No.

20 Baal 10 Bani 31 Maid 1898

°.sr

14 1111

PUBIA@FICA 86reeffififlabR
DIRECTOR : ILIE IGHEL DELEANU ABONAMENTUL: 5 lei pe an in toat tara
REDACTIA: Str. Doamnel, 20. Bueuro0. ANUNCIURI: 50 bani rindul pe pagina 8-a

SCUMPIREA PÄNEI
ENTR
SI MONEDA eONARA
--
Résboiul Spano-Ame 1.
ca imediata urmare a declaratiunet
lul' : scumpirea in mod simtitor a
panel.
Lucrul se explica in dou6 cuvinte :
navile care transportaii insemnate
cantitätt de grâne din America in
Europa, nu mai puteaü face aceastä
ealatorie cu siguranta de mal 'na-
inte, i deci Europa singurd trebuia
Wt furniseze grânele necesare con-
sumului. Oferta fiind mica, pretul
deci s'a ridicat.
Scumpirea aceasta a panel' s'a
resimtit in toata. Europa.
In Spania, ea a dat na§tere la
grave turburärt ; in Italia, la ade-
ursa, ea sä zic astfel, un profit S'o dea cu 25 bani, perde ; si
ilgi prejurart ca 50-60 de brutari cum tinta fie-eärut comerciant e sa
capitalei sA se imbogáteascä in cktige, el o old deci cu 30 bani.
rma résboiulut Spano-American, IatA de unde isvordste marele Wt.
in dauna bietilor i gracilor con- Nu primaria capitalei e vinovatä,
sum atori. dupe cum s'ail gäsit ziare s'o zicä.
Brutarul mi-a facut o socotealä, Ce poate face ea, fatal de o ches-
care 'Area sincerä, i mi-a aratat tiune atat de dreaptd, Inscrisä cu li-
cá Mina, lucratul panel, focul, chiria, tere neclintite in marea carte a eco-
remisa ce o clä la vénzátort, toate nomiel politice : teoria profitulut.
cheltuelile, in fine, la un loc, in acel Cum va veni ea sil zicA brutarilor :
timp, faceah ca o pane sA'l coste nu, n'avett dreptul sil vindeti painea
26 de bant. cu 30 bant, ci cu 25, - cand ea e
- El bine, mi-a zis el, cum a§t convinsä cä painea costa 26 de bent?
putea sA o vend cu 25 de banl, cand Reul e altul... e lipsa monedei
pe mine m6 costa 26. SA perd un divisionare, a monedei de 1 si
ban ? Nu. Trebue sa cktig i o 2 bani.
vend deci cu 30. In adev6r, dacA am avea in piatä
Negre§it, omul nostru avea toatä monede de 2 bani, spre pilda, dacä
dreptatea. ele n'ar fi azi o raritate, aflate doar
-

v6rate revolutii. Care e negustorul care va vinde in colectiele de numismatica, dacá

La noi, din fericire, Ord cu tem-
peramente mal pacinice, obicinuite
din vremurile de restri§te ale gar-
baciulut turcesc sail cnutului rusesc,
sä sufere f Ord' a se revolta, la noi
n'am avut de inregistrat de cat o
campanie a preset §i murmure prin
mahalale.
FArd îndoialä cd scumpirea aceasta
love$te cea mai mare parte a Orel,
2 g din populatiunea urbana cad'
cea rurala niel 1110 nu se nutreste
Inca' cu pane.
Sunt micil comercianti, micil in-
dustria§t, functionaril a caror leafd
e mai putinä ca 100 lel, droaia de
amploiati comercialt, de proletari, a
caror familie se compune din 6-8 pe lung, 144,000 let cktig anual,
§i chiar 10 persoane, stomachuri
sänätoase earl' consuma 4-5 pani ceea ce e colosal, jefuitor...
pe zi-pentru a compensa lipsa altor
alimente mat substantiale, dar mat
cu perdere ? ele ar figura, nu ca o cantitate ne-
Trebue sA cktige cine-va : ort-ce glijabilä ci ea o valoare reala, am
munca trebue sá produca. vedea cd painea, care costa pe bru-
Ca sa." vandA pânea cu 25 bent e tar 26 de bani, s'ar vinde cu 27,
a perde la fie-care bucata 1 ban ; brutarul care ar perde vénzând-o cu
spre a profita ceva, trebue s'o vincla 25 banl, ar ca§tiga numal 1 ban la fie-
cu 30 bani §i, in acest caz, castiga. care paine - destul de bunA. sumä
4 bani la fie-care paine.
- 100 let pe zi -
dar niel n'ar fi un
i cate bucatt vinzi zilnic ? 11 jefuitor vénzand zilnic 10,000 de
intrebahl. obiecte de prima necesitate, la care
-- 10,000. ca§tigA inteo zi numal 400 de lei.
Putinä socotéla : lath' chestia care ar trebui sil ne
10,000 pe zi perzand câte un ban preocupe : reinvierea monedet di-
de fie-care, vénzand-o cu 25 banl, vizionare de arama, baterea a LIMA
fac 10,000 de banl, adica. 100 let mare stock de aceastä monedd, atat,
perdere zilnica ; câ§tigand insä ate de mare in cat ort-eat ea ar dispare
4 bani de pain% sunt 40,000 de bani, din comert, totu§1 sil fie alta care
adicA 400 lei zilnic cktig, 12,000 let s'o inlocuiasca ; aplicarea de catre
Stat a unor taxe ast-fel alcAtuite,
in cat sä fie nevoe de monede miei
* * de 1 §i 2 banl spre a le pláti.
Co e moneda alt de cat un semn
,

scumpe. representatif al valorilor ? ,

* * *

El bine, v inchipuitt, pentru a- Brutarul §1-a facut toate socote- ' Concurenta e factorul cel mai pu-
!

ce§tia cat e de simtitä o diferenta lile i a ajuns cä o paine il costa ternie care ajutd la desvoltarea bo-
1

de 40-50 bani in fie-care zi, - et, 26 de bani, adica ea valoreazd o gatiilor §i artelor dintr'o tara.
I

cart, ca sA castige 50 bani, trebue muncA equivalentá cu 26 Will. El, El' bine, când concurenta va a-
sA munceasca un sfert sag chiar o la aceastä valoare intrinseed a pai- junge a§a de mare ca sa vedem
jumatate din zi !. nel, trebue sä adaoge o sumA óre- intre don't' comercianti de acelea§t
Intrigat, am intrebat pe un bru- care, care sä formeze profitul seiù. märfurt, afisand diferente de 1 ban
- tar dacA scumpirea panel cu aceastä Cum poate s'o vénda ? la bucata, atunci, numal atunci se
ocasie, este un fapt iminamente im- In comertul nostru nu exisa de va vedea insemnatatea monedel di-
pus de imprejurärt, de o scumpire fapt azi de cat monede de aramä visionare
reala a graului, sag e numai un joc de 10 si 5 banl. Cad, e u§or lucru a ne inchipui
452,i

