Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POLIOMIELITA 1928, Philip Drinker și Louie Shaw elaborează “plămânul de fier “ un dispozitiv
care să-i ajute să respire pe cei infectați. Un pacient petrecea, în medie, două săptămâni în acel aparat.
TEMATICĂ
1.Vaccin, vaccinare, vaccinologie. Definiții, noțiuni introductive
2.Mecanismele imune în urma administrării diverselor tipuri de vaccinuri
3.Tipuri de preparate vaccinale actuale și de perspectiva. Evidence Based
Medicine și criteriile de autorizare a unui vaccin
4.Indicații și contraindicațiile vaccinării. Reacții adverse indezirabile. Cum
apreciem riscurile și beneficiile.
5.Programul National de Imunizare în Romania și în alte tari. Vaccinarea în
pandemie (ex: vaccinarea COVID-19)
6.Vaccinarea la pacienții cronici. Vaccinarea în condiții de călătorie.
7.Comunicarea pentru creșterea complianței populației la vaccinare
BIBLIOGRAFIE
1.Azoicai D, Radulescu
A, Pitigoi D, Popovici Fl.
Recomandari de
vaccinare la pacientii
imunodepresie de
diverse cauze. Edit.
UMF.Iasi, 2020
VACCINAREA
= administrarea unor preparate biologice care permit obținerea unei
protecții artificial active față de riscul de infecție cu diverși agenți
patogeni prin stimularea răspunsului imun adaptativ
VACCINOLOGIE
= știința medicală bazată pe tehnologia obținerii vaccinurilor având un
caracter biomedical și în acord cu politica de Sănătate Publică
VACCIN
= biopreparat conținând substanța activă reprezentată de
antigenul integral sau componentele imunogene ale acestuia
asociat unor substanțe adjuvante care cresc efectul imunogen
cu scopul de stimulare a apărării naturale prin declanșarea
răspunsului imun.
EFICIENȚA VACCINARII
= modul în care vaccinul îndeplinește standardele de succes în “lumea
reală” după ce a fost aprobat pentru a fi administrat populațional
* performanța mai realistă a unui vaccin care ia în considerare
contextul în care este administrat cât și particularitățile celor vaccinați
care pot modifica nivelul de protecție al vaccinului
ISTORIA VACCINOLOGIEI – VACCIN Edward Jenner,1796
Sec. XVIII
• 1796 : primele vaccinuri împotriva
variolei (variolizarea care a devenit
vaccinare)
Sec. XIX
• 1879 : primele vaccinuri împotriva
holerei puilor
• 1880 : primele vaccinuri împotriva
antraxului
• 1885 : primele vaccinuri împortiva
rabiei (cu rol curativ)
• 1896 : primele vaccinuri împotriva
febrei tifoide
• 1897 : primele vaccinuri împotriva
pestei
L'Inoculation par Louis Léopold Boilly (1807)
• 1957 : primele vaccinuri împotriva adenovirus
Secolul XX • 1962 : primele vaccinuri viu atenuate împotriva
• 1921 : primele vaccinuri împotriva tuberculozei poliomielitei
• 1923 : primele vaccinuri împotriva difteriei • 1963 : primele vaccinuri împotriva rojeolei
• 1926 : primele vaccinuri împotriva tetanosului • 1964 : primele vaccinuri împotriva rubeolei
• 1926 : primele vaccinuri împotriva tusei convulsive • 1967 : primele vaccinuri împotriva parotiditei
• 1932 : primele vaccinuri împotriva febrei galbene • 1974 : primele vaccinuri împotriva varicelei
• 1937 : primele vaccinuri împotriva tifosului • 1977 : primele vaccinuri împotriva pneumococului
• 1944 : primele vaccinuri eficace împotriva gripei Ultimul caz de variola în Somalia
• 1952 : primele vaccinuri inactivate împotriva poliomielitei • 1978 : primele vaccinuri împotriva meningococ
• 1954 : primele vaccinuri împotriva encefalitei japoneze • 1981 : primele vaccinuri împotriva hepatitei B
• 1985 : primele vaccinuri împotriva HiB
• 1992 : primele vaccinuri împotriva hepatitei A
• 1998 : primele vaccinuri împotriva boreliozei
• 1998 : primele vaccinuri împotriva rotavirusurilor
Sec. XXI
• 2006:primele vaccinuri împotriva papillomavirus
• 2012 : primele vaccinuri împotriva hepatitei E
• 2012 : primele vaccinuri quadrivalente împotriva
gripei sezoniere
