INTRODUCERE

Plecând de la premisa ‘’a vindeca sau cel puțin a ușura suferința a fost dintotdeauna scopul
practicilor medicale ‘’este bine cunoscut cunoscut faptul ca de obicei, este mai ușor sa se
prevină decât sa se vindece boala ,adeseori apărând agravări și chiar invalidități cu consecințe
importante pentru individ ,familie și colectivitatea .
Oricum scopul medicinei îl constituie prevenirea și vindecarea bolilor conoasterea și
diagnosticul acestora fiind numai etape necesare in drumul care duce la realizarea acestui scop
. Este adevărat ca unele boli nu pot fi prevenite , nici tratament , dar asta nu înseamnă ca
medicina ar fi neputincioasa . Când nu se poate obține o vindecare completa sau definitiva , se
poate reda organismului o parte sau întreaga capacitate de munca pentru un timp mai mult sau
mai puțin îndelungat . In orice caz , medicina are datoria și poate sa aline Suferințele
bolnavului , acest lucru fiind posibil astăzi . Dacă medicina se ocupa de cunoaștere ,
prevenirea și tratamentul bolilor apare necesară lămurirea conceptelor de stare de sănătate Și
stare de boala .

ANTIBIOTICE

GENERALITĂȚI:

Definiție antibiotice : in sensul de substanțe capabile sa distrugă bacteriile , ss

împiedice multiplicarea acestora și sa ajute sistemul imunita să facă față bolii,
nu este atat de veche pe cât am fi tentați sa credem .
In sens restrâns antibioticele se definesc ca substanțe antimicrobiane elaborate
de celule vii. Obișnuit se obțin prin extracție din culturi de mucegai , bacterii sau
antinomicete , in ultimul timp și prin semisinteză.
Antibioticele au un spectru antimicrobian mai larg decât alsifamidele . Unele
acționează bacteriostatic altele bactericid . Introduce in organism , antibioticele
se cuplează cu proteinele serice ,active fiind numai fracțiunile libere .
Sunt medicamente puțin toxice . La fel ca și in cazul sulfamidelor , in terapie
dozele inițiale trebuie sa fie de atac , in caz contrar putându-se instala
antibiorezistenta .
Antibioticele pot acționa :
-bacteriostatic de frânare a înmulțirii bacteriilor
-bactericid de eliminare a bacteriilor
-bacteriolotic
Concluzionând , in terapie se obișnuiesc asocierile de antibiotice ,care duc la
lărgirea spectrului prin potentiere reciprocă , dar trebuie sa se sublinieze ca nu se
asociază oligozaharidele între ele . Nu se asociază penicilina cu tetraciclina
pentru ca inafara de faptul ca penicilina este bactericidă, iar tetraciclina este
bacteriostatică exista alta incompatibilitate importantă :penicilina acționează in
faza de multiplicare logaritmică ,efectul sau bactericid fiind stânjenit de efectul
bacteriostatic al ceiluilalt antibiotic .

1
Modul de acțiune al antibioticelor diferă in funcție de familia din care provin .
Exista 4 mecanisme principale :
-distrugerea peretelui celular al bacteriei
-blocarea sintezei preretelui celular , pentru s împiedica bacteria sa se reproducă
-distrugerea ADN-ului bacterian
 -inhibarea proceselor cu ajutorul cărora bacteriile transformă glucoza în
energie
EFECTELE SECUNDARE ALE CONSUMULUI DE ANTIBIOTICE

În general , antibioticele sunt bine tolerate in organism , având un spectru larg

terapeutic . Însă in anumite condiții aceste medicamente pot provoca neplăceri
organismului .Pintre efectele cele mai frecvent întâlnite se numără tulburările
gastro- intestinale , care se manifesta prin greață , vărsături , diaree, cefalee sau
senzații de amețeala .
Exista persoane care manifesta reacții de alergie la antibiotice .Astfrl este indicat
sa informeze medicul care le tratează de o anumită infecție ca au intoleranta la
substanțele incorporate in antibiotice . De asemenea , anumiți pacienți prezintă
erupții cutanate in timpul medicației cu antibiotice dacă se expun la soare . In
acest caz este bine sa evitați ședințele de bronzat fie la soare , fie la solar pe
toată durata tratamentului .