I. I
2 FOAM POPULARA

cit cine-va câstigg 4 bani la un o- ICOANA GANDURILOR MELE

biectul care ni-1 vinde. CIPHG1UL
Dar ia sit cugetdm cii acel co- ( Cu drag mi-ol aminti de tine
merciant desface 10-20.000 de ace- De chipul tat iubit i sfint,
least obiecte pe zi, i atunci vom Cismigiul e grädina Perdut in negura uiteirei
vedea imoralitatea lucrulut, specula randez-vous-urilor, a In umbra frightful mormint !
condamnabild ce o exereitä un in- doicelor si guvernan-
telor care motile pe Mi-1 räseiri adesea'n cale
divid pe spetele a zeci de mil de Cu amine chip fermecdtor,
consumatori. !Allege uzate, pe când Cu acela0 zimbet sfint fi dulce
A trecut in tara noastrd epoca ' mititeil cu obrajii de De suferinte &tidier !
de aur, când objectele se vindeati tranda fir i cu buclele
Cu-aceae ginga$ privire
prin bunä intelegere «mai dd ro-
: blonde se pierd sub frun- Ce'n veci s'o nit nu voi putea
mane, mai lasä Jupâne». Erí fruc- zisuri, a don Juanilor pro- Pe veci te voi avea 'nainte-mi
tele se vindeail cu ulceaua, azt cu fesionisti pe care nesucce- Vey rästEri in calea mea.
cu ocaua ; ca maine vom vedea, ca sul de pe calea Victoriel Ca o kennel a iuldrel
in streindtate, pepenele vinzOndu-se I II hiving in colturi mal A dulcel mete primd-verl
la cântar. intime, sub decoruri mai Tu'ml vei apare 'n feeria
Prin urmare, dacä fractiunea de propice idilelor, e azilul far-nien-tilor Misterioaselor dulci seri !
greutate a obiectelor de consum a si al inginerilor de podurl.
Vel revársot dulci suferinfe
inceput a avea o ant de mare in- Pe când cascada respira cu putere Pe-un suflet trist i chinuit.
semndtate, e logic, ca, in schimb, si aburii el argintii, pe care ventul de In veci mi-ol aminti de tine.
fractiunea de monedd sd-st arate sean fl respandeste in ploaie deasu- Cattle de mutt te-am fost iubit !
fata, sd." inceapd a esi din fundul pra suprafetei de smarald a lacului, C. CHER AIESCII.
buzunarelor cersetorilor si sä ia pe când lebedele ca niste nuferi ima-
adevOratul el rol de monedd, de va- culatl, tae pe nesimtite cercurilargi pe apä, NEMARGINIRE
lo're circulantd, nu fictivä cum e azi. iar florile albe de Weil intind o Meal
matasoasa peste ararile discrete, pe - FRAGMENT -
Aci, cred err, std tot róul.
Dati-ne monede mid de 1 si 2 binci se soptesc cuvintele duld si ame-
Sufletul tti devine inlAntuit in intu-
bani, i yeti vedea concurenta intre titoare care pissed pleoapele adoratelor
in jos, madrigale care aduc roseatä in necimea materiel. Ochif tl vd numal
brutari, pe cart IT costá 26 de bant, durerl inchipuite i plânsul tä urmeazA
o paine, cd o vind fie cu 27 fie cu obraji i ascund un zâmbet in coltul din slAbiciunea sufletulul tui. perdut in
28, dar in niel un cas cu 30 de bant. buzelor, promisiuni earl imbraca viitorul
cu culorile purpuril ale aurora Seara, nesiguranta lucrurilor pämentestI. LasA
$i o economie de 15-20 bani pe durerile sA atace materia brutA iar tu
zi pentru o familie sracä, al cdrut sail mai bine zis noaptea, Cismigiul isT te ridicA deasupra a tot ce misunä la
venit e un leil pe zi,-e enormá, e da toga puterea frumusetei lui: pe ball- suprafatA §i priveste din inAltimea lumi-
câstigul unel a cincea parte din venit. rile de-asupra cärora crengile pomilor nAtáre risul intregeI vietäti. Rusine orne-
Iar dacd dd. brutari vor câstiga btrâni intind umbra lor compactä, când
v'entul mire stufurile de frunze prin nisei, ce in orbirea el pAcAtueste; pentru
numai 30.000 de lei pe an, in loc toti viata constA in lupta pentru plAceri
de 300.000, sunt sigur eä nu se va care strabat razele indiscrete ale lunei,
nu odata am surprins imbratiserI stinse brutale i cautA sA le prelungeascA aid
gdsi niel unul sä dea faliment sati unde totul e pregatit ca trecere spre
sd ajungd un Jean Valjan, care sa inteo särutare lung& i pasionata. Si
adeverata luminA Sufletul, a pururea pu-
espieze cu ani de munch' silnicd pa- atunci am simtit nostalgia nebulae ai tere superioarä, rèmâne intact de orl-ce
catul ed a furat o paine ca sä-st ornoratoare a clipelor in care inimele murdArie pdmenteascA §i '§i asteaptä cu
nutreascd familia. ILIE IGHEL DELEANII bat in acelas rain gribit sub impulsia -

43Z aceleias1 patimi, in care buzele aprinse resignatiune soarta existenter sale in eter-
se catA si se intind inconstiente unele nitate. SA rimânem deci indiferentl la
FRUNZA DE PLOP catre altele spre a se imbrätisa in särutari. durerile trecAtoare, cari sunt o clipit in
Si acesti amorezati din Cisrnigiil nu se vecinicia timpurilor. Insult viata pAmén-
E toamnd ;si prin cringul gol tern de ochil earl ar putea sa'i sur- teascA pregAtitu s'a ca vietuitoarele sä o
Un murmur surd aud ; prinda, de ochii earl îi fac un delici treacA in continuA lucrare, in continul
din studiul pasiunei altora, sag de ochii *tare a simturilor. SA iubim totul cat
.

Prin aer, sus, se'ndreptd-un stol

De cocosarcl spre sud.
Cdrdrile's acum pustit
Bdtute doar de vint;
Cad toate frunzele-aurit
De plop jos pe pdmint.
0 frunzd numat a rdmas,
. l'e dinsa era scris:
lubile, de acum te las
J'a stins al nostru vis !»
Si primdvara iar sosi
Cu cerul et senin,
.5i-acum cu frunze argintit
Din noel e plopul pan.
Si pe aceea;sT frunzd iar
E scris aces/ cuvint:
aubite, in zadar m'astepg
De .mult zac in mamba.*
Ia M. MARA.
sireti si malitiosi care cu ironia lor ar treat; sA iubim durerea, cAci ea e isvor
voi sa le turbure clipele fugitive ale de plAceri ; sä iubirn intunericul, clef
fericirei lor: el cunosc Cismigiul ea un far' de dênsul lumina n'ar fi existat; sA
colt de ref ugiu al dragostelor, ca un iubim mórtea, clef viata n'ar fi avut niel
templu ridicat Afroditei in millocul na- un scop. Orbirea noastrA sl Motels in
turei libere, in care nimenl n'are dreptul extaz in fata puterel superioare ce pre-
sä profaneze imnurile ridicate in duo gAti toate cu mArire si frumusete.
zeitei, si in care tinerile preotese oficiaza 0 nemArginire! cat esti de frurnoasA
si cat sunt de multumit cit te inteleg!...
cu sanctitate cultul el. Vara, Cismigiul,
in mijlocul banalitatei si vietei lipsite Ce frurnuseti i cat de nimic suntem
noi!
de emotii care se desfäsura in Bucuresti,
Päméntul, un punct in infinit ; noI,
e un colt intim, in care sub razele lunel neantul;
palpita atatea inimi si ii i-ag sbor atâtea dar un neant absolut ; avem
vise imaculate ca lebedele albe care plu- avintäm acurn. sufleteascA cu care ne
putere vecinicA
tesc lenese sub ochil amorezatilor, inflo-
Sárele lurnineazä iar razele sale pl-
rese i vestejesc atâtea idile plApande trund intunericul aparent. futeala lor de
si delicate menite a trai viata unor efe- 300,000 km. pe secundA, abia le ajutA
mere: se nase seara ca sa moan pang, sä ne ajungä in mersul nostru spre ne-
dimineata. mArginire. Ce vedem ? Corpurl miliarde
D. KARR
suspendate, repezite cu iuteli ametitoare
de miliarde de km. pe orA, duse unele
 FOAM POPULARA 3

