Batcu Bianca Elena

Grupa:31B

Planificarea spatiala Formarea ca profesionist

De-a lungul timpului, formarea profesionistilor in planificarea spatiala a cunoscut diferite
influente, fapt care a modificat simtitor procesul de planificare in sine, si situarea lor in
cadrul echipelor de specialisti.
Dictionarul de urbanism defineste planificarea spatiala ca fiind actiunea care fixeaza, pentru
un teritoriu dat, obiectivele dezvoltarii si localizarii armonioase a oamenilor, activitatilor lor,
echipamentelor si mijloacelor de comunicare.(Choay 1988, 501).Domeniul planificarii este,
asadar, unul complex, care utilizeaza informatii din multe domenii de studiu adiacente, si care
vizeaza asigurarea unui confort ridicat al locuirii.
Formarea profesionistului in planificarea spatiala a cunoscut modificari in timp, datorita
influentei suportate de profesie din exterior. A pornit, astfel, mai intai de la realizarea de planuri,
iar invatarea se realiza pe proiecte aplicate: urbanistii au capatat o abilitate sintetica nu prin
intermediul gandiri iabstracte, ci prin indeplinirea unor sarcini reale.[] elaborarea planului
reprezenta doar jumatate din sarcina urbanismului; cealalta jumatate consta in urbanizare,
adica in implementarea planului.(Hall 1999, 368-369) Schimbarea a intervenit odata cu
perioada anilor 1950 cand a intervenit cresterea demografica excesiva, cu toate
repercursiunile sale, inclusiv extinderea extensiva in teritoriu - si planificarea a fost nevoita sa
faca fata unor noi cerinte, iar cercetarea academica in acest domeniu a cunoscut o evolutie
spectaculoasa. Dupa cum observa tot Peter Hall, urbanismul a cunoscut o schimbare de
paradigma, pentru a face fata modificarilor de amploare in cadrul dezvoltarii accelerate. Astfel,
urbanismul a dobandit in scurt timp atributele unei stiinte, si, printr-o teoretizare din ce in ce mai
mare, pe langa o modificare a statutului, s-a realizat si o ruptura intre componenta academica si
componenta practica a domeniului: daca teoreticienii se retrageau intr-o directie, practicienii se
retrageau in cealalta. (Hall 1999, 387)
In contextual actual, planificatorul ocupa locul central in cadrul unei echipe de specialisti, si
este responsabil pentru organizarea si buna desfasurare a proiectului in ansamblu. A. Faludi il
citeaza pe profesorul Kantorowich, spunand ca el (planificatorul) este expert numai in domeniul
lui, dar asta ii pretinde sa fie suficient de bine informat cu ceea ce se petrece in jur, incat sa fie
capabil sa comunice si sa interactioneze in mod regulat si eficient cu experti din domenii
adiacente. (Faludi 1978, 110)
In definitiv, profesiunea de planificator s-a adaptat pentru a raspunde nevoilor societatii, si a
evoluat de la specialisti catre generalisti dupa cum ii numeste A. Faludi. Aceasta evolutie este
sintetizata de F. Ascher: Acum cateva zeci de ani, tehnicile folosite pentru a studia, a concepe,
a realiza si a administra orasul, bucatile de oras si spatiile urbane erau relative rudimentare si
multi profesionsti erau polivalenti si pluridisciplinari. Dezvoltarea generala a cunostintelor si
evolutia modului de a realiza orasele necesita competente tot mai specializate, instrumente din
ce in ce mai elaborate, si mobilizarea a numeroase discipline. In acest context,
pluridisciplinaritatea, care este mai indispensabila ca niciodata, nu mai este individuala, ci este
furnizata de structurile in care exercita profesionisti isi de interactiunile lor. (Ascher 2008, 140)
In concluzie, abordarea in ceea ce priveste formarea profestionistului in planificarea spatiala
este pluridisciplinara, interdisciplinara sau transdisciplinara pentru a modifica in mai bine mediul
de viata avand in vedere cerintele actuale de dezvoltare.

Bibliografie:
Ascher, Franois Les nouveaux compromis urbains, Ed. De lAube, Le Moulin du Chteau,
2008
Choay, Franoise Urbanismul, utopii si realitati, ed. Paideia, Bucuresti, 2002
Choay, Franoise si Merlin Pierre Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, Presses
Universitaires de France, Paris, 1988
Faludi, Andreas Essays on Planning Theory and Education, Pergamon Press, Oxford, 1978
Hall, Peter Orasele de maine. O istorie intelectuala a urbanismului in secolul XX, ed. All,
Bucuresti, 1999
Sandu, Alexandru Note de curs