Sunteți pe pagina 1din 52

VACCIN, VACCINARE, VACCINOLOGIE

CURS OPȚIONAL 2021-2022

Curs 1.Vaccin, vaccinare, vaccinologie. Definiții, noțiuni introductive

PROF.UNIV.DR. DOINA AZOICĂI


Disciplina de Asistența primară a Stării de Sănătate și Epidemiologie
Suntem datori să nu uităm aceste momente!

VARIOLA – 500 milioane de


decese în ultimii 100 de ani

POLIOMIELITA 1928, Philip Drinker și Louie Shaw elaborează “plămânul de fier “ un dispozitiv
care să-i ajute să respire pe cei infectați. Un pacient petrecea, în medie, două săptămâni în acel aparat.
TEMATICĂ
1.Vaccin, vaccinare, vaccinologie. Definiții, noțiuni introductive
2.Mecanismele imune în urma administrării diverselor tipuri de vaccinuri
3.Tipuri de preparate vaccinale actuale și de perspectiva. Evidence Based
Medicine și criteriile de autorizare a unui vaccin
4.Indicații și contraindicațiile vaccinării. Reacții adverse indezirabile. Cum
apreciem riscurile și beneficiile.
5.Programul National de Imunizare în Romania și în alte tari. Vaccinarea în
pandemie (ex: vaccinarea COVID-19)
6.Vaccinarea la pacienții cronici. Vaccinarea în condiții de călătorie.
7.Comunicarea pentru creșterea complianței populației la vaccinare
BIBLIOGRAFIE
1.Azoicai D, Radulescu
A, Pitigoi D, Popovici Fl.
Recomandari de
vaccinare la pacientii
imunodepresie de
diverse cauze. Edit.
UMF.Iasi, 2020

2.Bazin H. L’histoire des


vaccinations, Edit. Jhon
Libbely, 2008
4.Ivan A, Azoicăi D.
Vaccinologie, Edit.
Polirom, Iași, 1995

5.Milligan GN, Barett DT.


Vaccinology . An essential
guide, Edit.Wiley Blackell,
2015

6.Plotkin S, Orenstein W, Offit


P. Vaccines, Sanuders Elsevier,
2018
• Vaccinarea este una din cele mai mari realizări
ale Sănătăţii Publice
• Vaccinurile sunt cea mai eficientă intervenţie
în reducerea şi prevenirea reemergenţei
bolilor infecţioase
• În prezent peste 30 de boli sunt prevenibile
prin vaccinare
• “Imunitatea colectivă”: imunizarea majorităţii
- protecţia indirecta a indivizilor susceptibili
 speranţa eradicării, eliminării sau deţinerea
controlului asupra unor boli redutabile

1 European Vaccine Manufacturer’s paper 2003


2 International Federation of Pharmaceutical Manufacturing Associations. May 2003,
3 Vaccines (7th Ed) 2018 Plotkin SA and Orenstein EA, pp 612
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTAȚII
• Vaccinarea este una din intervențiile sanitare cele mai eficace și
mai economice.

• Vaccinarea a determinat ERADICAREA variolei, reducerea cu 99% a


incidenței mondiale a poliomielitei și a determinat scăderea
spectaculoasă a morbidității, incapacității și mortalității prin :
difterie, tetanos, tusea convulsivă, tuberculoza și rujeolă

• Vaccinarea contribuie la salvarea a peste 3 milioane de vieți anual


“Cele mai mari succese sunt acelea pe care nu le putem vedea:
toţi cei care NU au suferit sau nu au murit de boli prevenibile prin
vaccinare”
Walter Orenstein, MD,
National Immunization Conference
April 29, 2002
IMUNIZAREA ACTIVĂ
= asigurarea prin mijloacele cele mai eficace a unei protecţii cât mai
precoce, de lungă durată, faţă de diversele microorganisme prin
administrarea unui vaccin

VACCINAREA
= administrarea unor preparate biologice care permit obținerea unei
protecții artificial active față de riscul de infecție cu diverși agenți
patogeni prin stimularea răspunsului imun adaptativ
VACCINOLOGIE
= știința medicală bazată pe tehnologia obținerii vaccinurilor având un
caracter biomedical și în acord cu politica de Sănătate Publică
VACCIN
= biopreparat conținând substanța activă reprezentată de
antigenul integral sau componentele imunogene ale acestuia
asociat unor substanțe adjuvante care cresc efectul imunogen
cu scopul de stimulare a apărării naturale prin declanșarea
răspunsului imun.