dupA altele in haosul nemArginirei, pur- MED A LI 0 AN E peste zi, sA inmormentezi, cu sunetele
tând pe ele vietAti superioare, i astep- vre-unui mars funebru de Chopin, chi-
tânduesi sfirsitul in intunericul tirnpuluI, nurile care te-ag sbuciumat 24 de ore.
sfirsit vistier noil de vieti. Noi numrAm Da, orchestra tramvaiului, i incá o
secundele, ele nurnéra secolele iar timp I orchestrA in toata puterea cuventului,
sta pe loc, toate la fel, numaI miscarea compusá din elemente pline de talent,
le plimbA in jurul lui nAscând, trAind, te desfatA de 2 ori pe zi, da acelor pro-
murind pentru a naste din noil. letari cari nu pot sA 'sf permitA luxul
SA &Aim, gândind linitea, i in li- unei calétorii aiurea, toatA distractia pe
niste sA ridicAm privirile spre nemurire.
SA iubim totul, cad prin iubire popasul
va fi mai dulce i lumea ne va pArea
schimbul a 50 de bani, -
timpul noptilor frumoase de varA, in
dusul si In-
torsul cu tramvaiul de la Sf. Gheorghe.
mai frumoasA. Si, cam coprinde mirarea pe cine-va
Iubirea, putere sadita pe pament, sa- cand cugetA ca: ce are a face tramvaiul
I dita in naturA, in nemArginire. A ne cu musica ?...
lega sufletele, este a ne iubi Puteri ne- EY, in capul societAtei, unul din di-
vzute leagA intreg universul i iubirea rector! e d. Ad. Popper, harnicul si in-
troneazA in vecinicia lui. Genii le omenirei teligentul d. Popper, care nu numai cA
desvAluirá adevrurile prin iubirea ce e director aducend milioane societAtei,
avurA. Isus iubit-a omenirea si deveni dar e un distins absolvent al conserva-
zeul ei. Newton iubit-a natura si trAi in DOAMNA SARMIZA ALIMANISTEANU
torului de musicA din Bucurestf.
ea desvaluindu-I secretele. Orbirea noas- D-sa a avut fericita idee a produce,
trA nu-I pricepe. InvtAtura lui Isus fu Singura femee doctor in drept in tara ro- cu o singurA loviturA, doué efecte : a
proorocire. El nu vzu, dar simti. Sufletul maneasca. umple de bucurie inimele setosilor de
hit fu stApan pe materia brutä si in in- Cine n'o cunoaste ? musicá aleasá, si a umple i pungile
Fica d-lui Bilcescu, »tarele proprietar din actionarilor.
tuneric dibui adevérurile ce noi nu kite- capitald, fi-a terminal s±udiile universitare Si, in adevr, vagoanele, eke 3 -4
leserArn i devenirám prada egoismului. la Paris, unde a luat doctoratul magna cum
Cat de alt-fel voiti sä fie genialul de cum laude in sir, gem de lume, din toate colturile
fuse. Dar oamenirea prin putinil mun- Reintoarsa in tar& a fost obiectul admi- Bucurestilor.
cind va ajunge sA '1 priceapá. El vorbi ratiunel i curiositatei generale. ...Iar, dupA ce a'i cApAtat, gratis, o
Spirit neobosit, a canna' 84'0 desfasoare portie de musica vagneriana in vagon, te
de nemArginire, noi crezurAm in parnent, activitatea dar a fost impedicata : nu ii s'a
cer si stele; el vorbi de viata viitoare, acordat dreptul de a pleda resfeti 2 -3 ceasuri la sosea sorbind cu
noi crezurAm in iad i rai. Cat de putin Daca energia l-a fost ast-fel impedicata nesat o cSerenadá» plinA de melancolia
eram pregAtiti ca sá '1 pricepem i cA intr'o directie, in schimb comorde sufletestl noptilor de primávará sail... sorbind din
nu l'arn priceput l'arn facut zeul nostru. s'a4 desfasurat in toatd splendoarea lor : a ochi pe vecina de la masa de alturi, o
face bine, nimenl nu e in stare a te opri.
0 genialule, unde esti sa mai viI i acum Cine nu a Ozut-o in comitetul de patro- blondA plinA de melancolia fecioarei de
când sunt suflete dispuse; sá rspindesti nare a atator balurl cu scopurl de bine-fa- 20 de An!. TIRBupN.
lumina ta in intunericul parnentului. SA cere ? Cine nu a zarit-o ore intregi la socie- .er
tatea Furnica", unde, ca o adevrata
iubim dar, clef iubirea ne inaltA cuge- aduna din toate partite spre a ajuta atateafurnica,
tarea, ne ascute simtirea i ne pregl- fete sarace, care fi azi o bine-euvinteaza ? UNUI VIS!
gáteste pentru adevruri mart SA iubirn Si in aceasta neincetatá activitate : a im-
totul, sá admirAm frumosul ; femeea este parti in dreapta fi stânga mila, a trecut De ce tu vis, al mal venit
in a viete-ml cale!
secretul ce lieu natura, ca pe omul a- catl-va ani duo reintoarcerea sa in tar&
qi, intr'o zi, Bucurestenil aflara cu en- Din noaptea mea tu m'al trezit;
dormit sá '1 destepte, pe cel nesimtitor tusiasm ca d-soara Sarmisa Bilcescu va de- Cd azi sti-tl port art jale !
sA '1 invieze, sá ne tie simturile pururea veni Doamna Alimanisteanu, sotia celui mai
destepte i gata pentru marea luptá de distins inginer de mine, destinat a ocupa $i-o clip& daca te-al ivit,
inane demnitatl in tar& Cu clulcea-ti am6gire,
adevr. ilzl, d na Alimanisteanu nu va mal bate, De ce viata mi- al robit ?
Cate genii numai femeel datoresc de sigur, la portile Mattel Curti de Casatie Ca'n vecl sa-tl port mahnire !
munca lor supranaturalA. SA iubim in- solicitand dreptul de a pleda : azi bate la ELISABETA M. Z. [MENU.
su-si pe acest sfânt lucru i in inAltarea portile vietel, invocand dreptul pe care na-
sufletului sA gândim la adevrul suprem, tura nu'l refusa, nici unel fiinte, femee saü 41#
Motel, dreptul cel sfant, cel inalt : acel al CONCURSUL No. II.
sl lAsAm materia sA se scalde in dure- membrulul, folositor societatei. A
rile ei, sá le trecern farä vaiet i plan- 433-
set asteptând poarta intrArei in lumina SATT.XMÂNALE Resultatul concursului No. II, constând
adevratA, unde degagiati de cele pu- din facerea uneI poesii urnoristice pe
trede vom trAi in nemArginire eter-
i Orchestra tramvaiului. - Când am rimele «cantáret, mAret, guralivA, colivA,
nitate. - Ris mé coprinde când vd auzit intaiü cA directia tramvaiului ve- válrnAsag, briceag, nascA, easel este
suferinte, acolo unde trebuesc plAceri ; chiú vrea sA infiinteze o orchestrA, am urmAtorul :
când vd dureri, acolo unde trebue sa credut cal gluma Oare n'ag tramvaele D. C. Ev'eles a intrunit io voturi. Deci
fie indiferenta sufleteascA. Pe tot locul destull orchestra', o adevratA musicä d-sa a luat premiul-un abonament gra-
pared, aparente mincinoase, iar adev- vagnerianA scârtaitul roatelor, fluerátu-
,
tuit pe un an la aFoaia Populará». E
rul rar, rar de tot. rele vizitiilor, clopotele cailor, sdrunci- rugat a ne scri adresa.
Soarta mea bolnavA m face sá cred nAtura vagonului i tâncAneala geamu-
;
Art mai intrunit voturi dd. Albert
asa i sA pul speranta dincolo de cele rilor ce se lovesc ? Hussar, V. Iorgala, Constantin Razie,
pArnantesti. ALEX, CONSTANTINESCII-THEOFIL. Realitatea insA a fost alta. N. Nedelescu, Marius, d-na Marie Po-
In pavilionul cel mare al bufetului
I
povici, Ch. N. Popescu, Ion Mercuricá,
Terminclndu-se in acest No. romanul .Me- soselei Kiseleff, cand soarele §i luna ré- Proletar, RAstoacA i Levent.
moriele unul sinucis, cu No viitor incepem In No. viitor publicAm un concurs
a publica sar, o orchestrA minunata, dirigeatá de
maestrul Rubinstein, te desfAteazA, te extraordinar Premiul constând din pu-
:
0 DRAGOSTE ACUM 20.000 ANI blicarea portretului celui care va intruni
roman tradus de d. Alecsandrescu-Dorna,- face ca, in fosnetul frunzelor, ciripitul
I

cele mai multe voturi.

Si cu ilustratil. pasrilor i boarea dAtAtoare de viatA, sl
Rovanul se va termina in 10 numere, uiti necazurile otravitoare ale traiului de 4».
 VOA1A POÈ'ULAA

SCRII'TORII MAR-I S'A RATACIT STAPANIREA Crângu'l plin de viorele, -

- sNoAvX 7
Ajunend la o monastire de cAlugArI,
un tigan Incepu a striga cat il lul gura :
.mester bun, avem bune tingire, anderele,
nu et, nu ?!.»
Staretul, auzind asa gAlAgie, se duse
la poartA sA vadA cine -T.
- Sarut mina taica parinte.
- Multumim d-tale prietene, if
punse staretul
taica parinte, avem p!ros-
tif, tingire bune, anderele; nu lad ?
- Nu mestere.
Tiganul vzénd ca nu'f nicI un chip
sA sedan. ceva de la staret, mat zise:
- SArut mana taica pArinte da at1
-- Aden,
suntet1 d-voastrá aid ?
--
CAM ILLE¡FLAM MARION
Zor, zor, zor, mândrelor mele,
Sa culegem floricele I....
IV
Foaie frunza t °el lalele,
Mhnd'll fata la surcele,
Strad vie seara pe stele
Cun brat cu cloud surcele;-
Nu sunt nia elea surcele,
rs- Si situ' dragostile mele I..
V
Frunzulitd Ira costra,
Si-aseard li-am luat cerca
Si-acum te vz fdr'de ;
Or n'at placere de el ?
-Ba plat-ere ast avea,
D' a nu sint cu dumneqta I...

