cauzate de papilomavirusul uman dacă sunteți adult până la
vârsta de 26 de ani (vaccinul HPV nu este recomandat tuturor persoanelor peste
26 de ani, dar unii adulți cu vârsta cuprinsă între 27 și 45 de ani, care nu sunt deja
vaccinați pot decide vaccinarea HPV dupa evaluarea riscurilor pentru noile infecții cu
HPV și despre beneficiile posibile ale vaccinării. Vaccinarea HPV în acest interval de
varsta oferă mai puțin beneficii, deoarece un procent crescut de persoane au fost
deja expuse la infectia cu HPV)
• Vaccinul ROR pentru protectia împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei
dacă nu ați fost vaccinat sau nu aveți imunitate pentru aceste boli
• Vaccinul Varicela pentru protejarea împotriva varicelei dacă nu ati fost
vaccinat cu două doze de vaccin sau nu aveti imunitate pentru această
boală
 Vaccinarea persoanelor
imunocompromise
Un grup internațional de experți a stabilit standardele pentru
vaccinarea persoanelor imunocompromise, adulţi și copii.
Aceste standarde sunt destinate utilizării de către furnizorii de
Asistență Primară și diverse specialităţi care îngrijesc pacienții
imunocompromiși

Recomandări pentru vaccinarea:

1. bolnavilor cu cancer
2. persoanelor cu transplant de celule stem
(hetero/auto grefă)
3. pacientilor recipienţi de transplant de organ
4. persoanelor cu boli cronice inflamatorii şi
medicaţie imunosupresivă
5. pacienţiilor cu asplenie şi siclemie

Lorry G. Rubin, Myron J. Levin, Per Ljungman, 2013 IDSA Clinical Practice Guideline for Vaccination of
the Immunocompromised Host, IDSA 2013
Vaccinarea
pacientilor cu cancer
Dovezi puternice
Înainte/în timpul sau după chimioterapie

• anti-gripă inactivat
• anti-pneumococ conjugat
(PCV13)
+ polizaharidic (PPSV23)
• dT/dTaP (posibil)

Lorry G. Rubin, Myron J. Levin, Per Ljungman, 2013 IDSA Clinical Practice
Guideline for Vaccination of the Immunocompromised Host, IDSA 2013
 Vaccinarea pacienților cu transplant de celule stem
Dovezi puternice
Înainte / după transplant(3/6/12 luni)
• Haemophilus influenzae b
• dT, dTaP
• anti-polio inactivat
• anti-gripa inactivat
• anti-pneumococ conjugat (PCV13)
+ polizaharidic (PPSV23)
• anti-meningococ conjugat(A,C,X,Y şi B)
• anti-hepatita A şi B
• anti-rujeola-rubeola-parotidita (numai în
absenţa dovezilor privind menţinerea
protecţiei anterioare)

Lorry G. Rubin, Myron J. Levin, Per Ljungman, 2013 IDSA Clinical Practice Guideline
for Vaccination of the Immunocompromised Host, IDSA 2013
Vaccinarea
pacienţilor cu
transplant de organ
Dovezi puternice
Înainte / după transplant(3/6/12 luni)
• Haemophilus influenzae b
• dT, dTaP
• anti-polio inactivat
• anti-gripa inactivat
• anti-pneumococ conjugat (PCV13)
+ polizaharidic (PPSV23)
• anti-meningococ conjugat(A,C,X,Y şi B)
• anti-hepatita A şi B
• anti-papillomavirus (11-26 ani şi peste)

Lorry G. Rubin, Myron J. Levin, Per Ljungman, 2013 IDSA Clinical Practice Guideline for Vaccination of the Immunocompromised Host, IDSA 2013
Arnaud G L’Huillier, Deepali Kumar. Immunizations in solid organ and hematopoeitic stem cell transplant
patients: A comprehensive review. Human Vaccines & Immunotherapeutics 11:12, 2852--2863; December 2015
Vaccinarea pacienților
cu boli inflamatorii
cronice si medicație
imunosupresoare
Dovezi puternice
Pregatire / Nivel scazut/Nivel crescut

• Haemophilus influenzae b
• dT, dTaP
• anti-polio inactivat
• anti-gripa inactivat
• anti-pneumococ conjugat (PCV13)
+ polizaharidic (PPSV23)
• anti-meningococ conjugat(A,C,X,Y şi B)
• anti-hepatita A şi B
• anti-papillomavirus (11-26 ani şi peste)
• anti-rujeola-rubeola-parotidita (?)
• anti-zoster(>50 ani)