Răspunsul imun primar permite declanșarea memoriei imune


pentru ca un contact ulterior cu antigenul sălbatec, în urma
unei contaminări reale, să permită activarea imunității
dobândite într-un mod rapid și eficient prin protecția
organismului față de infecție
STRUCTURA VACCINURILOR
• Pe lângă unul sau mai mulți antigeni (virali sau bacterieni), într-un vaccin mai pot fi și alte componente, în
funcție de tipul de vaccin.
• Printre ele se numără:
• stabilizatori: care mențin stabilitatea componentelor vaccinului;
• adjuvanți: care îmbunătățesc răspunsul imun la vaccin făcându-l mai puternic, mai rapid și mai susținut
în timp – de exemplu, aluminiul;
• excipienți: care sunt componente inactive, de exemplu, apă sau clorură de sodiu (sare), precum și
conservanți sau stabilizatori care ajută vaccinul să nu-și schimbe proprietățile în timpul depozitării și să
rămână activ.
• Toate componentele vaccinurilor sunt controlate în mod consecvent pentru a se asigura că sunt prezente la
niveluri care s-au dovedit sigure. Autoritățile de reglementare (FDA-SUA; EMA – EU) se asigură că beneficiile
lor sunt evaluate în raport cu riscul de eventuale reacții.
• În unele tipuri de vaccinuri pot exista și urme de alte substanțe folosite în procesul de fabricație, de
exemplu ovalbumină (o proteină care se găsește în ouă) sau neomicină (un antibiotic).
• Când aceste substanțe sunt prezente în cantități care pot declanșa o reacție la o persoană sensibilizată sau
alergică, prezența lor este declarată în informațiile despre vaccin furnizate cadrelor medicale și pacienților.
De exemplu, în prospect se va menționa dacă la un vaccin trebuie luate precauții speciale la persoane cu
anumite alergii, de exemplu pentru vaccinuri care conțin urme de ou la persoane cu alergii la ou.
ADJUVANȚI
• „Suprastimulează” sistemul imunitar, pentru a crește răspunsul la un vaccin.
• Orice substanță adăugată pentru a accelera, prelungi sau întări răspunsul imun specific indus
de vaccin (răspuns îndreptat către antigenul vizat de vaccin) atunci când este utilizat în
combinație cu adjuvantul
Tipuri:
• aluminium (sub formă de : hidroxid sau fosfat – controverse și mituri
• adjuvantul Freund - emulsie de apă, uleiuri, emulgatori și componente de bacterii omorâte -
este foarte puternic, dar determină reacții locale importante– 1937 utilizat pentru vaccinarea
cu vaccin BCG, gripa, polio – utilizat și în anii 1990 îmbunătățit
• Adjuvant Freund modificat - Adjuvant 65 (ulei de arahide)
• fosfat de calciu – abandonat în 1990
• saponine obținute din planta Quillaja saponaria
Sec. XXI tendința de renunțare parțială la adjuvanți dar utilizarea unor cantități crescute de
antigen/doză
CLASIFICAREA VACCINURILOR
După mecanismul de acțiune​
• Vaccinuri care acționează prin activarea mecanismelor imunității umorale (producerea activă
de anticorpi specifici de către organismul vaccinat). Din această categorie fac parte
majoritatea vaccinurilor.
• Vaccinuri care acționează prin activarea mecanismelor imunității celulare: vaccinul BCG
(împotriva tuberculozei).
După conținutul biologic​
• Vaccinuri care conțin microorganisme vii atenuate
• Vaccinuri care conțin microorganisme inactivate
• Vaccinuri care conțin componente microbiene purificate, proteice sau polizaharidice,
conjugate proteic
• Vaccinuri care conțin proteine recombinate
• Vaccinuri care conțin anatoxine
• Vaccinuri ARNm
EFICACITATEA VACCINARII
= performanța “ideală” obținută de un vaccin în cadrul studiile
controlat, strict supravegheat (trialuri) și care sunt efectuate anterior
administrat la nivel populațional,
* performanța “ideală” deoarece acesta se află într-un mediu
care poate fi controlat mai strict decât în viața de zi cu zi.