REGULI DE BAZA IN TERAPIA CU ANTIBIOTICE

Un diagnostic corect implică prelevarea tuturor probelor pentru izolarea termenului .Nu orice
stare febrila arată o stare infecțioasă . Pentru izolarea și identificarea germanului este deci
necesară antibiograma.
-se stabilește dacă antibioticul este indispensabil , inutil sau discutabil . Nu toate infecțiile
sunt provocate de germeni sensibili la antibiotice
-alegerea antibioticului se face cu rezervele menționate , pe baza antibiogramei
-stabilirea planului terapeutic , care presupune stabilirea dozei optime ,ritmul și calea de
administrare
-asocierea și a altor măsuri terapeutice
Abuzul și autoadministrare de antibiotice după ureche au dat naștere in ultimii ani unui
fenomen îngrijorător

CELE MAI FRECVENTE GREȘELI IN FOLOSIREA ANTIBIOTICELOR

-sunt folosite pentru scăderea febrei

-sunt alese antibiotice ineficiente in infecția respectiva
-sunt luate doze inadecvate
-se folosesc pt tratarea bolilor virale
-schema de administrare este greșita
-se continuă terapia chiar și in prezenta unor reacții alergice
-se oprește prea devreme tratamentul
-se fac combinați nepotrivite între mai multe antibiotice

2
DIN CE ȘI CUM SE FAC ANTIBIOTICELE

Majoritatea antibioticelor sunt produce in mod natural ca către anumite bacterii sau organisme
din clasa fungus . Aproximativ 90% dintre antibiotice sunt produsul unor bacterii.
Exista totuși și produce integral fabricate in laborator , care sunt destinate sa inhiba anumite
procese indentificate ca fiind specifice bacteriile . Deși producerea unui antibiotic este după
cum am văzut un proces natural , nu exista suficient antibiotic produs in acest mod , fiind
așadar necesară o augumentare a procesului de producție de către cercetători . In acest scop ,
al producției de masă al antibioticului , a fost inventat un proces de fermentatie .avesf produs
implica izolarea microorganismului dorit , hrănirea culturii de bacterii , izolarea și rafinarea
antibioticului produs de acesta

EXEMPLE DE ANTIBIOTICE UZUALE

-rifampicilina
-amoxicilina
-bactrim
-dixiciclana atb
-penicilina g potasică
-pirazinamida
-stevital pulbere pt soluție injectabila
-cefalexim

Pentru ca antibioticele sint relativ inofensive pentru organism ele se folosesc in tratamentul
diferitelor Infecții , inclusiv cele endodontice .
Totuși antibioticele pot da reacții adverse având efecte asupra florei normale , producând
reacții alergice . Deasemenea interacțiunea antibioticelor cu alte droguri (medicamente ) pot
produce reacții adverse .
Antibioticele au fost numite gloanțe magice deoarece ele lovesc la ținta , provocând moarte .
Din nefericire au fosr înregistrate bacterii rezistente la antibiotic . Antibioticele pot schimba
balanța florei normale , genele rezistente fiind transmite vertical la celulele fiice .
Genele rezistente pot fi transmise și orizontal la alte bacterii străine ,astfel se ajunge la
rezistența fata de antibiotic ,a bacteriilor care nu au fost expuse .
Rezistența la antibiotic apare și după o administrare de doza scăzută o perioadă de timp .
O alta sursa de rezistența a organismului este atunci când se folosesc la agricultura
antibioticele și ajung in organism prin diferite produce .
Administrarea corecta a antibioticelor înseamnă un tratament pe o perioada de 5-7 zile ,
semnele clinice vor fi diminuate in 2-4 zile . Pacientul va continua administrarea de
antibiotice încă 2-3 zile pentru a preveni o reinfectare .
De obicei un tratament adecvat se face timp de 7 zile .
Incizia și drenajul sunt importante pentru a înlătura colecția purulentă constituita din bacterii
și produși lor celule dezintegrate .
Deoarece infecția endodontică este polimicrobiană nu exista doar un antibiotic universal
valabil .