S'a nriscut in 1842 la Montigny le Roi (Haute-

0 lull.
si ce facett ?
- NoT ne rugam, bre, pentru plea-
tele omeniref.
Extras din coleefia inedge :-
DEM. DRAGIRCESCII
+I*
i TOMkkaAmr.
-

Marne).
- Da femei avetl, copil haranitl, oa- MARIREA LUMEI
Dup5 ce ispr5vi scoala de acolo, fu trimes
la Langres intrun seminar, dar aci a stat cAtT
men! la oaste datl ? - (DUPE SCHILLER) -
va ant si neimpilcandu-se cu o ast-fel de viatil
- Nu, bre ; nou nu ni se cuvine sA
avem femel; prin urmare nicT copil. Voesc sa parcurg pe aripile véntulut,.
ui inviittur5 veni la Paris unde iT lug baca-
laureatul.
- Da bir plAtiti, sosale facet!? tot ceea-ce Eternul a scos din haos;:
Intr5 apoT ca elev la observatorul astronomic,
- Nu; not suntern scutitl pe toatA viata voesc sa ating marginile acestel mart
al drill' director era Leverrier, de unde trecu
la Bureau des Longitudes, in ealitate de cal-
-
de ori §i ce dArt.
Aden . aia s'a ratacit stapunirea,
zise tiganul In extas, en din astd suli-
nesfärsite i sa arunc ancora acolo,
unde toti inceteaza de a maI respira,
unde Domnul a pus hotarul creatiuniil
culator al misctirilor I uneT.
In timpul acesta, studiul matematicelor inalte
soard si din astd pilisoard fi femee tin, Vd deja de aproape stelele, in toatit
si observatiunelor astronomice practice nu-Tocu-
fi copit haranesc, fi aament la oaste clan, striilucirea tineretii lor, le vd urmänd
pail tot timpul, ci Flammarion mar era in cu-
sosale fac fi bir pldtesc. drumul lor milenar, pentru a strabate
rent cu toate ramurile stiinter, cu filosofia fl
S. VECHIII, Invldtor. firmamentul, pentru a atinge capaul
chiar cu literature clasid i moderni.
AD. pan la care sunt chemate; m arunc
.La virsta de 19 anT !lieu prima sa lucrare CINTECE pOPULARE DIN OLTENIA mai sus..... Nu mai sunt stele I
intitulatri «Pluralitatea himilor locuite,, carte M las cu curajid in imperiul nesIzirsit
care avu slimes i fu tradus5 in toate limbile. al haosului, sborul med este repede ca
In. «Dumnezeil in Natura, el espune sis-
lumina . . . . dar, Wit c me acopera
temul si metoda sa filosofic5.-Majoritatea ci- Frunzulitd jail domnestt, alti noH, un nod univers i pamènluri
titorilor il cunoaste ins5 ea vulgarizator al Te duct, neicd, 'n Bucurestl! si fluvii . . . . '

stiinter i mar ales al Astronomic'', dupe' wall- Neicd, sd nu zdbovesti: Deodatä, pe un drum singuratec, un
toarele buccal: Astronomia popularil, Stelele, at de-1 zdbovi o lund, cAlátor vine la mine.
Riminturile Cerului, Planeta Made, Planeta M gdsesa pe drum nebund; - Opreste-tel Unde te duel? md in-
Venus etc."
filo-
De'mt-et zdbovi un an,
Me' ((recite neagrd-bustean; -
trebä el.
Md due la sfirsitul lumei, acolo undo

"
A mat scris i romane astronomice i
sofice ca : Lumen, Urania, Sfirfitul Lama Si de't zdbovi mat mull, toti inceteaza de a mai respira, unde
Stella -Sfirgitul _Lumel este opera sa cea maT Ml gdsesti moartd 'n pdmin! Domnul a pus stavila creatiunii.
insemnatu ca vulgarizare.
- Opreste-te cad mergi in zadar:
Flammarion scrie ca su fie inteles de toat5
II infinitul este inaintea ta I
lumea, i poate cg tocmaT aceasta poate face
0, spiritul med, opreste sborul aripelor
Frunzulitd Art de mure, tale de vultur si imaginatia ta indriis-
ca ignorantiT sd nu-1 considere ca un inv6tat Drag 'mi-e vara prin pddure
/i filosof, ci mat Inuit ca un vis5tor. neatä; caci aci, vat aci trebue sl
Cu puicuta lângd mine aruncam ancora
La nor, majoritatea publiculuT cunoaste dear c'un cuc sd'ml cânte bine ;
Urania si poate Sfirsitul Luiner. Trad. de PETRE .rEFANESCU
Floare verde, floare-albastrd,
Flammarion are MA foarte multe opere, pe Drag hid e vara pe coastd, .19B.
care nu le putem insira aci, act sunt prea Sd'Int aleg umbra de groasd,
multe.
AM PLANS !..
pe puica de frumoasd I....
Actualmente seade mat mull la observatorul
sal din Juvisy, unde face observafiunt astro- III La prima noastrii intálnire
nomice j scrie nemuritoarele sale opere. Cu-atetta drag la piept te-any straws
Frunzulitd de rdchitd, Ti-am vorbit de-o fericire
CC*
Intru'n criing sd tat privitd, La care tainic tu al plans ...
PRIETENUL C. Gdsit pupdza Voritd Ml päräsegt, te duel acuma,
pe puica 'mbobocitd; lubita sufletului men',
Mi-al spus, zimb:nd, cA fad pe prostu Nu stin pupdza s'o rup, Adio!... pentru tot d'a-una
Cdnd alhi rid de tine 'n voe ; Or puica sd 'mt-o sdrut;
Eft, dragul mat, nu gäsesc rostu La despdrfire, azi pleing etc-
Cad s6.-1 mat fad nu e nevoe. .,V-altd frunzd fret zm'cele, COPS..
Intru 'n crâng sd tat nuele,
DEMETRESCII-DEL DEM. *I*
II
 POAIA POPITLARA 5

DESAGRAMENTUL DE A AVEA BARBA MARE C I-1 I I

Or-ce simf in omenire ochii 'ntâ4 tag' provocat :
Deed n'avea Adam ochii n'ar fi lapluit paced.
1 Ochii-aft fost cânta(i in veacuri, de poe(ii mid si marl,
Ochit-an dus pe multi la grópci si tot ei sparg case tari;
Pentru ochi nu sint secrete chiar in inimä ascunse,
Ei strcibat ori si ce taine, fie-or cat de nepatrunse. .

Ochii '(i daft lumea de visuri, cer, peimânt i paradis,

.54 tot ei te afunclei 'n iaduri, de te creel pe veci inchis.
Ochii-atunci când ri- ar suride, chiar cu or-citä bland*,
Ji pruned 'n foc i 'n apd spulberata tinere(e.
.54 di am doi ochi, ca lumea, dar nu vd bine cu ei
De cat cand privesc cu dmnii in frumosil ochii ti.
MIHAIL NANDREA
4.1*

DIN LITERATURA EVREIASGA.

(FArA alusie la simpatieul nostru tipograf, d. Joseph Göbl)
CU NOROC.-
Avea evreul o slujnica, cum nimeni nu mai avuse.
Tot ce-1 incApea in manA: sticle, farfurii, pahare, nimic
nu-I mai scApa fArA ca sA le spargA. Femeia evreului se
supAra foarte, când slujnica spArgea ate ce-va, dar bAr-
batul if spunea mere ca sA nu se supere, clef asta e
semn c'o sl fie bine in casa lor i ma! bine sA zicA:
«Cu noroc! cA mare-i Dumnezeil».
Potrivit sfatului bArbatului el, cum auzia, cA slujnica
spArgea ce-va, imediat striga : (Cu noroc 1))
Intr'o zi, bArbatul venind repede pe scarA, cAzu pe scAri
si sf sparse capul.
Când il Vezu femeia cu capul spart îT aminti de sfatu-i
si if strigA: «Cu noroc!.. cA. mare if Dumnezeil
ERMIL VASILIU

singurul adevrat ajutor al filosofief, clef festA pe o umill planetA ca a noastrA.