Lorry G. Rubin, Myron J. Levin, Per Ljungman, 2013 IDSA Clinical Practice Guideline for Vaccination of the Immunocompromised Host, IDSA 2013
 Vaccinarea persoanelor cu asplenie si siclemie
Dovezi puternice
Anterior/ cat mai precoce după
• Haemophilus influenzae b
• dT, dTaP
• anti-gripa inactivat
• anti-pneumococ conjugat (PCV13)
+ polizaharidic (PPSV23)
• anti-meningococ conjugat(A,C,X,Y şi B)
• anti-hepatita A şi B (posibil)
• anti-papillomavirus (11-26 ani şi peste
posibil in conditii de risc)
• anti-zoster(>50 ani)

Lorry G. Rubin, Myron J. Levin, Per Ljungman, 2013 IDSA Clinical Practice
Guideline for Vaccination of the Immunocompromised Host, IDSA 2013
 Administrarea de vaccinuri viu atenuate la
contacţii persoanelor cu imunosupresie

Nivel de atenţie pentru

• polio – oral
• rujeolă-rubeolă-parotidită
• rotavirus-oral
• anti-febra galbenă
• anti-varicela (posibil)

Lorry G. Rubin, Myron J. Levin, Per Ljungman, 2013 IDSA Clinical Practice Guideline for Vaccination of the Immunocompromised Host, IDSA 2013
“Vaccinarea este o încercare voită de a proteja omul de unele boli
infecţioase.”
Stanley Plotkin
6.2
Vaccinarea in conditii de calatorie.
O lume într-o continuă mişcare
• 1,4 miliarde de călători, estimându-se că în
2026 vor fi peste 2,1 miliarde

• Destinații diferite: mai mult de jumătate

călătoresc în Europa, 20,6% regiunea Asia -
Pacific, 15,9% cele două Americi, în timp ce
Orientul Mijlociu și Africa au atras 6%,
respectiv 5,2% dintre călători.
• Scopuri diferite :
• Turism de agrement ; pentru vizitarea unor
rude/cunoscuți; pentru scopuri speciale (medical,
sexual, vânătoare, pescuit, escaladări, alte activități…)
• Profesional
• Copetiţii internaţionale
• Pelerinaje
• Voluntariat (religios sau individual)
• Imigrație
Vaccinuri și vaccinarea călătorilor
Vaccinările la diverse grupe de vârstă (inclusiv la copii)
sau la persoanele aflate în circumstanțe diferite de risc
(imunosupresie, risc profesional sau prin călătorie etc.)
reduc pierderile de vieți, dar și cele economice ca
urmare a scăderii probabilității apariției unor boli
infecțioase, uneori fatale.

• Vaccinarea călătorilor are mai multe scopuri:

protejează individul care intră într-un teritoriu cu risc
epidemiologic dar poate proteja și populația locală față
de unele boli grave, sau cu risc de extindere rapidă,
care pot fi importate.

• Exista limitări în protecția prin vaccinare a

călătorilor: absența posibilităților de vaccinare pentru
toate bolile care ar putea fi contactate de călători;
inexistența preparatelor vaccinale (ex: HIV/SIDA,
malaria) imunogenicitatea încă redusă a unor preparate
vaccinale aflate în utilizare; accesibilitatea redusă la
vaccinuri în anumite zone; prețul de cost crescut
 Pregătirea unei călătorii
• Înaintea călătoriei ( 4 - 8 săptămâni) este necesară:
RISCURI...
– informarea asupra riscurilor privind bolile ce pot fi
PRECAUŢII... contactate
– cunoașterea precauțiilor ce trebuie urmate

• Riscurile sunt dependente de:

– vârsta; status vaccinal; starea de sănătate
– intinerarul; durata călătoriei; contextul epidemiologic al
zonei de reședință sau a celor de tranzit
– motivul călătoriei (turism; în scop profesional; procesiune
religioasă etc)

• Specialistul în medicina călătoriilor stabilește

VACCINURI.. – necesitatea protecției speciale
. – Indicația de vaccinare și/sau de chimioprofilaxie
(10-14 zile )
– calendarul special de vaccinare în funcție de vârstă; statusul
personanei și zona în care persoana va tranzita/ staționa
- recomandări privind protecția nespecifică
Contraindicații și reacții adverse
• Contrindicațiile relative:
• perioada de incubație, perioada acută, perioada de convalescență a unei boli infecțioase
• perioada de decompensare a unei boli cronice
• graviditatea pentru unele vaccinuri (vaccinuri vii atenuate – Atenție vaccinul amaril)