• 2015 primele vaccinuri împotriva enterovirusului 71
(sindr. Mână – picior – gură)
• 2015 : primele vaccinuri împotriva malariei
• 2015 : primele vaccinuri împotriva v. dengue
• 2019 : primele vaccinuri împotriva v.Ebola
• 2020 : primele vaccinuri împotriva COVID-19
Vaccine - Wikipedia, the free encyclopedia Vaccines (7th Ed) 2018 Plotkin SA and Orenstein EA
PERFORMANȚE Sec. XXI
Live attenuated
- Cold-adapted influenzae (2003)
- Rotavirus (attenuated and new reassortans) (2006)
- Rotavirus (monovalent) (2008)
- Cholera (oral) (2016)
- Zoster (2006)
Genetically Engineered
- Human papillomavirus recombinat (quadrivalent) (2006)
- Human papillomavirus recombinat (9-valent) (2014)
- Meningococcal tip B (fH factor) (2014)
- Meningococcal (reverse vaccinology) (2015)
PROGRESE – VACCINURI COMBINATE
Numărul de vaccinuri şi numărul posibil de injecţii (în ultimul secol)
Anul Numă r d e N u m ă r p o s i b i l d e i n j e c ţ i i N u m ă r p o s i b i l d e i n j e c ţ i i
v a c c i n u r i p â n ă l a v â r s t a d e 2 a n i l a o s i n g u r ă v i z i t ă l a
m e d i c
1900 1 1 1
1960 5 8 2
1980 7 5 2
2000 11 20 5
• În 1980, copiii primeau DTP, polio şi MMR. DTP şi MMR erau administrate sub formă de combinaţii, vaccinul polio viu atenuat se administra oral.
• În 2000 copiii au primit DTPa, MMR, polio inactivat, Hib, varicela, conjugat pneumococcic, şi hepatitic B.
*Offit P.A. et al: Adressing parent’s concerns: do multiple vaccines overhelm or weaken the infant system? Pediatrics, 2002, 109, 1
Avantajele vaccinurilor combinate
• Pentru copii şi părinţi
• mai puţine injecţii = disconfort redus
• mai puţine vizite la medic
• Pentru comunitate
• Scăderea costurilor per ansamblu (lanţul de frig, ambalaje…)
• Complianţă mai bună
• Acoperire vaccinală îmbunătăţită
• Eficienţă mai mare a programelor de vaccinare
• Reducerea costurilor economice legate de boală
PROGRESE – VACCINURI CONJUGATE
• Antigenele localizate la suprafața agentului patogen sunt de natură proteică.
• În cazul unui număr de specii bacteriene patogene, aceste antigene sunt reprezentate de compuși polizaharidici.
• Dobândirea imunității presupune stimularea capacității sistemului imunitar de a recunoaște aceste polizaharide și de
a declanșa un răspuns imun specific.
• Primele studii efectuate cu scopul dezvoltării unor vaccinuri ce au la bază principiul menționat anterior au arătat
însă că aceste preparate biologice nu sunt eficiente în cazul sugarilor și copiilor de varsta mică din cauza
„imaturității” sistemului imunitar.
• Atașarea (conjugarea) acestor polizaharide la un alt antigen proteic determină apariția unui răspuns imun puternic,
întrucât sistemul imuitar recunoaște cu ușurință aceste proteine. În acest mod, au apărut vaccinurile conjugate
• Antigenele de conjugare pot fi : proteina diftericå CRM 197, proteinå D a Haemophilus influenzae tip b nontipabil
• Vaccinurile polizaharidice conjugate sunt :
• Vaccinului TCV (împotriva febrei tifoide)
• Vaccinului Hib (împotriva Haemophilus influenzae de tip B)
• Vaccinului PCV (antipneumococic)
• Vaccinul Men (antimeningococ)
Vaccinuri polizaharidice
1881 Pneumococcul izolat de către Pasteur și Sternberg,
1911 Prima încercare clinică cu vaccin cu celulă bacteriană întreagă
1930 Primul vaccin polivalent conținând material capsular purificat din serotipuri omorâte
1940’ Se comercializează vaccinul polizaharidic hexavalent
1977 14-valent vaccin în USA
1983 23-valent vaccin în USA
1990’ Cercetări privind vaccinurile anti-pneumococice conjugate
Antigene
polizaharidice
Vaccinurile polizaharidice:1-4
• Activează celulele B, dar nu activează celule T helper
• Nu induc memorie imunologică de durată
• Nu au efect asupra portajului rinofaringian
Lazarus R et al. Clin Infect Dis 2011;52(6):736-42; 2. Pollard AJ et al. Nature Revi Immuno. 2009;9(3):213-20; 3. Ada G. N Engl J Med.