C 0111C
ST1114T17101
CERUL I CONTEIVIPLATOR11 SE1
Cerul cu miile lui de stele, cu curio-
zitAtile lui splendide i nenumArate, a
gAsit in tot-d'a-una contemplator!, i pri-
mele incercAri de cercetare stiintificA ale
omenirei ail fost indreptate asupra lui.
La inceput se ocupaü pAstorif cu cu-
noasterea astrelor, mai târziü preotii, in
timpul din urmA savantii.
Dar savantil in majoritate nu vd in terie, fortd §i Dumnezert.
imensitatea cerului de cat numai cifre si
calcul, sunt unii insA cari fac esceptie
§i cari studiazA cosmosul, admirând hi
intelegind mAretia lui - unul din acestia
din urmA e si Camille Flammarion.
Pentru Flammarion omenirea se im-
parte in dou clase : acel carf cunosc ce-
rul i secretele lui i acei cari nu-I cu-
nose, acestia din urmA se aseamAnA
tocmai cu acel orbi earl nu pot vedea
ei intelege nimic din cele ce if incon-
joarA.
Cunoasterea cerului, a infinitului cu ne-
numAratele lui corpuri, e strâns legatA,
dupA Flammarion, cu intelegerea destinu-
_tut nostru, a scopului omeniref.
Concluzille astronomief sunt aproape
pe când cele-'1-alte stiinte se raporteazA
aproape numaf la planeta noastrA, astro-
nomia e singura care imbrAtiseazA infi-
nitul cu lumile lui.
Flammarion crede intr'o fiintA supre-
mA, care guverneazA cosmosul, dar nu o
fiintA asemAnAtoare nouA, ci o putere invi-
zibilA, care nu se manifesteazA de cat
prin efectele sale. Omenirea acestel pla-
nete nu e singura, sunt nenumrate cor-
puri ceresti locuite ca si al nostru, toate
conduse de aceleasi legi, ale fiintei su-
preme.
Fiinta omeneascA e compusA din ma-
tent' sag atomí, fort& vital& fi sufiet,
dupA cum universul e compus din ma-
Sufletul e nemuritor, el se inaltA din
ce in ce prin cunostintA i prin fapte
bune pe o treaptA mai inaltA a vietei,
fie-care planetA ne fiind de cat o treaptA
a unei scari ce se pierde in infinit, aceastA
numeste Flammarion hierarkia armomcd.
Universul nu are sfarsit, cum n'a avut
vre-o datA nici inceput; inceput i sfarsit
nu ail de cât sistemele izolate, luate fie-
care in parte.
Universul deci e ca i corpul omenesc,
lAsând ca fie-care parte a sa sA se trans-
forme, el rmânend o unitate.
Spatiul ca i timpul e infinit; o armonie
generalA prezideazA vesnic legile cosmo-
sului, pesimist va fi acela, care va judeca
natura numai dupd cum ea se mani- Marte» singura carte unde se pot
Cu asemenea teoril, e usor de inteles
cA cel care le profeseazA trebue sA dis-
pretuiascA multe nimicuri i conventiuni
pAmântestf. - Ura cea mai mare a lui
Flammarion insA e contra rsboiului, a
patriotismului; nu pierde nici odatA oca-
ziunea de a infiera aceastA plagA a orne-
nirei.
Acestea sunt in trAsAturf foarte gene-
rale vederile filosofiice ale lui Flamma-
rion, pe care cine-va poate sA le scoatA
din Pluralitatea lmiior locuite, Dumne-
zeii in Natant, Urania, Stella etc.
Ca vulgarizator, Flammarion e neintre-
cut, act pose& chiar fondul stiintei ce
vulgarizeazA, cum si modul cel limpede,
cu care sA facA pe ori-cine sA-1 inteleagä.
Astronomia Populard a fost incoronatA
de Academia FrancezA, de asemenea a
mai scris un in-octavo numaf despre stele,
un altul despre planete, a vulgarizat de
asemenea meteorologia i geologia scriind
enorme volume, inteun stil foarte po-
pular.
SA nu se creadA insA cum-va cA Flam-
marion negligeazA observatiunele astro-
nomice i studiul teoretic si matematic
al stiintelor; din contra, aceste observa-
tiuni i calcule le utilizeazA pentru lucrA-
rile sale populare.
Ca studii technice are un catalog de
stele duble ce a devenit clasic in toate
observatoarele, a scris asemenea «Planeta
citi
 6 FOAIA POPULARA
-toate observatiunele i studiile fAcute asu-
pra acestel planete, in aceleasi condi-
tiuni a scris Planeta Venus» cea mal
noul operd a lui.
Flammarion posedá mns i multä ima-
ginatiune e un astronom poet si filosof,
a scris de asemenea admirabile romane
ca: Urania, Sfarsitul lumd, Stella etc.
Ii se reproseazd c un om cu atata
imaginatiune nu poate fi un adevrat sa-
vant, dar aceastd invinuire nu i se aduce
de eat de doué clase de oameni ) acea
a savantilor cad nu véd cosmul de cat
bräzdat de lungi ecuatiun! algebrice 2)
acea a ignorantilor si a superficialilor,
cari nu cunosc pe Flammarion de cat
din auzite sa din rdsfoirea in mod dis-
trat a unuia din romanele sale.
La noi sunt foarte multi cititori cari
if preferá in aceastä ramurd pe Jules
Verne. De ce ? Fiind-cd Jules Verne e
un autor cu totul fantezist si care
bate joc de datele tiinef. Deosibirea
intre el si Flammarion e cá, cel d'intai
-- nu e un savant, el îi apropiazd inteun
scurt timp resultatele unei stiinte, pe
care apol va broda canavaua unit! roman.
Cine voeste sä-1 cunoascd mal bine pe
Flammarion ar trebui deci sd citeascd :
Pluralitatea lumilor locuite, Dumnezed in
Naturd, Astronomia populard, Stella, Pd-
minturile Cerulut, Lumea, Atmosfera etc.
etc., si numai atunci tT va putea face o
idee mai aproape de adevr.
Flammarion are admiratori in toatá
lumea, operile lui sunt traduse de cum
apar mai in toate limbile, acel 'care
nu vrea sá.l cunoascá nu e de cat un
ignorant, care intelenit in noroiul pdmén-
tului, nu mai poate ridica ochil spre a
admira máretia infinitului.
VICTOR ANEST IN.
0 DARMA DIN CUBA
Urmare
Unul din ofiteri îl loveste cu sabia peste
umér, Djessi '1 aplicd o palmá zdravánd
peste obraz ; ofiterul e apucat de alti ofi-
terl. pi tirit inddrdt. Soldatil inconjoard pe
Djessi i '1 Imping spre public. Pe Ame-
rican îl tiräsc acum cu sila spre un copac.
Iata si al doilea American legat, apoi vine
réndul med si a lui Wilhelmsohn. No!
doi ne-am imbrätisat, apoi furdin despär-
titi. Picioarele mele devenird ca de lemn,
mergeam poticnindu-mé, scdpand pdlria,
care cázu jos. Simtii cil pierd constiinta....
Era un moment, despre care nuqui mai
aduc aminte de loc. *tit' c fringhiele Ind
strângeaii tare, la spate aveam trunchiul
copacului. Inaintea obhilor aveam niste lu-
mini, ametisem.... Inima par'cd nu mai
btea.- Un singur lucru me preocupa, a-
cela cd. Djessi e aci, langá no!, cd nu ne
pärdseste, odd' auzeam menú vocea sa
sonora.... Inaintea noastrá se InOrd sol-
datii, cari Incep a incrca pustile br. «A-
cestia ne vor Impusca !» trece prin gân-