• Contraindicații absolute:
• sensibilizarea la proteine sau la orice component inclus în vaccin (adjuvant, antibiotic)
• boli autoimune grave
• boli neurologice degenerative
• reacție importantă la administrarea anterioară de vaccin

Reacții postvaccinale: rare

- febră
- durere locală sau a membrului superior

NB: Vaccinarea anti amaril

- Reacțiile de sensibilizare sunt rare (șoc anafilactic)
- Reacții de tip encefalită postvaccinală rare dar semnalate la sugari de <6 luni (atenție se
administrează după vârsta de 9 luni)
- Reacții de tip boală postvaccinală viscerotropă: apare la 10 zile de la vaccinare la persoanele >60
de ani ( (SUA riscul la persoanele de > 70 de ani este de 2,4 cazuri la 100.000 de doze)

ORICE REACȚIE POSTVACCINALĂ SE RAPORTEAZĂ

Vaccinuri utile în situația de călătorie
1. Vaccinare sistematică:
Difterie, tetanos, tuse convulsivă; poliomielită;
Rujeolă, rulebolă, parotidită
Haemophilus influenzae tip b
Hepatită B
Tuberculoză (BCG)
Varicelă
Inclusiv
2.Vaccinare în funcție de circumstanțele epidemiologice
Febra galbenă
vaccinare
Febra tifoidă anti
Infecția cu meningococ (serogrupuri A,C,Y,W135) - gripa
Tetanos, poliomielita -pneumococ
Holeră
Denga
Encefalită japoneză
Encefalită de căpușe
Rabie
Vaccinarea în situaţia de pandemie cu vaccin COVID 19
Reglementări
• Regulamentul Sanitar Internațional

• Organizația Mondială a Sănătății

http://www.who.int/immunization/polcy/immunization_tables/en/index.html.

• Center for Disease Control

www. cdc travel vaccination

• Reglementări naționale (PNV, alte reglementări)

• Carnetul de Vaccinări Internaționale

 - - febră hemoragică virală, transmisă de ţânţari
Febra galbenă - - endemică în Africa sub-sahariană şi America de
Sud (zone locuite de peste 500 milioane de oameni şi în
care circulă anual 3 milioane călători)
- - febra galbenă urbană se manifestă epidemic şi
este transmisă de ţânţari care se dezvoltă domestic
şi peridomestic
- - febra galbenă de junglă este transmisă de ţânţari
în rândul primatelor neumane şi accidental la om;
în zonele cu ţânţari este posibilă transmiterea
interumană cu potenţial epidemic
- - clinic: afectarea este hepatică, renală şi miocardică,
însoţite de fenomene hemoragice,
- - formele evolutive sunt de la uşoare la cele grave
urmate de deces
O.M.S.: anual 200.000 cazuri şi 30.000 decese, 90% din
Africa
• Vaccinarea intră în categoria de obligativitate
• Copiii se vaccinează numai dacă au depăşit vârsta
de 9 luni şi numai în cazuri excepţionale : 6 luni
daca nu există contraindicaţii relative sau absolute
iar beneficiile(zonă înalt endemică, staţionarea pe
perioade lungi de timp) depăşesc riscurile vaccinării
Febră galbenă
- Ţări care au solicitat certificatul
de vaccinare pentru febră galbenă
(după OMS) 2021 (45 de ţări)
Angola Guyana Republica
Franceză Centrafricană
Benin Gabon Republica
Congo
Bolivia Ghana Rwanda