EFICIENȚA VACCINARII
= modul în care vaccinul îndeplinește standardele de succes în “lumea
reală” după ce a fost aprobat pentru a fi administrat populațional
* performanța mai realistă a unui vaccin care ia în considerare
contextul în care este administrat cât și particularitățile celor vaccinați
care pot modifica nivelul de protecție al vaccinului
ISTORIA VACCINOLOGIEI – VACCIN Edward Jenner,1796
Sec. XVIII
• 1796 : primele vaccinuri împotriva
variolei (variolizarea care a devenit
vaccinare)
Sec. XIX
• 1879 : primele vaccinuri împotriva
holerei puilor
• 1880 : primele vaccinuri împotriva
antraxului
• 1885 : primele vaccinuri împortiva
rabiei (cu rol curativ)
• 1896 : primele vaccinuri împotriva
febrei tifoide
• 1897 : primele vaccinuri împotriva
pestei
L'Inoculation par Louis Léopold Boilly (1807)
• 1957 : primele vaccinuri împotriva adenovirus
Secolul XX • 1962 : primele vaccinuri viu atenuate împotriva
• 1921 : primele vaccinuri împotriva tuberculozei poliomielitei
• 1923 : primele vaccinuri împotriva difteriei • 1963 : primele vaccinuri împotriva rojeolei
• 1926 : primele vaccinuri împotriva tetanosului • 1964 : primele vaccinuri împotriva rubeolei
• 1926 : primele vaccinuri împotriva tusei convulsive • 1967 : primele vaccinuri împotriva parotiditei
• 1932 : primele vaccinuri împotriva febrei galbene • 1974 : primele vaccinuri împotriva varicelei
• 1937 : primele vaccinuri împotriva tifosului • 1977 : primele vaccinuri împotriva pneumococului
• 1944 : primele vaccinuri eficace împotriva gripei Ultimul caz de variola în Somalia
• 1952 : primele vaccinuri inactivate împotriva poliomielitei • 1978 : primele vaccinuri împotriva meningococ
• 1954 : primele vaccinuri împotriva encefalitei japoneze • 1981 : primele vaccinuri împotriva hepatitei B
• 1985 : primele vaccinuri împotriva HiB
• 1992 : primele vaccinuri împotriva hepatitei A
• 1998 : primele vaccinuri împotriva boreliozei
• 1998 : primele vaccinuri împotriva rotavirusurilor
Sec. XXI
• 2006:primele vaccinuri împotriva papillomavirus
• 2012 : primele vaccinuri împotriva hepatitei E
• 2012 : primele vaccinuri quadrivalente împotriva
gripei sezoniere
• 2015 primele vaccinuri împotriva enterovirusului 71
(sindr. Mână – picior – gură)
• 2015 : primele vaccinuri împotriva malariei
• 2015 : primele vaccinuri împotriva v. dengue
• 2019 : primele vaccinuri împotriva v.Ebola
• 2020 : primele vaccinuri împotriva COVID-19

Vaccine - Wikipedia, the free encyclopedia Vaccines (7th Ed) 2018 Plotkin SA and Orenstein EA
PERFORMANȚE Sec. XXI
Live attenuated
- Cold-adapted influenzae (2003)
- Rotavirus (attenuated and new reassortans) (2006)
- Rotavirus (monovalent) (2008)
- Cholera (oral) (2016)
- Zoster (2006)

Killed Whole Organism


- Japanese encephalitis(vero cell) (2009)
- Cholera (WC only) (2009)

Native Protein or Polysaccharide


- Pneumococcal conjugates (heptavalent) (2000)
- Pneumococcal conjugates (13-valent) (2010)
- Meningococcal conjugates (quadrivalent) (2005)

Genetically Engineered
- Human papillomavirus recombinat (quadrivalent) (2006)
- Human papillomavirus recombinat (9-valent) (2014)
- Meningococcal tip B (fH factor) (2014)
- Meningococcal (reverse vaccinology) (2015)
PROGRESE – VACCINURI COMBINATE
Numărul de vaccinuri şi numărul posibil de injecţii (în ultimul secol)
Anul Numă r d e N u m ă r p o s i b i l d e i n j e c ţ i i N u m ă r p o s i b i l d e i n j e c ţ i i

v a c c i n u r i p â n ă l a v â r s t a d e 2 a n i l a o s i n g u r ă v i z i t ă l a

m e d i c

1900  1 1 1

1960  5 8 2

1980  7 5 2

2000  11 20 5

• În 1900, copii erau vaccinaţi contra variolei.