du! met', ca fulger. Djessi ese Mil din
public si trece dinaintea soldatilor
tinând drapelul in mana ; un ofiter voet
ste ail opreascä, si primeste o 'palmi.
Alti ofiteri II striga ceva, el da din cap
negativ. Iatä'l se apropie de cel doi Ame-
rican!, aruncil cilindrul pe pdmént i, des-
fdsurénd drapelul sett, acopere cu stofa
sa pe nol toff patru, legand captul de fu-
nia cu care era legat Wilhelmsohn. Toate
astea le Men cu demnitate, apoi 's! des-
chele fracul si se aseazd inaintea noastra,
arilténd cu mâna soldatilor pieptul sett
deschis.
Iata tot ce am vzut despre ce 'mi
i
aduc aminte on toate detaliele.... Simteam
ameteald, greatá. lilo rezimai de copac, ca
sa nu cad inainte, când voi fi impuscat ;
Pentru ce ? Nu still !
Eram apoi legat la ochi. Cine 'mi-a legat
batista- nu stilt Trecu vr'o minutd, care
'mi a pärut lungd ca o viata intreagil. Spre
dreapta auzii o detunaturä.... cS'a inceput»,
trecu prin creerul mar Aud un suspin-
depártat.... math' a doua descarcilturd de
pusti, apoi a treia ma! aproape de mine,
a patra si mai aproape. - Dumnezeul med,
ce lungá e viata in ultimele momente !... a
cincea descárcAturd - aci, aproape de tot....
mi se 'Area__ Ei, $ i de ce sd nu 'ti spui,
in acest moment eram cuprins de spaimd,
eram prea emotionat, cdcl tortura moralä
a durat prea mult... Cu toate astea, nu Old
de ce, dar mi se tot 'Area ea lângd mine
se and el - Djessi. Auzeam par'cd vocea
sa.... Dar latä ea se aude a cincea salvd,
apoi a sasea, a saptea.... Dumnezeul med,
auzi un suspin adénc, un strigät de du-
rere, apoi un rîgäit suprem de agonia....
Acum e réndul mud - imi trece prin gand
Doamne ! Pentru ce atâta chin....? Trece o
clip, doué secunde, trei, chid - nimic !
Aud alergáturd lângd noi. Cine-va injurd,
sbeard, o mânil rupe batista de pe ochii
me!, apoi cine-va me desleagd, fringhia
cade. Imi vin in fire, privesc Djessi e
inaintea noastr, tiind in manä drapelul
instelat al Americel. Wibliebmsohn i Ame-
ricanii sunt deslegati ca si mine - noi totI
stilm grupatl in dosul d-lui Djessi, iar in
fata noastra std plutonul de soldati, en
puscile indreptate spre nol.
(Va urma). Z. O. ARBORS.
Intre 23-30 Mal
In tar it- Te'rgul-mo
lor s'a inchis. Din feri-
cire pentru negustori Joia mosilor a fost
admirabIld, asa cd afacerile ad mers bine.
Ploile s'ad succedat mal toatd säptámâna. unef atarT bibliotecf, a si format un comitet
Recoltele in o multhne de judete sunt parte compus din eel( chic! preotT al comunef, al
compromise, asa cd norocul nu ne-a bätut
nid anul acesta, en tot résboiul Spano- doilea si al treilea invéttor, precum si alte
american. -D-na si D-nul Dim. A. Sturza, persône notabile din localitate.
presedintele consiliului de ministrii ad
plecat in streinfitate. In timpul absentei un apel ciliduros tuturor d-lor autorT, editor!
d-lui Sturdza, presedentia consiliului va director! de reviste
fi tinutil de d. M. Pherichyde, ministru de
interne.-Liga tinând congresul sú In zilele persoane bine-voitoare a contribui, pe cat if
de 24 si 25 Maui a ales noul comitet eyelid la Visa iniina, cu lucrdrile sad si cu alte dirt!
presedinte al Ligel din Bucuresti pe d. M.
VIddescu, prof. universitar. - Lucrá torii
tipografi din Bucuresti ail tinut mai multe
Intrunirl pentru a protesta contra lucrului
de nópte la uncle ziare; din fericire, patronii
tipograff ad ajuns la build intelegere cu a-
cestia.-D. Anastase Stolojan, ministru de
Domenii, era Eta se retraga din minister,
din cause mai multor ImprejurdrI fami-
liare. Intervenind insd colegii si, d-sa a
renuntat la ideea dimisiet - D. P. Poni,
comisarul guvernului la expositia din Pa-
ris, a plecat In capitala Frantei ca sa in-
ceapd aranjarea dispositivelor generale..-
Inaintea Trib. de Iasi s'a judecat un pro-
ces important : acela prin care d-soara
Beldiman cerea mamel sale, azi Bals, o
pensie alimentard de 800 lei lunar. Se vor-
beste cd aceastá d-nd Bals ar fi o mama
fará inimd, care si-a tiranisit copila toatä
viata,*,.ldsând-o prin mándstiri catolice.
Tribunalul a acordat numal 400 lei pe
kind. - Un accident s'alintamplat in calea
Victoriet O d-nd Theodora Engel a cdzut
Intre piciórele cailor de la o träsurä si a
fost taritd de el o distantá de vre-o 40
metri. A scdpat cu grele contusiuni. -0
ploae torentiald a cazut in Bucuresti Marti
26 Maid.
Din streinitate - Camera francezd s'a
deschis cu multrt gálagie. In republica de
d'asupra Pirineilor e totul putred. La ale-
gerea presedintelui s'ai Mart mar! scan-
daluri ; la al doilea scrutin a reusit can-
didatul guvernului Deschanel on 282 voturi
contra 278 date d-lui Brisson. Se crede cd,
cu asa mica' majoritate, guvernul Meline
nu o va putea duce. - Drumont, cunoscu-
tul antisemit, a Ott o buletá la Marsilia. In-
torcându-se din Algeria cu mai multi anti-
semiti, populatiunea l'a primit cu flueraturi
pi strigate ostile de «Jos Drumont». Se
vede ed nici in Franta numai prind go-
gosile lui Drumont, i Franta a inceput a
pricepe cd dctualul secol nu e al luptel de
nationalitate ci al luptei economice. - Su-
veranii Bulgariei ad vizitat pe Sultan, unde
ad avut o primire splendidä. - Criza mi-
nisteriald din Italia, provocata de ultimele
turburdri, s'a aplanat. Tot d. di Rudini a
format cabinetul. - Rsboiul Spano-Ame-
rican dureazd. Tot ce e confirmat pând
acuma e ca. Spaniolii aft dat revansa Ame-
ricanilor pentru trânteala de la Cavitte : I-a
bátut red la Santiago de Cuba. *tirea
aceasta a fost prirnitá in Madrid si in toatá
Spania cu o bucurie delirant. In Parla-
ment stirea oficiald a produs urale puter-
nice. Se crede ea rsboiul va mai dura inch'
milt& vreme si cd, cine stie, America va
esi batutd, cu toatä forta el brineascd.
eE4
Primim, cu ruglimintea de a o publica, ur-
matoarele :
1Nd 0 BIBLIOTECA RURALA
Comuna SmultY, cea maT mare din jud Co-
vurluT, avend o populatiune de peste 4000 de
suflete si peste 580 copiT in etate de scoal,
precum i un eontigent destul de mare de
adult! stiutorT de carte, n'a avut pand acurn
norocul sd posede o bibliotecd rurald mdcar
cat de mica. De aceea, subscrisul diriginte al
scoaleT din localitate, luand initiativa indintdrii
In numele acestuf comitet, subscrisul face
z iare precum i altor
i