2001;345:1042-1053; 4. Douglas, R et al Am J Dis Child. 1986;140(11):1183-1185.
Vaccinuri conjugate
Generează răspuns imun dependent de limfocitele T
Vaccin conjugat
1.Prevenar 13 Rezumatul caracteristicilor produsului; 2. Lazarus R et al. Clin Infect Dis 2011;52(6):736-42; 3. Pollard AJ et al. Nature
Reviews Immunology. 2009;9(3):213-20; 4.Ada G. N Engl J Med. 2001;345:1042-1053.
PROGRESE – VACCINURI RECOMBINANTE GENETIC
• Vaccinurile obţinute prin tehnologia ADN recombinant sunt
produse prin modificare genetică, ADN-ul care codifică
pentru molecula ţintă fiind introdus – de obicei prin
intermediul unei plasmide sau a unui vector viral,într-un
microorganism sau linie celulară adecvată, în care ADN-ul
este exprimat și tradus la proteină.
• Vaccinuri recombinate genetic :
• Vaccin HVB
• Vaccin HPV
• Vaccin COVID (Novavax)
PROGRESE – VACCINURI ARNm
TEHNOLOGIA ARNm: Simpă? NU > Eficace? DA
Vaccinurile ARNm nu folosesc virusul viu și nu pot provoca infecția cu
virusul care provoacă COVID-19 sau alți viruși.
Sursa:
Vanderslott V, Roser M. "Vaccination". Published online at OurWorldInData.org. Available at: 'https://ourworldindata.org/vaccination
SUA. EVOLUŢIA BOLILOR PREVENIBILE PRIN VACCINARE (CDC, 2011)
Surse:
1.CDC. JAMA, 2007, 298(18),2155-60;
2.CDC, MMWR, 2010,58(S1,S2),1458-68
…DIFTERIA
Cazurile de difterie raportate la nivel mondial
Epidemia de difterie din Ucraina 1991-1997 în perioada 1980- 2015
Număr de cazuri
Număr de cazuri
Ani Ani
Sursa:
1. Nekrassova LS, Chudnaya LM, Marievski VF et al. Epidemic Diphtheria in Ukraine, 1991–1997. JID 2000;181 (Suppl 1) : S35-S40.
2. Clarke KEN. Review of the epidemiology of diphtheria – 2000-2016. CDC
…TUSEA CONVULSIVĂ REEMERGENTĂ ÎN SITUATIA RENUNUNŢĂRII LA VACCINARE
Sursa: Edwards KM, Decker MD. Pertussis vaccines In In Vaccines, Plotkin S, Orstein W, Offit P, 5 th Edition, Saunders
Elsevier, 2008, 467 – 519
…RUJEOLA ÎN EUROPA ŞI ROMÂNIA LA UN SECOL DE LA INTRODUCEREA VACCINĂRII
BAD NEWS
…SI DEFAPT MITURILE :
● ROR şi autismul.
● Vaccinul antirujeolic şi PESS.
● Vaccinările şi bolile alergice, astmul, diabetul
zaharat etc.
● Vaccinările şi bolile autoimune
● Vaccinările multiple şi suprasolicitarea sistemului
imun (“bombardarea/biciuirea imunităţii”).
● Vaccinul antihepatită tip B şi scleroză multiplă
MEDICINA BAZATA PE DOVEZI (MBD)
• susţine că medicina trebuie să se concentreze pe
• obiectivitate
• dovezi
• meta-analiză
• folosirea metodică, algoritmică
• a totalităţii ramurilor medicinii
• epidemiologie, genetică, bio-statistică, informatică medicală, medicină explorativă şi de
laborator
• promptă, precisă şi de calitate
• considerând raportul cost – eficienţă
• sub un control de calitate riguros şi permanent
• medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de
specialişti, cu care se găseşte în interrelaţie
ROR ŞI AUTISMUL
ROR ŞI AUTISMUL
Asif Doja, Wendy Roberts. Immunizations and Autism: A Review of the Literature
Canadian Journal of Neurological Sciences, 2006, 33, 4, 341-346
20. Wilson K, Mills E, Ross C, McGowan J, Jaddad A. Association of autistic spectrum disorder and the measles, mumps and rubella vaccine: a systematic review of current epidemiological
evidence. Arch Pediatr Adolesc Med. 2003; 157:628-34.
21. Madsen KM, Hvid A, Vestergaard M, Schendel D, Wohlfahrt J Thornsen P, et al. A population-based study of measles, mumps, and rubella vaccination and autism. N Engl J Med. 2002;
347:1477-82.