• În 1960, copiii primeau vaccinuri variolic, difteric, tetanic, pertussis celular (ca DTP) şi polio. Vaccinul polio inactivat se administra în serii
de 3 injecţii.

• În 1980, copiii primeau DTP, polio şi MMR. DTP şi MMR erau administrate sub formă de combinaţii, vaccinul polio viu atenuat se administra oral.
• În 2000 copiii au primit DTPa, MMR, polio inactivat, Hib, varicela, conjugat pneumococcic, şi hepatitic B.

Offit P et al, Pediatrics, 2002


Clasificarea vaccinurilor combinate (după numărul componentelor antigenice)
• Vaccinuri cu antigene de la o singură specie microbiană
• simple (monovalente )
• complexe (polivalente)
• Vaccinuri combinate (asociate) care conţin amestecuri
antigenice de la specii microbiene diferite dar administrate
printr-un singur preparat
• bivaccinuri (DT, Rujeola-Rubeola, Tific-HVA)
• trivaccinuri ( DTP, DT-VPI, ROR)
• tetravaccinuri (DTP-VPI, DTP-HVB)
• pentavaccinuri (DTP-VPI-Hib)
• hexavaccinuri (DTP-VPI-HVB-Hib)
Particularităţile vaccinurilor combinate

• imunogenicitate similară cu a vaccinurilor monocomponent


administrate simultan
• adaptate programelor de vaccinare moderne
• nu “suprasolicită” sistemului imun al copilului*
• diminuă expunerea la proteine şi polizaharide vaccinale în
exces, acestea fiind înlocuite cu componente înalt
imunogene şi mai puţin reactogene

*Offit P.A. et al: Adressing parent’s concerns: do multiple vaccines overhelm or weaken the infant system? Pediatrics, 2002, 109, 1
Avantajele vaccinurilor combinate
• Pentru copii şi părinţi
• mai puţine injecţii = disconfort redus
• mai puţine vizite la medic

• Pentru furnizorii serviciilor de sănătate


• acceptare mai bună
• logistica pentru stocare şi transport simplificată
• personalul medical devine disponibil pentru alte activităţi medicale

• Pentru comunitate
• Scăderea costurilor per ansamblu (lanţul de frig, ambalaje…)
• Complianţă mai bună
• Acoperire vaccinală îmbunătăţită
• Eficienţă mai mare a programelor de vaccinare
• Reducerea costurilor economice legate de boală
PROGRESE – VACCINURI CONJUGATE
• Antigenele localizate la suprafața agentului patogen sunt de natură proteică.
• În cazul unui număr de specii bacteriene patogene, aceste antigene sunt reprezentate de compuși polizaharidici.
• Dobândirea imunității presupune stimularea capacității sistemului imunitar de a recunoaște aceste polizaharide și de
a declanșa un răspuns imun specific.
• Primele studii efectuate cu scopul dezvoltării unor vaccinuri ce au la bază principiul menționat anterior au arătat
însă că aceste preparate biologice nu sunt eficiente în cazul sugarilor și copiilor de varsta mică din cauza
„imaturității” sistemului imunitar.
• Atașarea (conjugarea) acestor polizaharide la un alt antigen proteic determină apariția unui răspuns imun puternic,
întrucât sistemul imuitar recunoaște cu ușurință aceste proteine. În acest mod, au apărut vaccinurile conjugate
• Antigenele de conjugare pot fi : proteina diftericå CRM 197, proteinå D a Haemophilus influenzae tip b nontipabil
• Vaccinurile polizaharidice conjugate sunt :
• Vaccinului TCV (împotriva febrei tifoide)
• Vaccinului Hib (împotriva Haemophilus influenzae de tip B)
• Vaccinului PCV (antipneumococic)
• Vaccinul Men (antimeningococ)
Vaccinuri polizaharidice
1881 Pneumococcul izolat de către Pasteur și Sternberg,
1911 Prima încercare clinică cu vaccin cu celulă bacteriană întreagă
1930 Primul vaccin polivalent conținând material capsular purificat din serotipuri omorâte
1940’ Se comercializează vaccinul polizaharidic hexavalent
1977 14-valent vaccin în USA
1983 23-valent vaccin în USA
1990’ Cercetări privind vaccinurile anti-pneumococice conjugate
Antigene
polizaharidice