siopere din prisosul D-lor, la inflintarea si
imboghtirea acestiff focar de lumind rurald.
Preedintele cornitetulul, E. I. PATRICE.
Corn. Smulti (jud. Cornea)
Foaia Populara" a dispus trimiterea gra-
tuft a acestel publicatiuni monad bibliotecl
rurale.
-ars.
JOCURI DISTRACTIVE
Intrebare aritmetia, de Nosmos S. Zichc
Un comerciant din band eu catT a plecat de
acasä a cheltuit la iarmarocul X V, din et, din
suma remail a perdut la airy '/,, si din suma
cat it a maT rémas acuma a cheltuit '/, pentru
spese de calorie, sosind acas5 a mat avut
125 let.
SS se afle acuma cu Matt' bani a plecat de
msg.
Aritmogrif, de Marina, Tulcea
1 2 3 1 2 4 1 Un nume
5 6 7 4 Pe cer
12 8 1 7 12 9 Proprietate
9 10 11 8 12 1 Oras
1 9 18
Initialele i finele dad numele a dou femei.
Criptograf, de Bucksinky-Blanaru
Cu urindtoarele Mere sä se formeze numele
until' cap incoronat.
Hipogrif, de Paul Danescu
la rd al bet scan sem o zä
med al de I'd dirmi re te cand
mar trial zim flet ce'n zä nea in
tOd su gird plini semi când du a - Nu vread ! Nu vread !
tu mun a bet in sem do zd
sbu al la m0 rul mo ce cand
ces ne zim nu ce'n zd nea cand
tdd ra ce med rul ah a tea
Urmand sdritura cabala' se obtine 8 versed
Desleghtoril câtor patru jocurt concureazd la
un abonament gratuit pe 6 lunT ; eel' a 3 la
un volum «Poesiite rind Regine»; eel a 2 la
3 mind «Boala Veaculut».
Trebue a se ultimo eke 2 cupoane din acest
No. adicd sii se ia cupoanele de la 2 numere.
Deslegdrile se primesc pang la 8 lunie.
Air*
D ESLEG AT ORIÍ JOCURILOR DISTRACTIVE
Deslegdrile jocurilor distractive din No. 17
sunt: Sarada e Carolina, Jocul aritmetic XII
care Mat pe jumétate ne dil VII.
Ail deslegat :
D-nele l d-soarele Heldel, loco; Elvira Theo-
dorescu. loco; Raluca Printemps, Galati; Ve-
nus No. II; Verra Violette, Berlad; Aglae Smä
rändescu, last; Jetty Waldman, Botosani; Tinca
Simionescu, Zimnicea ; Olga Rosianu, Térgu-
Sulita; Rachelle Goldenberg. Galati.
D-nit Valeriu Tino, Braila; Mor Mayer, Plo-
eta; Carol Waldman, Botosadi; R. C. Stefd-
nescu, Vlasca; Castled Mhruntelu, Botosani ;
Meek Potamianu, Bérlad; V. Michdesen Pi-
testi; Sofronie Ivanovict, elev de administratie.
loco; Gustav Christofor, Piva-Petri; Al I TS-
tulescu, R.-Sdrat; Sc. Bérlädeanu, Bérlad; An-
ton P. Caramlau, Botosani; C. M. Besteley,
Galati"; Buksinsky Bldnaru, Panciu; D'Artagan-
Ocna, loco; C lonescu, loco; Termopile Aga-
piade, loco, Episcopul de Cantarbury, loco;
Un Mat !event, loco; Ion N. Romani's., T.-
Severin; Vasile Popescu, Strehaia; S. Stänescu,
loco; Baron Nini din Mimyu, Ploestf; Aure-
lian &Mines.. Ploesti; Un poet modern, loco;
Cretu de la Fialkowsky, loco; Anghel Std-
nescu. corn. Dohesti; V. Theodorescu, primar
com. Popesti; D. I Basilvan, Botosanl; Kirita'
Niculescu, notar corn Teleajen; Bubi, Vaslut;
N. N. N , loco; Voevod Tornio., Nagy-Varod,
FOAM POPULARA
Ungaria; Traian Voina, Brasov; BAnitä Teologu,
student, Monastir; Temistocle Euripides, Ga-
lati.
18 Maitt 99.
'Premiile ad fost castigate de dd. Valeriu
Tino, Bridle si C. M. Besteley, Galal, cart
sunt rugati a ne trimite adresa ea sii le expo-
diAm eke 2 note musicale.
414
--
POS TA REDACTIEÍ
Elpon §1 Bopat. Se va publica. Sub ce nume?
-N Eliade. Deja mat bine -M. C. Botosani.
Nu merge, boerule.-Ie umbra. Admis. Seri-
te-ne adresa. Am vrea sd cornunicdm intr'o
chestie.-Tovas. Colin pe la redactie.-S. din
Olt. Tot asa. Merci. Nos S. Z. Cam grea pro-
punerea dv, spatiul ziarulut fiind mic. Rubrica
«Gronica evenimentelor» e mult cititä de nu.
ifleiotii abonati de la tart, cart n'ad ziare.
-D. C. T. Craiova. Ca regret nu. - Voclin
E eeva si letup. - De la Ivanefti Se vor pu-
blica snoavele. Cu chestia cea-l'altä e cain
gred Lipseste buna-vointa editorilor. SS mat
cercetdm. - R. C. S. Nu e inch. -M Pop,
Miizl Dach sunt practice articolele de agricul-
turd, cu pläcere. Revista noasträ este enciclo-
pedicd. Nuvela n'a fost admish.-Cirnb. Ad-
Boald misä. Scrieti-ne numele.-Deladem. Da. Pen-
tru mat Varna.- Trinto.- Te superi cd tarn
vine réndul. Cugetd ci avem admise de comi-
let 257 poesii, 1 nuvele, 25 traductiunt, 50
snoave, 148 aritmogrife, 17 cronici stiintifice,
3 romane, 14 piese musicale, 26 ilustratit de
subiecte umoristice, 47 biograflit, 325 scriert
diverse. Ce mat Mar acorn ?- Florian I Be-
cescu. Am primit lista. Poesia nu merge de
cat cu mart corecturt. Snoavele sunt deja vecht
-Celoralti in numérul viitor.
42-
BIBLIOGRAFIE
. Md apropiai de ea si imbrancind'o In
A aphrut la lap In editura eLibrdriet Noud»
a d-lor Iliescu & Grossu un elegant volum :
Versuri de V. G. Botez-Gordon pe care-1 re-
comandäm cetitorilor. Pretul 1 Left.
FOITA «FOAEI POPULARE»
(16) MAXIME DU CAMP
MEMORIILE lINUI SINUCIS
(Urmare i sfirait).
Cand md Intorsel la mine, in aceasta
cash unde tot mi-o amintea pe ea, adu-
cendu-mé la realitatea teribilä, Maui dis-
perat pe un scaun, prea slab pentru a fi
mângaiat, strigand: ,Sperantä ! Sperantä !
te blestem si pentru tot-d'a-una te gonesc
de la mine, fiind-cd m'ai mintit mered.»
Lacrdmi imbelsugate abdtu aceasta fur-
tuna i plingeam de mutt timp deja cu
capul in perne, când Penn un särutat pe
maim mea. Intorsel capul i vend pe
Zayneb in fata mea,
La miscarea mea ea se arunc la picioa-
rele mele plingind :
- Ertare ! Ertare !
liloridicaI, pusei piciorul pe umrul ei
si o aruncai departe ; ea cdzu scotind un
strigAt sfisietor.
ImI fu rusine de cea ce facusem i iml
Fame capul pe radial. In acest moment
intra Bekir-Aga. Armele lul erad infipte
in brad. . - Ia-o ! zisei lui Ismael care rdnidsese
Inchise usa si se asigura, uitându-se pe
fereastrd, Ma nu trecea nimeni pe stradá.
Zayneb ghemuitd intr'un colt, fort pe ar-
nAut cu ochi ei märiti de spatial.
- Vrel sh md omori ? intrebA ea.
- Da! rspunse Bechir-Aga trend ia-
taganul.
Md aruncai in fata lui.
- Ah ! tu tot md mai iubesti ! striga
Zayneb tirindu-se la genunchii mei.
- Nu ! îi réspunsei, te urdsc si nu te-am
iubit nici odatä.
7
-A ! zise ea cu o voce stinsá iti His-
buni cu cruzime. Ascultd-m, eram fericitá
inainte de a veni femeea aceea aci. MA iu-
beat atunci, de cand a pus ea piciorul
In casa aceasta m'al gonit, m'al respins,
m'ai inchis in odaia mea! N'am zis nimic ;
am asteptat i tu m'ai rant ',Idiot. Am
facut fermece dar se vede cä femeea aceea
stia altele mai puternice, fiind-cd nu mi-ai
revenit. Te-am rugat sIi o trimiti in tara
et al rémas nesimtitor si m'ai dat afar.
Ceva Tuff spunea eS mi-se pregdteste o ne-
norocire. Femeea aceea se sidled ca un zid
intro -not, credeam ch dacA ea va dispare
tu vet reveni in bratele mele. Iartd-mé,
Abon-Kelb, Schitan m a indemnat. Am esit
cu negresa mea, am cules plante otrdvi-
toare si
- Taci ! taci ! it ziset ; crezi cd nu slid
ce ai Nerd? crezi ch nu stid cd mi-ai sfä-
ramat pentru tot-d'a-una fericirea ?
-A ! zise ea, o iubeal prea mult !
- SA o aruncam aci imediat i sa îi
aruncam corpul sii îl mdnance chini zise
Beckir-Aga.
- Nu, zisei eli, II vom da o pedeapsä de
zece ori mat mare.
- SA fact cu mine ce vrei, murmurd ea
plangend, dar te rog ca pe D-zed nu ind
goni departe de tine.
Deschisei usa si strigai pe Hadji-Ismail
care veni farina.
- Mai iubesti pe Zayneb ? îl intrebai.
-0 ! faun el cu un suspin asa de du-
reros care semana a geamät.
- Ei bine i'a-o, ti-o dad !
Beckir-Aga isbucni in hohote de ris ; Is-
mael mé privea fart a intelege ; Zayneb
daduse un stright de spinal' i sdrise Ina-
poi strigand :
bratele negrulut ziseld :
- Dar rd-o odata!
El o strfinse la pieptul lui cu un gest
si cu o privire pe care nu o voi uita nici
odatA
Zayneb se:6.0nd din strânsoarea lui si
apropiindu-se de mine zise :
- Sunt o femeie alba si nu sunt Multi
pentru a apartine until negru. Esti un mize-
rabil i un Maine; nu mint a ta, nu m'ai cum-
pérat tu, me voi duce inaintea cadiului.
Apartin lui Beckir-Aga, i nici-odatd un
rnusulman nu va uni o Circasiand eu un
Nubian Nrebue sd fii crestin sä fact asa
ceva. Te blestem, adoogd ea scuipandu-mi
la picioare si am facut bine de am otrOvit
pe femeea ta blondä.
Aceste vorbe md Neural nebun de furie, si
cine pie cum era sd lint résbun daca Beckir
Aga nu intervenea.
- Eli, Beckir-Aga-ben-Abon-Hamed, zise
el, eft care sunt adevératul fed stdpan, ed
care te-am pldtit cu cinci-spre-zece sute
de bucdti de aur al sultanulul Sehin, asa
cum spune contractul tacos cu djelabul in
fata Seihului Bandar din Damas, te dad
lui Hadji-Ismail, sA Med.' din tine ceea-ce
v'a voi. Maine mé voi duce cu el la cadiul
din Beyruth, sá facem donatiunea in re-
