 Introducere: V-ați întrebat vreodată cum se vindecă oamenii de boli cauzate de

bacterii? Cum scapă de tuse, febră, dureri de gât sau de stomac? Ei bine, răspunsul
este simplu: cu antibiotice! Antibioticele sunt niște medicamente minunate care luptă
împotriva bacteriilor. Ele le omoară sau le împiedică să se înmulțească. Fără
antibiotice, multe boli ar fi mortale sau foarte greu de tratat.
 Istoric: Povestea antibioticelor începe cu un om numit Alexander Fleming. El era un
doctor și un cercetător care lucra într-un laborator în Londra. Într-o zi, în 1928, el a
observat ceva ciudat pe o placă unde crescuseră niște bacterii. Pe placă era și un
mucegai verde-albăstrui care părea să oprească bacteriile să crească în jurul lui.
Fleming a fost curios și a studiat mucegaiul. El a descoperit că acesta producea o
substanță care ucidea bacteriile. El a numit această substanță penicilină, după numele
mucegaiului: Penicillium. Fleming a realizat că penicilina ar putea fi folosită pentru a
trata infecțiile bacteriene la oameni și animale. Dar el nu a reușit să o purifice și să o
producă în cantități mari. Acest lucru a fost făcut mai târziu de alți doi cercetători. Ei
au testat penicilina pe șoareci și pe oameni și au demonstrat că este sigură și eficientă.
Penicilina a fost primul antibiotic descoperit și a salvat milioane de vieți în timpul
celui de-al doilea război mondial și după. De atunci, s-au descoperit și dezvoltat multe
alte antibiotice, cum ar fi streptomicina, tetraciclina, eritromicina etc. Aceste
antibiotice au ajutat la tratarea multor boli cauzate de bacterii diferite, cum ar fi
tuberculoza, sifilisul, meningita etc.
 Clase de antibiotice: Fiecare clasă are avantaje și dezavantaje. Unele clase sunt mai
puternice sau mai largi decât altele. Unele clase pot provoca reacții alergice sau efecte
secundare la unii pacienți. Unele clase pot fi rezistente la unele bacterii. Iată câteva
exemple de clase de antibiotice:
o Beta-lactame Acest cerc este cheia lor secretă pentru a deschide peretele celular al
bacteriilor și a le distruge. Exemple de beta-lactame sunt penicilinele, cefalosporinele
etc. Acestea sunt unele dintre cele mai vechi și mai folosite antibiotice. Dar ele au și
dezavantaje: unele persoane sunt alergice la ele și unele bacterii au învățat să le
distrugă cercul cu niște enzime numite beta-lactamaze.

 Aminoglicozide: Ele intră în celula bacteriană și opresc mașinăria care face proteine.
Fără proteine, bacteriile nu pot trăi și muri. Acestea sunt antibiotice puternice care pot
trata infecții grave. Dar ele au și dezavantaje: ele pot fi toxice pentru ureche și rinichi
și nu pot fi luate pe gură, ci doar prin injecție.
 Chinolone: Ele intră în celula bacteriană și opresc enzimele care fac ADN. Fără
ADN, bacteriile nu se pot înmulți și muri. Acestea sunt antibiotice largi care pot trata
multe tipuri de infecții. Dar ele au și dezavantaje: ele pot provoca probleme la
tendoane, nervi și inimă și nu pot fi date copiilor sau femeilor însărcinate.

 Utilizări medicale: Antibioticele se dau pentru a trata bolile cauzate de bacterii. Ele
pot fi luate pe gură, prin injecție sau pe piele, în funcție de ce fel de boală are
pacientul. Dar nu toate bolile se tratează cu antibiotice. De exemplu, bolile cauzate de
viruși, cum ar fi gripa, răceala sau varicela, nu răspund la antibiotice. De asemenea,
nu toate infecțiile bacteriene au nevoie de antibiotice. Unele infecții se vindecă
singure cu ajutorul sistemului imunitar al organismului. De aceea, este important să se
consulte un medic înainte de a lua antibiotice. Medicul va decide dacă este nevoie de
antibiotic, ce tip de antibiotic și cât timp să se ia antibioticul.
 Iată câteva exemple de boli care pot fi tratate cu antibiotice:
 Pneumonia: Este o infecție a plămânilor cauzată de bacterii, virusuri sau ciuperci.
Simptomele pot include tuse, febră, dificultate în respirație și dureri în piept.
Antibioticele pot trata pneumonia bacteriană, dar nu pneumonia virală sau fungică.
 Tuberculoza: Este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Mycobacterium
tuberculosis. Ea afectează în principal plămânii, dar poate afecta și alte organe.
Simptomele pot include tuse cu sânge, febră, transpirații nocturne și pierdere în
greutate. Antibioticele pot trata tuberculoza activă, dar trebuie luate pentru o perioadă
lungă de timp (6-9 luni). 

 Rezistența la antibiotice este capacitatea naturală sau dobândită a unor bacterii de a

rezista efectelor unuia sau mai multor antibiotice 1. Acest fenomen este o problemă
majoră de sănătate publică, deoarece face ca unele infecții să devină mai greu de tratat
sau chiar imposibil de vindecat.
 Rezistența la antibiotice se dezvoltă atunci când bacteriile se schimbă sau se modifică
într-un mod care face ca antibioticele să fie mai puțin eficiente. Acest lucru se poate
întâmpla prin mutații spontane sau prin transferul de gene de rezistență între
bacterii2. Rezistența la antibiotice este favorizată de utilizarea abuzivă sau incorectă a
antibioticelor, atât la oameni, cât și la animale3.
 Rezistența la antibiotice poate duce la complicații, spitalizări mai lungi, costuri
medicale mai mari și chiar deces4. De exemplu, se estimează că în Uniunea
Europeană mor anual peste 33.000 de persoane din cauza infecțiilor cu bacterii
rezistente la antibiotice5.
 Rezistența la antibiotice poate fi prevenită sau limitată prin respectarea unor măsuri
simple, cum ar fi6:
o Consultarea medicului înainte de a lua antibiotice și urmarea cu strictețe a indicațiilor
acestuia privind doza, durata și modul de administrare.
o Evitarea automedicației cu antibiotice și a împărțirii acestora cu alte persoane.
o Vaccinarea împotriva unor boli infecțioase care pot fi prevenite prin imunizare.
o Adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată,
hidratare adecvată, mișcare fizică regulată și odihnă suficientă.
 Concluzie: Antibioticele sunt medicamente care salvează vieți prin tratarea infecțiilor
bacteriene. Ele au fost descoperite acum aproape 100 de ani și au revoluționat
medicina modernă. Dar ele nu sunt