Vaccinurile polizaharidice:1-4
• Activează celulele B, dar nu activează celule T helper
• Nu induc memorie imunologică de durată
• Nu au efect asupra portajului rinofaringian

Lazarus R et al. Clin Infect Dis 2011;52(6):736-42; 2. Pollard AJ et al. Nature Revi Immuno. 2009;9(3):213-20; 3. Ada G. N Engl J Med.
2001;345:1042-1053; 4. Douglas, R et al Am J Dis Child. 1986;140(11):1183-1185.
Vaccinuri conjugate
Generează răspuns imun dependent de limfocitele T

Vaccin conjugat

2000 : Primul vaccin pneumococic conjugat 7 valențe

2009 :Vaccin pneumococic conjugat 10 valanțe Vaccinurile conjugate:


•necesită ~10 ori mai puţine antigene (vaccinuri pneumococice conjugate)*
2010 :Vaccin pneumococic conjugat 13 valențe •induc memorie imunologică
•induc un răspuns crescut de anticorpi la doza de rapel (demonstrat la copii)
•determină o mai mare cantitate de anticorpi IgG (prezintă afinitate crescută)
•reduc portajul nasofaringian **

1.Prevenar 13 Rezumatul caracteristicilor produsului; 2. Lazarus R et al. Clin Infect Dis 2011;52(6):736-42; 3. Pollard AJ et al. Nature
Reviews Immunology. 2009;9(3):213-20; 4.Ada G. N Engl J Med. 2001;345:1042-1053.
PROGRESE – VACCINURI RECOMBINANTE GENETIC
• Vaccinurile obţinute prin tehnologia ADN recombinant sunt
produse prin modificare genetică, ADN-ul care codifică
pentru molecula ţintă fiind introdus – de obicei prin
intermediul unei plasmide sau a unui vector viral,într-un
microorganism sau linie celulară adecvată, în care ADN-ul
este exprimat și tradus la proteină.
• Vaccinuri recombinate genetic :
• Vaccin HVB
• Vaccin HPV
• Vaccin COVID (Novavax)
PROGRESE – VACCINURI ARNm
TEHNOLOGIA ARNm: Simpă? NU > Eficace? DA
Vaccinurile ARNm nu folosesc virusul viu și nu pot provoca infecția cu
virusul care provoacă COVID-19 sau alți viruși.

Ele nu afectează și nu interacționează cu ADN-ul nostru în niciun fel.

ARNm nu intră niciodată în nucleul celulei unde se află ADN-ul


(materialul genetic), așa că nu poate schimba sau influența genele
noastre.

ARNm și proteina spike nu persistă pentru mult timp în organism.

Celulele organismului descompun ARNm și îl elimină în câteva zile după


vaccinare.

Când este injectate intramuscular, ARNm înglobat în molecule lipidice


este internalizat și tradus rapid de celulele prezentatoare de antigen atât
la locul de injectare, cât și în ganglionii limfatici, promovând astfel
inițierea răspunsurilor imune adaptative
DECESE PRODUSE DE BOLILE PREVENIBILE PRIN VACCINARE, LA NIVEL MONDIAL

Sursa:
Vanderslott V, Roser M. "Vaccination". Published online at OurWorldInData.org. Available at: 'https://ourworldindata.org/vaccination
SUA. EVOLUŢIA BOLILOR PREVENIBILE PRIN VACCINARE (CDC, 2011)

Surse:
1.CDC. JAMA, 2007, 298(18),2155-60;
2.CDC, MMWR, 2010,58(S1,S2),1458-68
…DIFTERIA
Cazurile de difterie raportate la nivel mondial
Epidemia de difterie din Ucraina 1991-1997 în perioada 1980- 2015

