ESEU

PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL
PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE

STUDENT : POPA ȘTEFANIA RAMONA

DPPD NIVEL II
SPECIALIZAREA : DREPT
Termenul de management este folosit pentru prima dată în domeniul economic la începutul
secolului al XX-lea, având sensul de „a ţine în mână”, „a ţine în frâu” resursele unei
organizaţii, în vederea asigurării succesului, a eficienţei activităţii membrilor organizaţiei,
după ce, vreme îndelungată, din Antichitate şi până la acel moment, fusese utilizat termenul
de conducere.
În acest context, managementul poate fi considerat ca activitatea, arta de a conduce, de a
adopta deciziile optime în proiectarea şi realizarea activităţilor, de a coordona acţiunile,
funcţiile, procesele prin intermediul cărora să se asigure atingerea obiectivelor
organizaţionale.
Putem considera că, în sens larg, ”managementul reprezintă activitatea umană complexă de
pregătire, concepere, organizare, coordonare, administrare a resurselor materiale şi umane
în vederea atingerii unor obiective. În sens restrâns, el desemnează conducerea operativă,
curentă ”(Joiţa, 2000, p. 18).
Programe şi proiecte educaţionale
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române termenul de proiect are mai multe
înţelesuri, fiind interesante următoarele:
- plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru;
- prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmează să fie discutat şi
aprobat pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus în aplicare;
-lucrare tehnică executată pe baza unei teme date şi care cuprinde cadrul tehnic, desenele,
justificarea utilităţii obiectului proiectat, amplasarea lui. (http://dexonline.ro/definitie/proiect,
http://dexonline.ro/definitie/program)
Trebuie să facem menţiunea că sintagma „proiectarea şi managementul programelor” este
uşor pleonastică din cel puţin două motive (dar rămâne să o folosim în continuare, ea fiind
deja bine cunoscută în literatura română de specialitate):
a). Proiectarea, după cum se ştie, (începând de la „părinţii” managementului economic
general - Fayol şi Taylor) este o funcţie / activitate fundamentală a managementului; prin
urmare, managementul programelor educative se referă şi la funcţia de proiectare a acestora;
b). Proiectarea programelor (sau planul proiectelor, planul programelor), lingvistic, lexical,
semantic pare din nou, pleonastic, întrucât, la nivel de sinonimie parţială, din perspectiva
finalităţilor urmărite şi a dimensiunii temporale, anticiparea, previziunea presupune
următoarele componente: prognoza, proiectarea, planificarea, programarea (Joiţa, 2000,
Mogonea 2009).
Un program (educaţional),are mai multe stadii, faze, cicluri de evoluţie, astfel există şi o
etapă a proiectării proiectelor, de la faza imaginativă, cognitivă, de idee, până la faza
implementării şi evaluării acestora.
Cuvântul proiect provine din latinescul projectum al verbului proicere (a arunca ceva înainte)
format din prefixul pro-(care indică ceva ce precede acțiunea următoare a cuvântului în timp)
și rădăcina iacere (a arunca) (http://www.slideserve.com/magar/managementultimpului-si-al-
prioritatilor).
Rădăcina latină sugerează mișcarea, o traiectorie, o anume relație cu spațiul și timpul.
Procesul implicat presupune un punct de plecare folosit ca o bază, de unde cineva se aruncă
înainte, către un scop. Istoric vorbind, cuvântul și conceptul au fost folosite prima dată de
arhitecți.
În secolul al XV-lea, Filippo Brunelleschi a primit sarcina desăvârșirii catedralei din Florența
prin adăugarea unui dom (http://ro.wikipedia.org/wiki/Filippo_Brunelleschi). Înainte să
înceapă, el a elaborat o schiță (progetto sau plan) a domului, folosind diverse perspective
pentru a oferi o reprezentare geometrică a viitoarei structuri.
Literatura engleză a adoptat termenul de proiect referindu-se la un plan a ceva ce trebuie
întreprinsși nu efectiv la actul îndeplinirii acestui plan.