CE SUNT ANTIBIOTICELE

3
Antibioticele sunt o categorie de medicamente care se eliberează doar in baza unei rețete de la
medic , arunci când acesta consideră ca Antibioticele reprezintă cel mai bun tratament pentru
boala diagnosticata.
1. Antibioticele sint medicamente importante , care pot salva vieți ,dar care luate la
întâmplare pot deveni inutile sau dăunătoare . In plus , aceasta administrare excesivă și
mai ales nepotrivita ,a creat in multe situați rezistența bacteriilor la multe dintre
antibiotice , ceea ce le face inutilizabile .
Contrar părerii populare conform căreia Antibioticele pot fi folosite in a trata orice afecțiune ,
acestea sunt indicate doar in tratarea bolilor și simptomelor provocate de bacterii . De aceea ,
este bine ca acestea sa fie utilizate strict la recomandarea medicului , care poate indica cea
mai buna opțiune de tratament pentru fiecare situație in parte . Pentru fiecare infecție
bacteriana exista recomandări specifice , pe care medicul le decide im funcție de numeroși
parametri . Acesta este și unul dintre motivele , pentru care , conform legislației in vigoare ,
antibiticele se eliberează doar pe baza de rețeta de la medic .
Este important de reținut încă sa infecțiile pot fi cauzate de bacterii , fungi și viruși .
Majoritatea infecțiilor sunt provocate de de viruși , iar antibioticele nu ai nici un efect asupra
acestora .
Antibioticele sunt o grupa de medicamente care luptă doar împotriva bacteriilor , motiv
pentru care nu sunt de nici un folos in tratarea febrei , a răcelii sau a gripei , unele dintre cele
mai comune situați in care oameni apelează la acest tip de medicamente .

CUM SE ADMINISTREAZĂ ANTIBIOTICELE

Durata medie de administrare a antibioticelor este de obicei între 5-10 zile , in funcție de
gravitatea infecție , de bacteria incriminată , de riscurile pacientului , de bolile asociate etc .
Chiar dacă este observată o ameliorare a simptomelor la începutul tratamentului , acesta nu
trebuie intrerupt deoarece poate duce la recidivarea bolii și al creșterea rezistentei bacteriene .
Antibioticele trebuie luate exact așa cum a spus doctorul , respectând dozele , indicațiile și
intervalele orare date de acesta . Reducerea dozele este o greșeală frecvent întâlnită .

CUM NU SE ADMINISTREAZĂ ANTIBIOTICELE

În timpul tratamentului cu antibiotice trebuie evitat consumul de alcool , deoarece Combinația

dintre cele două suprasolicită ficatul . Exista antibiotice care nu își mai fac efectul in
combinație cu alcoolul și altele care produc compuși toxici in organism .
Antibioticele nu sunt recomandate in combinație cu lactatele , chiar dacă se spune ca anumite
produce precum iaurtul , sunt benefice florei intestinale . Din contra , lactatele pot reduce din
efect anumitor antibiotice .
Mai mult , nu trebuie administrate antibiotice rămase de la o alta cură de tratament , chiar
dacă simptomele par a fi aceleași , sau de la persoane care aparent și suferit de aceiași
afecțiune .
Antibioticele trebuie luate in urma unui consult medical și la recomandarea medicului .

EFECTELE NEGATIVE ALE ANTIBIOTICELOR

Unul dintre punctele slabe al antibioticelor este ca ele nu fac diferența între bacteriile care
trebuie sa le distrugă și cele care se trebui sa le protejeze , adică dintre cele care au produs