Număr de cazuri
Număr de cazuri

Ani Ani

Sursa:
1. Nekrassova LS, Chudnaya LM, Marievski VF et al. Epidemic Diphtheria in Ukraine, 1991–1997. JID 2000;181 (Suppl 1) : S35-S40.
2. Clarke KEN. Review of the epidemiology of diphtheria – 2000-2016. CDC
…TUSEA CONVULSIVĂ REEMERGENTĂ ÎN SITUATIA RENUNUNŢĂRII LA VACCINARE

Evoluția tusei convulsive în Japonia în contextul istoriei naturale a programului de imunizare

Sursa: Edwards KM, Decker MD. Pertussis vaccines In In Vaccines, Plotkin S, Orstein W, Offit P, 5 th Edition, Saunders
Elsevier, 2008, 467 – 519
…RUJEOLA ÎN EUROPA ŞI ROMÂNIA LA UN SECOL DE LA INTRODUCEREA VACCINĂRII

• Din datele transmise de către Sistemele Naţionale de


Supraveghere a Rujeolei şi consemnate de European
Center for Disease Control (ECDC) se remarcă faptul că în 2016-2018 Epidemie
perioada 2016 – mai 2018 în Uniunea Europeană au fost 13.762 cazuri si 52 decese
2010-2012 Epidemie
raportate 20.813 cazuri raportate si 70 de decese. 12.234 cazuri si 3 decese

• Numărul de cazuri raportate până la data de


04.06.2018 în România a fost de 13.762, iar decesele 1979 introducerea vaccinarii
au atins nivelul de 52 de la începutul epidemiei. 2004 ROR
2009 scaderea acoperirii vaccinale
Dintre acestea 12.991 cazuri au fost confirmate.

Evoluția rujeolei în România pe o perioada de 10 ani (2008-2018) (ECDC)


VACCINAREA - CELE 7 PRINCIPII ETICE
1.Trebuie vizate a fi prevenite prin vaccinare bolile infecţioase grave

2. Fiecare vaccin trebuie să fie sigur şi eficient

3. Riscul asupra indivizilor trebuie minimizat

4. Raportul risc/beneficiu al programului trebuie să fie favorabil


comparativ cu programele alternative

5. Beneficiile şi riscurile trebuie să fie corect distribuite

6. Participarea voluntară trebuie să constitue un scop principal în


aplicarea imunizării

7. Încrederea populaţiei trebuie să fie preţuită şi protejată.

Verweij and Dawson (2004)


FAKE NEWS– BAD NEWS
FAKE NEWS

BAD NEWS
…SI DEFAPT MITURILE :
● ROR şi autismul.
● Vaccinul antirujeolic şi PESS.
● Vaccinările şi bolile alergice, astmul, diabetul
zaharat etc.
● Vaccinările şi bolile autoimune
● Vaccinările multiple şi suprasolicitarea sistemului
imun (“bombardarea/biciuirea imunităţii”).
● Vaccinul antihepatită tip B şi scleroză multiplă
MEDICINA BAZATA PE DOVEZI (MBD)
• susţine că medicina trebuie să se concentreze pe
• obiectivitate
• dovezi
• meta-analiză
• folosirea metodică, algoritmică
• a totalităţii ramurilor medicinii
• epidemiologie, genetică, bio-statistică, informatică medicală, medicină explorativă şi de
laborator
• promptă, precisă şi de calitate
• considerând raportul cost – eficienţă
• sub un control de calitate riguros şi permanent
• medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de
specialişti, cu care se găseşte în interrelaţie
ROR ŞI AUTISMUL
ROR ŞI AUTISMUL
Asif Doja, Wendy Roberts. Immunizations and Autism: A Review of the Literature
Canadian Journal of Neurological Sciences, 2006, 33, 4, 341-346

20. Wilson K, Mills E, Ross C, McGowan J, Jaddad A. Association of autistic spectrum disorder and the measles, mumps and rubella vaccine: a systematic review of current epidemiological
evidence. Arch Pediatr Adolesc Med. 2003; 157:628-34.