Brazilia Ethiopia Senegal

Burkinia Faso Liberia São Tomé şi

Principe
Burundi Mali Serra Leone
Camerun Niger Togo
Coasta de Fildeş Brazilia Peru
Vaccinarea antimeningococ
Preparate vaccinale:
- vaccinuri polizaharidice: monovalente (A, C), bivalente
(A+C) polizaharidice si tetravalente conjugate
(A+C+Y+W135), vaccin conjugat B (numai în tări cu
circulaţie de serotip B);
- Recomandări de vaccinare:
- sistematic, în ţări cu endemie crescută (Arabia Saudită şi
Sudan)
- călătorilor în zone hiperendemice (Arabia Saudită, Kenya,
Nepal sau ţări din centura meningitică);
- pelerini (Arabia Saudită solicită pelerinilor care vizitează
Mecca vaccinarea cu vaccin tetravalent cu 10 zile anterior
intrării în ţară)
- contacţilor cazului sporadic în asociere cu chimioprofilaxie
- în epidemii sub forma campaniilor extinse de vaccinare (pot
preveni 70% din cazuri)
- persoanelor cu risc crescut de a dezvolta forme grave
(spelenctomizați sau cu deficit al factorilor complementului)
Vaccinarea anti holeră
Vaccinuri holerice cu administrare orală:
-- vaccin viu atenuat (o doză cu rapel după 6 luni, eficacitate 65-
80%)
-- vaccin oral inactivat (2 doze la 3-4 săptămâni); protecţia
vaccinală este de până la 2 ani

Vaccin holeric corpuscular inactivat:

-- se administrează subcutanat, deltoidian, primovaccinarea = 2
doze la 7- 28 de zile interval şi o revaccinare la interval de 3-6 luni
(dozele sunt variate pentru diferite grupe de vârstă)
-- nu se administrează simultan cu vaccinul anti amaril (poate
interfera răspunsul imun); protecţia vaccinală este pentru o perioadă
limitată de 6 luni

Recomandări:
-- începând cu 1974 vaccinarea nu mai este obligatorie, dar poate fi
solicitată de autorităţile naţionale
-- personal navigant şi de însoţire, personalul punctelor de frontieră,
porturi, aeroporturi şi persoane care călătoresc în zone cu potenţial
epidemiologic
-- dezastre naturale
-- personal medical care intervine în tabere de refugiaţi
Vaccinarea anti hepatită A

Hepatita virală acută tip A:

-este răspândită universal, manifestându-se în unele
zone endemo-sporadic sau endemo-epidemic

Vaccinarea se recomandă cu 4 săptămâni înainte de

călătorie, urmată de revaccinare la 6- 12 luni;

Copiii până la vârsta de 16 ani vor primi preparat

pediatric ( Havrix 720U,Avaxim 80 U, Twinrix
pediatric : A+B )
 • Riscul depinde de: prevalența infecției cu VHB
Vaccinarea anti hepatita B
în zona de destinație; importanța contactului
direct cu sânge sau alte lichide biologice sau a
contactului sexual la adulţi cu o persoană
potențial contaminată; durata și tipul călătoriei;
potențial crescut în cazul unor posibile manevre
medicale (intervenții diverse, stomatologice,
prelevări de sânge, transfuzii etc); alte manevre
cu risc mai ales la adolescenţi (persing, tatuaje,
droguri i.v)

• Risc potențial în zone cu endemecitate medie și

crescută pentru purtătorii de VHB

• Vaccinarea cu 3 doze în schema 0-1-5 sau

schema rapidă prin administrarea vaccinului
anti HVA+HVB : 0-7-21 zile și rapel la 1 an

• Copiii vaccinaţi prin PNV NU necesită

reluarea schemei
Vaccinarea anti febra tifoidă
- recomandate pentru călătorii care provin din zone
indemne și pătrund în cele endemice sau zone în care
tulpinile circulante de Salmonella typhi sunt rezintente
la antibiotice
-
- tip de vaccin: Vaccin oral Ty21a și vaccin injectabil
Vi CPS
- se recomandă vaccinul inactivat într-o singură doză
- număr de doze: 3 sau 4 doze de vaccin viu Ty21a la
2 zile interval sub formă de capsule gastorezistente ; o
doză vaccin inactivat Vi CPS pe cale im
- rapel la fiecare 3 ani pentruVi CPS ; Ty21a, în
funcție de recomandări
• Copiii se pot vaccina cu vaccin inactivat peste
vârsta de 2 ani
Vaccinarea anti poliomielită
• În mod particular călătorii pot fi atât ei la risc
prin intrarea în țări endemice dar pot fi ei
generatori de risc dacă provin din țări
endemice și călătoresc în zone «libere de
poliomielită»

• Țările în care circulă în prezent virus polio

sălbatec pot fi cunoscute prin consultarea site-
ului OMS:
http://www.polioeradication.org/casecount.asp.