4
 infecția și cele care fac bine organismului . In urma tratamentului cu antibiotice pot apărea
dezechilibre la nivelul organismului deoarece și bacteriile bune vor fi anihilate , nu doar cele
rele .
La nivel intestinal , in cazul apariției scaunelor moi sau diareii, echilibrul poate fi restabilit
prin administrarea de produce probiotice , adică produce care conțin microorganisme care
ajuta la menținerea imunității .
Dacă apar dezechilibre la nivel bucal sau vaginal , trebuie administrare antimicotice , adică
produce care lupta împotriva infecțiilor cauzate de fungi .
Tratamentul cu antibiotice , dar și infecțiile propriu-zise , pot duce la scăderea imunității
organismului , de aceea se recomanda asocierea cu produse care cresc imunitatea , precum și
o alimentație variata cu multe fructe și legume proaspete .
Antibioticele conțin substanțe care pot provoca alergii, de aceea este foarte important istoricul
persoanei care va începe un astfel de tratament pentru a evita utilizarea unui antibiotic care
conține o substanța la care persoana care trebuie sa îl ai este alergică . Alergiile pot lua forme
foarte grave , de aceea nu uitați sa relatati medicului astfel de situați in instoricul bolnavului .
In cazul folosiri frecvente de antibiotice , se poate observa cu timpul că acestea nu mai au
efectul dorit de vindecare . Este vorba despre momentul in care bacteriile ai devenit rezistente
la substanțe care lupta împotriva lor , moment in care apare fenomenul de rezistența
microbiană . Aceasta situație apare din cauza abuzului de antibiotice și mai ales din cauza
administrări inutile a acestora .
Rezistența microbiană este un fenomen natural care consta in capacitatea microorganismelor
de a împiedica o substanța microbiană , precum Antibioticele , sa lupte împotriva microbilor .
Urmarea este ca tratamentul devine ineficient , infecțiile persista și ii pot afecta și pe ceilalți .
Nu trebuie uitat ca oamenii sunt mai expuși la Infecții fata de secolele trecute , datorită
numărului mare de oameni care călătoresc , datorită schimbărilor climatice .
Cu atat mai mult trebuie sa conservam resursele terapeutice de care medicina dispune ,
folosind sntibioticele corect , csand trebuie și cât trebuie .

CUM FUNCȚIONEAZĂ ANTIBIOTICELE

Unele antibiotice omoară bacteriile și paraziți ,atacând structura peretelui celular al

microorganismului . Altele împiedica desfășurarea procesului de multiplicare a bacteriilor .
Aceste medicamente sunt prescrise de obicei pentru Infecții bacteriene grave și pentru unele
Infecții cauzate de paraziți . In cazul infecțiilor minore , sistemul imunitar reușește sa lupte
eficient cu agentul patogen , fără ajutorul substanțelor antibiotice . De pilda , acestea din urma
nu grăbesc procesul recuperări im cazul bronșitei și al majoritați infecțiilor urechilor , nasului
și gâtului .
Pe de alta parte , antibioticele salvează viața unui pacient diagnosticul cu pneumonie sau
meningita . Aceleași medicamente mai pot și prescrise și pentru tratarea acneei , cu
administrare orală sau topica .
Administrarea corect , sun supraveghere medicală și conform indicațiilor medicului
specialist , Antibioticele sunt cele mai eficiente medicamente in tratarea infecțiilor severe .
Atunci când nu sunt administrate corespunzător , substanța nu mai este absorbită in totalitate ,
iar efectul terapeutic scade .
Foarte important este și urmarea întregului tratament recomandat de medic chiar și in
condițiile in care simptomele se ameliorează după primele doua zile de administrare .
Întreruperea tratamentului creste riscul revenirii Infecții , cu simptome agravate și mult mai
dificil de controlat .

5
CLASICAREA ANTIBIOTICELOR

A.Dupa modul de acțiune :

I.betalactamide
1.peniciline
A. . Meticiline
a.meticilina
B.fenoximetilpenicilina
a.penicilina V
b. fenoximetil penicilina
C.peniciline naturale
a. penicilina G
D. penicilina retard
a. debenzatin penicilina
b. benzilpenicilina
c. procainpenicilina
E. peniciline anti-pseudomonas
a. azlocilina
b. mezlocilina
F. peniciline rezistente la penicilinaze
a. nafcilina
G. izoxazolilpenicilina
a. cloxacilina
b. flucloxacilina
c. dicloxacilina
d. oxacilina
H. animopenicilina
a. amixicilina
b. ampicilina
c. becampicilina
d. pivampicilina
I.carboxipeniciline
a. carbenicilina
b.ticarcilina.
J.acilpeniciline
a.piperacilina
b. mezlocilina
K. Peniciline diverse
a. mecilinam
b. mezlocilinam
2.peniciline +inhibitori de betalactamaze
A.amoxicilina-clavulant
B.ticarcilina-clavulant
3. cefalosporine
A. cefalosporine orale
B. cefalosporine de generația 1
C. cefalosporine de generația a
D. cefalosporine de generația a 3-a
E.cefalosporine de generația a-4a
4. carbapeneme

6
 ISTORIC

Prima substanța antibacteriană care poate fi considerată ca antibiotic cu spectru restrâns a fost
salvarsanul descoperit in anul 1910 de chimistul și medicul german Paul Ehrlich, medicament
cu care s-a tratat sifilisul ,care era foarte răspândit . Urmat in anul 1928 de descoperirea
epocala a penicilinei de către Alexander Fleming ,care observa ca secreția mucegaiului verde
distruge colonia de bacterii din laborator . O alta descoperite demnă de amintit este
descoperirea din anul 1935 a sulfonamidei de Gérhard Domagk ,care nu esre un antibiotic
nefiind bactericid ci numai un bacteriostatic . Urmează descoperirea unei serii de antibiotice
ca : streptomicina , cloramfenicol , aureomicina , tetraciclina etc .