21. Madsen KM, Hvid A, Vestergaard M, Schendel D, Wohlfahrt J Thornsen P, et al. A population-based study of measles, mumps, and rubella vaccination and autism. N Engl J Med. 2002;
347:1477-82.
PESS ŞI VACCINUL ANTIRUJEOLIC ?
• Panencefalita subacută sclerozantă (PESS) post-rujeolică = boala neurologică progresivă,
atinge structuri ale SNC, după infectarea cu virusul rujeolic. Debut: între 4-14 ani în general, la distanţă
de rujeolă (virus lent).

Izolarea virusului rujeolic din SNC stabileşte


relaţia cauzală cu boala. Însă: cantonarea în
SNC este neelucidată prin mecanism de
demielinizare autoimună.
La cazuri cu PESS prin tipare genetică -
izolarea tipul sălbatic de virus, şi nu tulpina
vaccinală Schwarz.
Ca rezultat al vaccinării generale împotriva
rujeolei, atât rujeola ca boală cât şi PESS au
incidenţa în scădere.

Sonia M, Lalit D, Shobha B, et al. Subacute sclerosing panencephalitis in a tertiary care centre in post measles vaccination era. J Commun Dis. 2009
Sep;41(3):161-7.
Lia B. Pallivathucal, Andrew Noymer. Subacute sclerosing panencephalitis mortality, United States,
1979–2016: Vaccine-induced declines in SSPE deaths. Vaccine , 2018, 36 , 5222–5225

Using a data set on the universe of


deaths in the United States,
1979–2016 (88 million deaths, total),
we document SSPE age-specific
mortality.

The general decline in SSPE


mortality reflects that of measles.
The current epidemiological situation is
that autochthonous SSPE will disappear
in the United States, assuming measles
vaccination rates remain high

SSPE deaths by age categories, United States, 1979–2016


VACCINĂRILE INDUC BOLILE ALERGICE SAU ASTMUL ?
Incidenţa bolilor alergice este în continuă creştere
- ţările dezvoltate au incidenţe de câteva ori mai mari decât ţările subdezvoltate…
Explicaţie posibilă :
- ţările dezvoltate: igienă excesivă şi vaccinuri suplimentare (Hib, meningococic,
pneumococic, …etc).
- sistemul imun al indivizilor nu este stimulat de contactele oculte, repetate cu antigenele şi
igiena impecabilă (teoria igienei) = direcţionarea răspunsului sistemului imun spre
alergeni uzuali (polen, praf,etc.)
Meta-analiză a tuturor datelor existente 
“nu s-a putut face nici o legătură între vaccinări şi bolile alergice.”

CONCLUZIE : În bolile alergice vaccinările sunt permise, cu excepţia alergiei


documentate la ou şi/sau la alte componente ale vaccinului!

DeStefano F, Gu D, Kramarz P, et al. Childhood vaccinations and risk of asthma. Pediatr Infect Dis J. 2002 Jun;21(6):498-504.
VACCINARILE IN RELATIE CU BOLILE AUTOIMUNE ?
PENTRU DECLANŞAREA AUTOIMUNITĂŢII SUNT NECESARE PATRU CONDIŢII:

• Prezenţa limfocitelor T sau B autoreactive.

• Ag trigger în cantităţi suficiente pentru a


declanşa mecanismele autoimune.

• Co-stimulare (citokine şi alte semnale de


activare) produse de celulele APC.

• Mecanismele de toleranţă periferică trebuie


depăşite pentru a se declanşa o reacţie
antiself.

Wraith DC, Goldman M, Lambert PH. Vaccination and autoimmune disease: what is the evidence? Lancet 2003, June 3.
Patogenia autoimunităţii
AUTOIMUNITATEA are baze genetice

Studiile epidemiologice referitoare la Bolile autoimune (LES, alte colagenoze etc.) nu


diabetul tip I, scleroza multiplă, astmul reprezintă o contraindicaţie de principiu
bronşic sau bolile alergice nu au putut stabili pentru vaccinări.
legătura între aceste afecţiuni şi vaccinări. Un bolnav cu boală autoimună este de fapt
Acest aspect este completat de lipsa unei imunodeprimat şi nu hiperimun.
ipoteze plauzibile de mecanism biologic.
Precauţiile sunt aplicate în cazul vaccinurilor
Studiile nu au stabilit legătura certă între cu antigene vii la pacienţii aflaţi sub
vaccinări şi bolile autoimune. tratament imunosupresor.