• Vaccinarea copiilor se realizează după schema

fiecărei țări de origine iar vaccinarea adulților
se realizează cu 1 doză de vaccin inactivat VPI
și rapel recomandată la 10 ani (dacă este
cazul)

• Preparatele sunt nonovalente sau combinate cu

componentele dT-Polio
Vaccinarea anti tetanos
• Riscul există pentru toți călătorii prin posibilitatea
producerii de plăgi simple sau a plăgilor din
politraumatisme

• Vaccinul este anatoxină tetanică (ATPA); anatoxină

tetanică asociată cu anatoxina difterică (dT) sau
combinată anatoxina difterică-tetanică și componența
pertusis (DTPa sau dTPa ) sau alte asocieri la care se
adaugă Hib, IPV , HVB

• Călătorii trebuie să dețină toate vaccinările cuprinse în

calendarul vaccinal din PNV

• Rapelul este recomandat în caz de «plagă

murdară» la 5 ani și «plagă curată» la fiecare 10 ani

• Indiferent de vaccinarea efectuată înantea plecării,

orice plagă este produsă pe perioada călătoriei se va
aplica schema de «vaccinare de urgență
în postexpunere»
Vaccinarea anti encefalită japoneză
Recomandări:
- Vaccin inactivat înlocuit de vaccin preparat pe
culturi celulare
- Vaccin viu atenuat SA 14-14-2 utilizat în China
și alte regiuni din Asia (India, Coreea, Sri Lanka,
Thailanda
- Vaccin inactivat: 2 doze pentru primovaccinare
administrate la 4 săptămâni; rappel la 1-2 ani
- Un nou vaccin himeră anti encefalită japoneză a
fost omologat în Australia și Thailanda și este
comercializat din 2012 cu administrare în doză
unică, nefiind necesar rapel.

Vaccin indisponibil in România

Vaccinarea anti Denga
Accesibilitatea la preparatul vaccinal nou intrat in uz este limitata

Vaccinurile se vor adăuga măsurilor de protecţie care includ

controlul vectorilor.

Un studiu recent efectuat pe 20.875 de subiecţi din America Latină a

confirmat siguranţa vaccinului anti febră hemoragică Denga.
Vaccinarea scade cu 60,8% riscul de apariţie al bolii şi cu 80,3%
riscul de spitalizare.

Perioade cu risc: lunile foarte calde; virusul nu supravieţuieşte pe

durata iernii; neobişnuit la altitudini de peste 1000m.

Regiuni cu risc:
- Asia de Sud-Est
- Zona Caraibelor
- Subcontinentul indian
- America Centrală şi de Sud
- Africa
-Insulele Pacificului
- Australia
Vaccin indisponibil in România
Vaccinarea anti encefalită de căpușe
• Encefalita de căpușe poate fi produsă prin intrarea în focalitatea naturală din
zonele endemice. Cele mai multe zone cu risc sunt în Țările Baltice, Slovenia,
Federația Rusă Există și alte zone cu risc: Albania, Austria, Belarus, Bosnia,
Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia,
Turcia, Ucraina, Danemarca, Norvegia, Suedia, Elveția, China, Coreea

• Perioada de risc: aprilie – noiembrie (zone forestiere și cele până la o altitudine

de 1400 m)

• Tip de vaccin: inactivat

• Număr de doze: vaccin pentru Europa occidentală: prima serie de 3 doze
administrate în intervalul de 4-12 săptămâni între prima și a doua și 9-12 luni
pentru a treia; vaccin pentru Rusia: prima serie de trei doze administrate la
interval de 1-7 luni între prima și a doua și 12 luni pentru a treia – rappel la 3-5
ani la persoanele de <50 de ani și din 2012 și la cei de >50 de ani
• Schema rapidă: 0,7,21 zile și repel în zona rusă la 3 ani la persoanele expuse
continuu
• Se va ține cont de recomandarea producătorului pentru schema aplicată
• Copiii pot fi vaccinaţi cu vaccin Encepur copii (TBE) la 1-11 ani şi
preparat pentru adolescenţi şi adulţi peste vâresta de 12 ani
Vaccinarea anti rabie
• Vaccinarea preexpunere în cazul călătoriilor în țări în funcție
de nivelul de risc:
• Categoria 1 – absența riscului
• Categoria 2 – risc scăzut în țări și zone unde călătorii
sunt în contact direct cu lilieci
• Categoria 3 – risc moderat în țări și zone unde călătorii
sunt în contact cu lilieci și animale sălbatice carnivore
• Categoria 4 – risc crescut în țări și zone unde călătorii
sunt în contact cu animale sălbatice peridomestice și
domestice (câini, pisici) iar zonele sunt cunoscute ca
endemice pentru rabie