CARACTERISTICI

Antibioticele sunt molecule relativ simple produce de mucegaiuri sau bacterii care au
capacitatea de a ucide sau de a frâna dezviltarea deja in doze relativ mici a altor specii
concurente . Ulterior au fost produce jn medicina și antibiotice sintetice . Grupa de
chimioterapice ca sulfonamida au acțiune mai ales bacteriostatica care se manifesta prin
frânarea înmulțirii bacteriilor .
Antibioticele pot acționa :
-bacteriostatic (de frânare a înmulțirii bacteriilor
-bactericid (de eliminare a bacteriilor )
-bacteriolitic ( de lizare a membranei bacteriene ce determina de fapt moartea lor )

CAI DE ADMINISTRARE

Sunt utilizate mai multe cai de administrare in tratamentul cu antibiotice . De obicei ,re
recurge la administrarea orală . In cazuri severe, in particular in cazul infecțiilor sistemice ,se
recurge la administrarea prin injecție intravenoasa . Când se are in vedere o infecție
localizata , Antibioticele pot fi administrate topic , sub forma de picături oftalmice (in
conjunctivita ) sau picături auriculare (in otita ) dar și pentru tratamentul unor Infecții cutanate

CE ESTE REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE

Bacteriile au rezistenţă la antibiotice când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a

omorî sau de a stopa creşterea bacteriilor. Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la
anumite antibiotice (rezistenţă intrinsecă sau înnăscută). O problemă şi mai îngrijorătoare
survine când unele bacterii, în mod normal vulnerabile la antibiotice, devin rezistente ca
urmare a modificărilor genetice (rezistenţă dobândită). Bacteriile rezistente supravieţuiesc în
prezenţa antibioticelor şi continuă să se multiplice cauzând prelungirea afecţiunilor sau chiar

7
decesul. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multă îngrijire şi, de
asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

CLASIFICARE ATC

A
Tractul digestiv și metabolism
B
Sânge și organe hematopoietice
C
Sistem cardiovascular
D
Preparate dermatologice
G
Aparatul genito- urinar și hormonii sexuali
H
Preparate hormonale sistemice (exclusivi hormoni sexuali )
J
Antiinfecțioase de uz sistemic
J01
Antibiotice
J01A
Tetracicline
J01B
Cloramfericol
J01C
Peniciline cu spectru lang
J01D
Alte antibiotice betalactamide
J01E
Sulfonamide și trimethoprim
J01F
Macrolide și lincozamide
J01G
Aminoglicozide
J01M
Chinolone
J01X
Alte antibacteriene
L
Antineoplazice și imunomodulatoare
M
Sistemul muscular-scheletic
N
Sistemul nervos
P
Produce antiparazitare
R
Aparatul respirator

8
S
Organe senzitive
V
Varia
X
Produse homeopate

9
 CUPRINS:

Introducere
Generalităti
Efecte secundare ale antibioticelor
Reguli de baza in terapia cu antibiotice
Cele mai frecvente greșeli in folosirea antibioticelor
Din ce și cum se fac antibioticele
Exemple de antibiotice uzuale
Ce sunt antibioticele
Cum se administrează antibioticele
Cum nu se administrează antibioticele
Efectele negative ale antibioticelor
Cum funcționează antibioticele
Clasificarea antibioticelor
Istoric
Caracteristici
Cai de administrare
Ce este rezistența la antibiotice
Clasificare ATC

10
 BIBLIOGRAFIE

https://www.academia.edu/20035911/Antibioticele

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Antibiotic

https://antibiotic.ecdc.europa.eu/ro/informati-va/fise-informative/fisa-informativa-pentru-
publicul-larg

http://m.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/beneficiile-si-riscurile-
antibioticelor_13518

11