Hula, cu ajutorul lul D-zed si al profetului
nostru
, Mahomed.
Auzind aceste cuvinte spuse rar i in
mod solemn, Zayneb fu apucatd de tre-
murdturi nervoase.
nemiscat, indobitocit aproape.
0 Ina in bratele lui puternice, o aruncä
pe umér cum Baum de dimineatä cu cos-
ciugul Susanei p cpi.
Cate-va minute mai tat-zit-1, el deschise .
usa si mé intrebai :
- Este adevérat ? Nu ca sä o speril te-
al Meat ed mi-o dad mie ?
- Nu! Nu! räspunsel, tt jur eh este a ta.
- Si iml dad voe sa o fac femeea mea?
- Nu, numat cd îti dad voe, dar chiar
iti ordon. Cu o sdriturd era afará scotind
 8 FOMA POPULARA
un striget de bucurie, si un strigät de
spainni nu Intärzie a se auzi.
In scare aceea înc, präsii case aceea
blestemate unde imi fricusem pentru mo-
ment ideea sé petrec toate viatá, si cum
mé dedeam jos pentru ultima oare pe scarä
auzi sunetul unei mandoline si o voce
tristä i plingétoare. Mirat cd, dupe ceea-
ce se intâmplase, mai indrésnea cine-va se'
ante in case la mine, mé oprti ascultind;
Hadji-Ismael improvise un cântec dupé
mode nubiané.
«Oh ! Oh ! zise el, ea e frumoasii ea un
«minz de rase buna ? Pärul ei este asa de
«lung cd ar putea se inconjoare Araratul
«Mi-aii dat-o pe frumoasa fatá a terilor
«reel' ; o agent in casa mea cum a asezat
«si D-zeil soarele pc cer.
«M'a betut mi-a zis : Mirosi urit ! am
' si a stat. 0 0 !
«luat'o in brate ! -
«0 voi duce in tara mea, pe malul ma-
«relul fluviu, va dormi pe o piele de leu;
«va alepta copiii mei,_ stand pe o inveli-
«toare tesutä de mine.
«Fereeele negre vor muri de gelosie, si
«adevérati credinciosi vor zice : A ! at
«sunt de fericiti ! 0 ! 0 !»
Nu ascultal mai departe i plecai fare a
indrásni se' mé Intorc inapoi.
Vream sä fug ; luai primul vapor spre
Constantinopol unde Beckir-Aga mé ajunse
dupe' trei sptemâni. Resiliase contractul
cu casele, vinduse can, i mobilele dupd
--
cum ii dädusem ordin.
i sclava ? intrebal.
aisul a luat'o cu forte in Egipt pe
o caravand a Damietei, o va duce. la Ho-
rosco ; ea nebulae' de furie, el nebun de
dragoste !
- Särmana faté ! zisei incet chid re-
mäsei singur.
Tradus de MARGARETHA.
*Me
Ministerul Cultefor i Instruqiung Publice
PUBLICATIUNE
Se educe la cunostinta amatorilor cé In ziva
de 3 lunie a. c , orele 11 a. m. se va tine li-
citatiune publica in pretoriul acestul minister,
pentru darea In Intreprindere a lucririlor de
reparatiune, mobilier, magazie, de lemne etc.
la Sc. Normald de Institutoare din Bloomed.
Valoarea lucrdrilor dupe devis este de 63490
let.
Se educe la cunoatinta amatorilor ca in ziva
de 4 lunie 1898, orele 11 a. m. se va tine li-
citatie publica In pretoriul acestui minister
pentru darea In Intreprindere a lucririlor de
reparatiune la localul liceului din Bérlad.
Valoarea lucrarilor dupd devis este de lei
15089,41. Ultima noutate. cauciuc pneumatic oMeniera
Se educe la cunostinta amatorilor ca in ziva ros-metalic Gentile duble. Angrenaj schim-
de 8 lunie a. c. orele 11 a.- m. se va tine li- balm.. Bile duble. Mers usor si rapid.
citatie publicé in pretoriul acestul minister pen-
tru darea In Intreprindere a lucrdrilor de re-
parquet i mobilier la scoala protesionald de
fete din Galati.
Valoarea lucrdrilor, dupé devis este de lel
20000.
Se aduce la cunoatinta amatorilor ca in ziva
de 2 lunie a. c. orele 11 a. m. se va tine li-
citatie publicé In pretoriul acestuiminister pen-
tru darea In Intreprindere a 1=61-nor de re-
paratiuni, consolidari, nivelare at sosele la gim-
nasiul din Slatina.
Valoarea lucrdrilor dupe devis este de lel
48246,63.
. Se educe la cunoatinta amatorilor cd in ziva
de 9 lunie, orele 11 a. m., se va tine licitatie
publicé cd. In pretoriul acestul Minister pentru
darea in intreprindere, a lucrArilor de reparatiuni
la corpul clAdirel i atenante de la Wile de Belle
arte din Iasi.
Valoarea lucrdrilor dupe devis este de lel
24188,96.
Tipografia GUTENBERG, Joseph Göbl, Strada Demme, 20 - (Biserica Kalinderu)
I I I
PRIMAR1A COMUNEI BUCURESCI
DIRECTIUNEA ADMINISTRATIVA
Se aduce la cunostinta generall, cd, In ziva
de 10 luna lunie 1898. ora 10 a. tn se va
tine la ospelul comunal licitatie publia prin
oferte inchise pentru darea in Intreprindere a
furnisdril i preddril a 800 in e. piatré sparti
provenitl. dln resturi de piatrii de granit din
Dobrogea, necesard serviciulul de Poduri
Sosele, In cursul anulul financier 1898:99, In-
tactual devizulul i conditiunilor speciale, cad
se pot vedea In orele de serviciu la aceasli
directiune, biuroul de licitatil.
D-nd doritori de a lua parte la aceastä lid.
tatiune, sunt rugati a se presenta In sus arAtata
zi i ord, la Primérie, fiind preparati cu gara-
tie In recent consemnati la Casa de Depunere.
Art. 68-79 din legea de comptabilitate gener-
raid. a Statului stint aplicabile acestel licitatiunl
E o }dicer, de a te rade sad a te tunde la
coaforul Marin lonescu de sub firma:
La Briciul aui Cuza
- In strada Academia sub hotel Union -
Singurul salon In Bucuresti, destul de Ina-
pätor i cu un personal suficient
Afar% de asta eftinAtatea aLonamentului este
fare mecum*: 12 rasuri sad tunsurl 4 lei
ceea ce face 3 rasuri un led
Uncle mai pul cal ori and se poate gdsi In
acel magasin tot fetal de parfumerii si articole
de toaleté din cele mai veritabile i cu preturl
moderate.
MODE, COAFORE, COROANE
IY" E. BESLEGEANU
NASCUTA BRIOL
BUCURE6TI. - 65 CALEA VICTORIEI, 65
HOTEL MANE, (VIS-A-VIS DE EPISCOPIE)
Are onóre de a informa pe onor.
clienteld cg. s'a reintors din Paris,
unde a visitat cele mal principale
case de mode, si de unde a adus
diferite modele de paléril pentru
seson.
Primeate ori-ce reparatiuni de
péléril cu preturi moderate.
Expediazd. In provincit., dupé
comande telegrafice, pälárii, co-
roane de florl i florl artificiale cu
preturl moderate.
111111111111N1111111111111111111=1111,
MODELUL 1898
BICYCLETTE ADRIA"
Lei 350
contra bard gata, sad leT 400 In rate, contra
unel arvune de lei 150, iar .restul ate 50 lei
lunar.
Cereti albumul ilustrat gratis, la
-
LEONIDA PIORKOWSKY
,,ADRIA"
Bucuresti.-1. Strada Regale, 1.-Bucuresti
(Vis-a-vis de hotel Continental)
PNILI Palb".....46.v.
Administralia depositulni de Yinurl Cognac i
i
DEALUL ZORILOR
107 - Calea Victoria - 107
Are onoare a face cunoscut onor public
cg.acum and vinul - aliment principal In
fie-care cask-se géseste cu gred, din cause
recoltel compromise a anului trecut ii per-
mite a atrage atentiunea el la depositul
sal de vinurl, din calea Victoriei No. 107,
.
firma Dealul Zorilor", se gäsesc vinuri
vechl curate si naturale din vine d-lul C.
Carlow., car% cu teal lipsa de acest an
nu se vInd de cat cu 10 la decalitru, ga-
rantand vechirnea, acurateta i naturalitatea,
ast-fel c azT, and depositarl recurg
la toate mijloacele ca si, poata tine piept
concurentel, not asigurdm mal mult ca orT
.
and cd. putem furnisa diferite vinua vecla,
albe i negre, infundate, precum i Cog-
nac, rom, tuic?1, liquer i masticei, cu:pre-
tua moderate.
Comenzile se prirnesc la deposit prin art/
poatale si se expediazd prompt la domicil id.
1 CABINET DENTISTIC
el
ATELIER DE DINT! ARTIFICIAL I
ii;COLIE MMESCU 1
---
Chlruri-dentist de casa 1-a. Diplomat al sooalef
dentistice din Paris
Strada Academia. 37. Calea Victoria, 7* r
..
1
CAROL A. FRANCKE
BIUROU TECHNIC
Biuroul : Strada Academid, No. 47
(vis-a-vis de Minist. de Interne)
Depoul: Calea Grivitei, No. 81
Materiale de Constructiuni :
Ciment; var alb gras si hidraulic; griniT
de fer; plécl isolatoare de asphalt; tablA
de Ter ,ondulatk galvanizata, plumbuité
si de zinc; tevi de fer, font& si plumb. a
rnstalatiuni de:
IncIlzire prin calorifere cu aburi; lu-
mina electricä; fabrici pentru fabricarea
berei; fabricl pentru fabricarea cardmizeT;
tabécaril
.111a,Fine de ori-ce fel : Maaine de Malt
gbiatd, moil, turbine, cazane.
Ori-ce tel de maaini i unelte pentru
lucrarea Waal. lemnulul etc.
Motoare, locomobile, pompe. gatere etc.
Mare depod de articole pentru instala-
hunt de gaz. apä si tot-la-canal.
- Salä de expositiune .de lamp].
, . . .. .. .
00 ILAIM1
O masiné de cusut «Singer Adriaa de 'nand
$ de picior, bratul Malt, ornamente In sidef,
pledestal elegant,
C4- rt ATIS
se
de
anexeazé la malind, noul aparat brevetat
brodat qi fesut plus 20 aparate suplimen-
tare, precum: de tivit, de Incretit, de sutaaat,
pentru cerculete etc
Instructiuni de intrebuintare In limba romand.
Adresatl comárídele Insotite de costul respectiv, la
LEONIDA PIORKOWSKY Adria"
BueureitT, str. &gala No. 1 (pieta Teatrulul National
. .