● Organismul anticipează persistenţa unor elemente celulare autoimune şi dispune de mijloace de


autocontrol, care sunt eficiente în majoritatea cazurilor.
● Orice ipoteză care încearcă să incrimineze vaccinurile drept cauză de boală autoimună trebuie să
propună un mecanism biologic plauzibil şi să ia în considerare aspectele menţionate anterior

Vial T, Descotes J. Autoimmune diseases and vaccinations. Eur J Dermatol. 2004 Mar-Apr;14(2):86-90.
Maria Vadala, Dimitri Poddighe, Carmen Laurio, Vaccination and autoimmune diseases: is prevention of adverse health effects on the horizon? EPMA J. 2017 Sep; 8(3): 295–311.
VACCINĂRILE MULTIPLE
SUPRASOLICITAREA SISTEMULUI IMUN ?
Teoretic un sugar ar putea raspunde la 105 vaccinuri simultan
D=anatoxină…………………………………….1 antigen
T =anatoxină……………………..……………..1 antigen
În România sugarul în vârstă de 2
P=celulă inactivată..………….…………….3000 antigene luni primeşte 3020 antigene
Polio=3 tulpini de virus (viu/omorât)………….15 antigene
HepB=Ag HBs recombinant……………………1 antigen
Hib = Ag inactivat………………………………2 antigene

● O simplă plagă pune în contact organismul cu: particule de praf, polen, acarieni, celule
moarte epidermale, bacterii, virusuri, fungi,etc., totalizând peste 100.000 de antigene.
● Reacţia este locală (eritem, induraţie) eventual febră moderată, fenomene aproape
întotdeauna tranzitorii.

Church SE, Jensen SM, Twitty CG, et al. Multiple vaccinations: friend or foe. Cancer J. 2011 Sep-Oct;17(5):379-96.
VACCINUL ANTIHEPATITIC B ŞI SCLEROZA MULTIPLA ?

Introdus din deceniul 9 al secolului trecut ca soluţie pentru stoparea PANDEMIEI de hepatita B

Studiul Hernan: " imunizarea împotriva hepatitei B multiplică de trei ori riscul
apariţiei sclerozei în plăci, în primii 3 ani de la vaccinare”.

● Distrucţia proteinei bazice a mielinei


● Mimetism molecular AgHBs şi Ag mielinic
● 165 cazuri suspectate
● Mecanism imun celular: dezechilibrul CD4 / CD8
● Susceptibilitate genetică: HLA DR4, WR6

Hernán MA, Jick SS, Olek MJ, Jick H. Recombinant hepatitis B vaccine and the risk of multiple sclerosis: a
prospective study. Neurology. 2004 Sep 14;63(5):838-42.
RELAŢIA DE CAUZALITATE NEDEMONSTRATĂ – STUDIU CU BAIS-URI IMPORTANTE
METODOLOGICE
Studiu caz-martor inserat intr-
un studiu de cohorta (2008-
2011 baza de date Kaiser
Permanente Southern
California (KPSC): 780 cazuri
incidente de boala
neurologica demielinizanta si
3885 martori

Rezultatele releva cu nu
exista nici o asociere intre
vaccinul anti hepatita B si
scleroza multipla (odds ratio
[OR], 1.12; 95% CI, 0.72-1.73)
la un interval de 3 ani de la
vaccinare. Si alte asocieri au
fost excluse : vaccinarea HPV
(OR, 1.05; 95% CI, 0.62-1.78)
sau alte vaccinari (OR, 1.03;
95% CI, 0.86-1.22)

A Langer-Gould, Qian L, S Tartof, et al.: Vaccines and the risk of multiple sclerosis and other central
nervous system demyelinating diseases. JAMA Neurol. 2014, 71 (12):1506-1513
TASK HOME
• Vaccinarea nu este o interventie anodina

• Avantajele vaccinarii in termen de beneficiu/risc au fost demonstrate

• Considerentul moral al preventiei ne indeamna la mai multa ratiune si


nu la misticism

Avem prejudecati ? Avem temeri ?

Medicina Bazata pe Dovezi ne poate da raspunsul.


Important este sa apelam la RATIUNE SI STIINTA
“Vaccinarea este o încercare voită de a proteja omul de unele boli
infecţioase.”
Stanley Plotkin

S-ar putea să vă placă și