Proiectele sunt văzute ca activități unice, orientate spre un obiectiv, cu un grad ridicat de
noutate și cu o sarcină de lucru complexă.
Ele sunt limitate în timp și din punct de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând
de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale,
precum și metodici speciale, implicând riscuri specifice.
Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi. (Mocanu & Schuster, 2004)
Managementul proiectelor poate fi definit ca planificarea, organizarea, conducerea și
controlul resurselor unei companii pe termen scurt pentru atingerea unor scopuri și
obiective prestabilite (Harold Kerzner, 2003)
Managementul proiectelor este considerat un proces dinamic, condus în contextul unui anumit
set de constrângeri, care organizează și utilizează resurse adecvate într-un mod controlat și
structurat cu scopul de a realiza anumite obiective clar definite,el caracterizându-se prin
trăsături proprii, care asigură succesul proiectelor.
Una dintre trăsături este aceea de a fi un proces complex, deoarece implică, pe lângă
cunoştinţe economice şi tehnice de specialitate din domeniul specific fiecărui proiect, o gamă
largă de cunoştinţe şi aptitudini organizatorice, astfel încât să coordoneze în paralel
organizarea optimă a timpului, conducerea echipei, precum şi administrarea celorlalte resurse;
Managementului proiectelor trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii obiectivelor
propuse, şi deci, a schimbării într-un mod organizat a situaţiei existente în vederea realizării
situaţiei dorite. Activitatea de management de proiect se desfăşoară pe toată durata ciclului de
viaţă al proiectului, şi priveşte controlul acestuia în întregimeNu în ultimul rând,
managementul proiectelor este văzut ca o activitate care are drept scop conducerea realizării
unui plan și care se desfăşoară în timp din momentul în care este începută activitatea de
elaborare a planului care urmează a fi realizat şi ţine până în momentul realizării evaluării
finale vis-a-vis de activităţile derulate şi de succesul/impactul proiectului.
O clasificare a proiectelor are în vedere împărțirea lor în trei mari grupe (Mocanu &
Schuster, 2004):
-proiecte de investiții (construcția unei clădiri noi, restaurarea unui monument istoric,
retehnologizarea unei bănci),
- proiecte de cercetare și dezvoltare (dezvoltarea unui produs nou, a unei noi
tehnologii, elaborarea unui nou software),
 -proiecte de organizare (introducerea unui nou concept de marketing, introducerea
managementului proiectelor ca formă alternativă de conducere, lărgirea segmentului
de piață).
Prin proiecte şi programe educaţionale înţelegem evantaiul larg de demersuri
(intenţionate) ale unor instituţii publice (inclusiv Minister) şi/sau private (inclusiv ONG-
uri), prin care sunt urmărite anumite scopuri şi obiective educaţionale, de regulă
complementare/colaterale programelor educaţionale formale, oficiale.
Acestea sunt programele ce privesc educaţia nonformală şi/sau informală. Dacă analizăm
mai atent, putem identifica şi în cazul educaţiei formale proiecte şi programe educaţionale, de
tip opţional/facultativ.
Inclusiv oferta curriculară formală poate fi privită din perspectiva unui proiect educaţional de
amploare, la nivel naţional (politică educaţională naţională, conformă cu reglementările
Comisiei Europene în domeniul educaţiei din zona UE).
Reforma învăţământului, prin Legea Educaţiei Naționale, ordonanţele de urgenţă şi actele
normative, reglementează implementarea acestui program educaţional naţional şi-l transformă
din proiect în realitate educativă concretă. Orice program educaţional are o ţintă bine stabilită
(scopuri şi obiective tactice, strategice, specifice), un grup ţintă, şi numeroase resurse
implicate
Programul Erasmus
(http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/referinta/Apel_2010/part2_ro.pdf, pp. 7-9)
Înfiinţat în 1987, Erasmus este cel mai important program de învăţământ şi formare
profesională din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte mobilitatea şi cooperarea la nivelul
învăţământului superior în Europa.