PESS ŞI VACCINUL ANTIRUJEOLIC ?
• Panencefalita subacută sclerozantă (PESS) post-rujeolică = boala neurologică progresivă,
atinge structuri ale SNC, după infectarea cu virusul rujeolic. Debut: între 4-14 ani în general, la distanţă
de rujeolă (virus lent).
Sonia M, Lalit D, Shobha B, et al. Subacute sclerosing panencephalitis in a tertiary care centre in post measles vaccination era. J Commun Dis. 2009
Sep;41(3):161-7.
Lia B. Pallivathucal, Andrew Noymer. Subacute sclerosing panencephalitis mortality, United States,
1979–2016: Vaccine-induced declines in SSPE deaths. Vaccine , 2018, 36 , 5222–5225
DeStefano F, Gu D, Kramarz P, et al. Childhood vaccinations and risk of asthma. Pediatr Infect Dis J. 2002 Jun;21(6):498-504.
VACCINARILE IN RELATIE CU BOLILE AUTOIMUNE ?
PENTRU DECLANŞAREA AUTOIMUNITĂŢII SUNT NECESARE PATRU CONDIŢII:
Wraith DC, Goldman M, Lambert PH. Vaccination and autoimmune disease: what is the evidence? Lancet 2003, June 3.
Patogenia autoimunităţii
AUTOIMUNITATEA are baze genetice
Vial T, Descotes J. Autoimmune diseases and vaccinations. Eur J Dermatol. 2004 Mar-Apr;14(2):86-90.
Maria Vadala, Dimitri Poddighe, Carmen Laurio, Vaccination and autoimmune diseases: is prevention of adverse health effects on the horizon? EPMA J. 2017 Sep; 8(3): 295–311.
VACCINĂRILE MULTIPLE
SUPRASOLICITAREA SISTEMULUI IMUN ?
Teoretic un sugar ar putea raspunde la 105 vaccinuri simultan
D=anatoxină…………………………………….1 antigen
T =anatoxină……………………..……………..1 antigen
În România sugarul în vârstă de 2
P=celulă inactivată..………….…………….3000 antigene luni primeşte 3020 antigene
Polio=3 tulpini de virus (viu/omorât)………….15 antigene
HepB=Ag HBs recombinant……………………1 antigen
Hib = Ag inactivat………………………………2 antigene
● O simplă plagă pune în contact organismul cu: particule de praf, polen, acarieni, celule
moarte epidermale, bacterii, virusuri, fungi,etc., totalizând peste 100.000 de antigene.
● Reacţia este locală (eritem, induraţie) eventual febră moderată, fenomene aproape
întotdeauna tranzitorii.
Church SE, Jensen SM, Twitty CG, et al. Multiple vaccinations: friend or foe. Cancer J. 2011 Sep-Oct;17(5):379-96.
VACCINUL ANTIHEPATITIC B ŞI SCLEROZA MULTIPLA ?
Introdus din deceniul 9 al secolului trecut ca soluţie pentru stoparea PANDEMIEI de hepatita B
Studiul Hernan: " imunizarea împotriva hepatitei B multiplică de trei ori riscul
apariţiei sclerozei în plăci, în primii 3 ani de la vaccinare”.
Hernán MA, Jick SS, Olek MJ, Jick H. Recombinant hepatitis B vaccine and the risk of multiple sclerosis: a
prospective study. Neurology. 2004 Sep 14;63(5):838-42.
RELAŢIA DE CAUZALITATE NEDEMONSTRATĂ – STUDIU CU BAIS-URI IMPORTANTE
METODOLOGICE
Studiu caz-martor inserat intr-
un studiu de cohorta (2008-
2011 baza de date Kaiser
Permanente Southern
California (KPSC): 780 cazuri
incidente de boala
neurologica demielinizanta si
3885 martori
Rezultatele releva cu nu
exista nici o asociere intre
vaccinul anti hepatita B si
scleroza multipla (odds ratio
[OR], 1.12; 95% CI, 0.72-1.73)
la un interval de 3 ani de la
vaccinare. Si alte asocieri au
fost excluse : vaccinarea HPV
(OR, 1.05; 95% CI, 0.62-1.78)
sau alte vaccinari (OR, 1.03;
95% CI, 0.86-1.22)
A Langer-Gould, Qian L, S Tartof, et al.: Vaccines and the risk of multiple sclerosis and other central
nervous system demyelinating diseases. JAMA Neurol. 2014, 71 (12):1506-1513
TASK HOME
• Vaccinarea nu este o interventie anodina