• Vaccinuri administrate preparate pe culturi celulare sau pe ou

embrionat în doze ziua 0,7,21,28 im/sc; vaccinarea în
postexpunere 2 doze la cei ce au beneficiat de vaccinare
preexpunere sau prima doză în ziua contaminării și a 2 a doză
după 3 zile
Vaccinarea anti gripă sezonieră
• Gripa are o răspândire universală
• În regiunile temperate gripa este mai frecventă în lunile de
iarnă; în regiunile nordice în lunile: noiembrie – aprilie și
sudice aprilie-septembrie
• În zonele tropicale schema nu este definită iar circulația
virusului este estimată pe tot parcursul anului cu vârfuri
epidemice în perioade ploioase
• Riscul există atât pentru călători cât și pentru rezidenții
din zonă în perioada sezonului de gripă Epidemii pot
surveni și în afara sezonului epidemic prin importul de
virus de către persoanele care pătrund în zone indemne
(ex: călătorii de pe vasele de croazieră). Riscul cel mai
crescut prezintă călătorii care pătrund în zone din emisfere
opuse; bătrânii, adulți cu boli cronice și copiii.
• Se recomandă o doză de vaccin trivalent/tetravalent
inactivat i.m. în zona deltoidiană și 2 doze la interval de 1
lună la copiii care sunt pentru prima dată imunizați

• Copiii pot fi vaccinaţi cu vaccin viu atentuat cu

administrare intra nazală sau vaccin inactivat
(Vaccinul inactivat Vaxigrip se recomanda in prezent
şi peste 6 luni)
Vaccinarea anti pneumococ
• Călătoriile nu generează un risc special de contaminare dar
recomandarea este susținută de posibilitatea contractării
infecției în timpul acesteia și creșterea probabilității de
agravare datorită lipsei de îngrijiri adecvate.
• Se recomandă mai ales dacă se călătorește în zone unde
calitatea serviciilor medicale este redusă.
• Se recomandă la persoanele cu comorbidități
(drepanocitoza,hemoglobinopatii, insuficiența hepatică sau
renală, persoane cu grefe de organ, asplenie, diabet, HIV
pozitivi ) sau persoane peste 65 de ani care sunt expuși
complicațiilor grave în caz de contaminare cu pneumococ
• Vaccinurile recomandate pentru a fi administrate cu o doza și
rapel la 5 ani:
• vaccinul conjugat PCV 10 (copii) sau PCV 13 (copii şi
adulti) sau vaccin polizaharidic PPV23 peste vârstă de 2 ani
Chimioprofilaxia malariei
• Chimioprofilaxia este obligatorie pentru toate zonele consemnate cu risc pentru malarie
• Riscul de paludism în funcție de zonă
• Tip I – Risc limitat. Prevenirea înțepăturilor
• Tip II – Risc de paludism cu P.vivax – prevenirea înțepăturilor și
eventual antimalarice pe baza de clorochin (pentru P.falciparum numai
dacă este sensibil la clorochin)
• Tip III – Risc de transmitere a P.vivax și P.falciparum - chimirezistența
la clorochin – se recomandă asocierea clorochin + progoanil
• Tip IV – Risc crescut de malarie se va recomanda: atocaquone-proguanil
sau doxiciclină sau mefloquine.
• Preparate: Malarone/ Doxiciclina(zilnic); Lariam / Eloquine (săptămânal);
• Schema:
• Malarone zilnic: 2 zile înainte de plecare; pe perioada șederii; 7 zile la întoarcere
• Lariam/Eloquine : Săptămânal: 2 zile înainte de plecare; pe perioada șederii; 4
săntămâni la întoarcere
Perioade limită; până la 2 luni și ulterior monitorizarea și testarea
rapidă în caz de simptome de debut
Administrarea preparatului Malarone la copiii se va face cu doze în functie de
greutate (preparat pediatric 62,5 mg atovaquone şi 25 mg hidroxiclorochină)
1 tb pediatrică : 11-20 kg, 2 tb pediatrice 21-30 kg, 3 tb pediatrice 31-40 kg, 1
tableta adult (250 mg atovaquone şi 100 mg hidroxiclorochină)