Diferitele sale acţiuni se adresează nu doar studenţilor care doresc să studieze şi să
muncească în străinătate, ci şi profesorilor şi altor categorii de personal, chiar din
întreprinderi, care intenţionează să predea în străinătate, ca şi personalului din universităţi
care doreşte să urmeze cursuri de formare în străinătate. În plus, programul sprijină instituţiile
de învăţământ superior care doresc să coopereze prin programe intensive, reţele academice şi
proiecte multilaterale, precum şi să creeze legături cu mediul de afaceri.
Obiective specifice ale programului Erasmus sunt:
• Să sprijine realizarea unui spaţiu european al învăţământului superior;
• Să consolideze contribuţia învăţământului superior şi a învăţământului profesional avansat la
procesul de inovare. Obiective operaţionale:
• Să îmbunătăţească calitatea şi să crească volumul mobilităţii studenţilor şi a personalului
educaţional în întreaga Europă, astfel încât în cadrul programului Erasmus şi al programelor
predecesoare, mobilitatea să ajungă la cel puţin 3 milioane de participanţi;
• Să îmbunătăţească calitatea şi să crească volumul de cooperare multilaterală între instituţiile
de învăţământ superior din Europa;
• Să crească gradul de transparenţă şi compatibilitate între diplomele obţinute în instituţiile de
învăţământ superior şi de formare profesională avansată din Europa;
• Să îmbunătăţească calitatea şi să crească volumul de cooperare între instituţiile de
învăţământ superior şi întreprinderi;
• Să faciliteze dezvoltarea de practici inovatoare în educaţia şi formarea la nivel terţiar şi
transferul acestora, inclusiv de la o ţară participantă la altele;
• Să sprijine dezvoltarea conţinuturilor, serviciilor, metodelor pedagogice şi practicilor
inovatoare pe baza TIC în învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Ca şi tipuri de activităţi, amintim:
• Mobilitate individuală, care poate include:
• Mobilitatea studenţilor cu scopul de a studia într-o instituţie de învăţământ superior dintr-o
altă ţară participantă (‘Studenţi Erasmus’);
• Mobilitatea studenţilor cu scopul de a efectua plasamente în întreprinderi, centre de formare,
centre de cercetare sau în alte organizaţii dintr-o altă ţară participantă (‘Studenţi Erasmus’);
• Mobilitatea cadrelor didactice din instituţii de învăţământ superior sau personal invitat din
întreprinderi cu scopul de a desfăşura activităţi de predare la o instituţie de învăţământ
superior dintr-o altă ţară participantă;
• Mobilitatea cadrelor didactice sau a altor categorii de personal din instituţii de învăţământ
superior în vederea instruirii lor într-o altă ţară participantă; 26
• Cursuri intensive de limbi străine Erasmus, organizate pentru studenţii care vin în ţări
participante unde se vorbesc limbi folosite pe o scară restrânsă sau mai puţin predate
• Programe intensive Erasmus organizate multilateral.
• Proiecte multilaterale axate, printre altele, pe inovare, experimentare şi pe schimbul de bune
practici în domeniile menţionate în obiectivele specifice şi operaţionale.
Proiectele trebuie să vizeze elaborarea şi implementarea de programe de studiu; elaborarea de
strategii pentru modernizarea unui aspect specific al învăţământului superior; promovarea
cooperării dintre învăţământul superior şi întreprinderi sau abordarea unor probleme cheie
legate de campusurile virtuale.

Bibliografie :
Curs DPPD PROIECTAREA ŞI MANAGEMENTUL PROGRAMELOR
EDUCAŢIONALE(http://tuiasi.ro)
Project Management Case Studies by Harold B. Kerzner 2003
http://www.slideserve.com/magar/managementultimpului-si-al-prioritatilor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Filippo_Brunelleschi